Scînteia Tineretului, septembrie 1958 (Anul 13, nr. 2896-2920)
1958-09-02 / nr. 2896
Pentru redarea de noi terenuri agriculturii La iezer s-a deschis un şantier al tineretului Duminică, la Constanţa, tineretul a înscris pe răbojul acţiunilor patriotice pe care le înfăptuieşte cu entuziasm la chemarea partidului, încă una. In cursul dimineţii, in parcul „Maxim Gorki" din localitate, a avut loc mitingul de deschidere a şantierului regional al tineretului de la Iezer. Luptînd pentru traducerea în viață a angajamentelor luate în urma Consfătuirii de la Constanţa, comitetul regional V.T.M. a organizat un şantier regional de muncă voluntară *111111111111111 al tineretului pentru a reda agriculturii 12.000 hectare teren in Balta Ialomiţei. La chemarea comitetului regional U.T.M. au răspuns cu entuziasm sute de tineri din întreprinderile regiunii și din gospodăriile colective. La comitetul regional U.T.M. au sosit numeroase cereri ale tineretului de a munci voluntar pe acest şantier, numărul lor depăşit orice prevedere. Entuziasmul nestăvilit al finei lor voluntari este rodul conştinţei socialiste care prinde rădăci tot mai adinei la tînăra noast generaţie. Brigadierii au plecat ■ muncească la Iezer conştienţi iar — aşa cum arăta tovarăşul Vasile Vilcu, prim secretar al Comitetului regional de partid Constanţa In cuvîntul rostit la miting — de marea importanţă economică a acţiunii patriotice pe care s-au ungă- , . jar să o înfăptuiască. Balta lalomiţei încinsă de cordonul apelor Dunării şi Borcei, ari un pămînt foarte bogat. Rodnicia vestită a acestor locuri însă, mult ani la rînd nu a putut fi fructificată de oameni. Furia apelor distrugea culturile, lăsînd în locu lor bălţi întinse, mlăştinoase, degradînd terenul şi făcîndu-l treptat impropriu agriculturii. Istoria ultimilor ani este deosebit de convingătoare în această privinţă In 1954, 1955 şi 1956 suprafaţa de aproape 10.000 hectare exploatata de gospodăriile agricole de stat Feteşti şi Dudeşti în baltă nu a produs nimic. Mai mult chiar, in anii amintiţi cele două gospodării de stat au fost nevoite să evacueze din baltă în fiecare primăvară peste 20.000 animale. Aceasta a însemnat cheltuieli suplimentare de peste 300.000 lei in fiecare an. Ridicind un dig lung de peste 9 kilometri şi înalt de aproximativ 3 metri in jurul bălţii Iezer, brigadierii închid calea apelor care se revărsau peste culturi. Vor fi apărate astfel de inundaţii peste 12.000 de hectare teren, din care 2000 hectare vor fi desţelenite In această toamnă. Ce înseamnă practic acest lucru ? In primul rind cele 2000 hectare desţelenite, care vor fi insăminţate cu porumb, vor da o producţie în anul următor de cel puţin 640 vagoane boabe, cu care vor putea fi îngrăşaţi peste 12.000 de porci în greutate de 120 kg. In afară de aceste 2.000 hectare, digul va apăra de inundaţii o suprafaţă de peste 9000 hectare arabile, suprafaţă care, conform planurilor lor de producţie, va fi însămînţată în proporţie de 50 la sută tot cu porumb. In anul viitor, deci cu recolta de porumb de pe suprafaţa apărată de dig vor putea fi îngrăşaţi peste 30.000 de porci. pe lingă aceasta, vor fi asigurate suprafeţe însemnate de păşune naturală. Iată deci marea importanţă economică a acţiunii patriotice pe care o înfăptuiesc tinerii voluntari constănţeni iată deci secretul entuziasmului lor. Cei peste 300 de brigadieri din primul eşalon şi-au început ieri activitatea pe şantier. Sunt tineri muncitori din întreprinderile oraşelor din regiune, tineri colectivişti şi funcţionari. Printre ei am intilnit cunoştinţe vechi ca inginerul utemist Dumitru Năstăsoiu, preşedintele gospodăriei agricole colective din Băltăgeşti, care, renunţînd la concediul de odihnă a venit să lucreze pe şantier alături de încă 7 tineri din gospodăria pe care o conduce. Am întîlnit de asemenea, pe Petre Lucian, fost brigadier pe şantierul de la Năvodari, lihai Cristescu, Gheorghe Mihăiescu şi încă mulţi alţii. Munca pe şantier a început cu deosebită însufleţire încă din primele ore ale zilei de ieri. La 1 noiembrie, dată la care tinerii s-au angajat să termine lucrarea, vom avea prilejul să-i felicităm pentru rezultatele muncii lor. N. SIMIONESCU I. ŞERBU llllllllll • Prin munca voluntară a tinerilor vor fi redate agriculturii peste 12.000 hectare teren • In incinta îndiguită se va putea obţine o producţie anuală de peste 2.000 vagoane de porumb boabe • Din această recoltă se pot îngrăşa peste 30.000 de porci In drum spre şantier începutul Foto: V. CHIRCEV Nu sînt multe săptămîni de-atunci. Telefonista de la 07 ne-a vestit că Praga ne solicită la telefon. La capătul celălalt al firului, după citeva clipe, se afla un confrate care ne relata că în parcul „Fucik“ din Praga s-a sărbătorit o duminică românească. Era o veste care ne-a bucurat. Bucureştiul n-a rămas dator. Locuitorii Capitalei noastre au petrecut şi ei o duminică cehoslovacă. Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Bucureşti a găzduit duminică manifestările închinate prietenilor noştri cehoslovaci. A fost un plăcut prilej de a cunoaşte mai bine viaţa unui popor frate care construieşte socialismul. Deşi vremea era capricioasă iar prevederile meteorologice nu îndemnau la drumeţie, numărul vizitatorilor parcului a fost mare. La intrarea în parc i-au întîmpinat drapele romîneşti şi cehoslovace iar mai apoi lozinci închinate prieteniei dintre cele două ţări. Răsunau cîntece cehoslovace. La biblioteci fuseseră pregătite vitrine cu cărţi, reviste şi albume editate in ţara prietenă. Dar locul cel mai atractiv ni s-a părut pavilionul în care era adăpostită o expoziţie multilaterală. Despre ce să vorbim mai tatii ? Copiii era fermecaţi de minunatele jucării, fabricate la întreprinderile cehoslovace. Era vorba nu numai da ingeniozitatea modului de de a le răsfoi. Se mai aflau pe aci mai multe desene executate de copii cehoslovaci. Vîrsta maximă a autorilor : 12 ani. Interesantă ni se pare în primul rînd pasiunea pe care micii desenatori o au în special pentru a zugrăvi aspecte ale muncii, frumuseţea peisajului ţării lor, fabricaţie, ci şi despre caracterul profund instructiv al jucăriilor expuse. Observai dorinţa de a obişnui pe copii cu viaţa din uzine şi fabrici, cu munca pe ogoare. O colecţie de păpuşi la costume naţionale cehe şi slovace completa acest colţ destinat copiilor, colţ din care, bineînţeles, nu lipseau citeva zeci de cărţi ilustrate ce-şi găsiseră imediat amatori Dar am întîlnit şi altfel de desene. Le-am considerat un omagiu prietenesc adus Romîniei. Ne referim la lucrările pictorilor cehoslovaci care au vizitat Romînia. Regăsim cu emoţie aspecte din viaţa noastră redate cu multă simţire. Am zăbovit apoi pe lingă expoziţia fotografică. Conduşi de maeştri cehoslovaci ai aparatului fotografic am poposit printre construcţiile noi ale Pragăi, pe malurile Vîltavei, la parcul Lebeburg, pe întinsul uriaşei grădini zoologice. Stai imagini aşezate poate la întîmplare care reuşesc însă să-ţi facă cunoştinţă cu „oraşul de aur“, cu locuitorii lui. Ai senzaţia unei călătorii prin Praga, pe străzi şi în instituţii, la parcuri şi localuri publice. Ceea ce te captivează, pe lîngă pitoresc, este viaţa nouă pe care o simţi pulsînd la fiecare imagine. „Duminica cehoslovacă“ a fost bogată la manifestări. Con „Duminică cehoslovacă“ în Bucureşti TELEGRAMĂ Tovarăşului HO ŞI MIN, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG, Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam Hanoi In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase felicitări cu ocazia celei da-a 13-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi exprimă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestructibile a lagărului ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER In Regiunea Autonomă Maghiară A TREIA CONSFĂTUIRE a tinerilor inovatori TG. MUREŞ (prin telefon). Duminică, tinerii inovatori din Regiunea Autonomă Maghiară s-au întîlnit la Tg. Mureş pentru a face bilanţul mişcării de inovaţii iniţiată cu un an şi jumătate în urmă de utemiştii de la întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş. La închiderea celei de a treia etape a întrecerii tinerilor inovatori, au participat pe lîngă inovatorii tineri din întreprinderile regiunii şi reprezentanţi ai comitetelor regionale U.T.M. şi ai filialelor regionale A.S.I.T. din întreaga ţară, precum şi activişti sindicali. La cea de-a treia consfătuire,a tinerilor inovatori au participat şi tovarăşii Alexandru Kopandi, strretor al C. C. al U. T. M. şi (Continuare în pag. t1-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă!îrgan Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2896 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 septembrie 1958 Nerealizări ale ştiinţei sovietice Lucrări de mare importanţă asupra reacţiilor termonucleare controlate Un articol al acad. I. V. KURCEATOV în revista „Atomnaia Energhia" MOSCOVA 1 (Agerpres). — Numărul din august al revistei „Atomnaia Energhia“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov despre unele lucrări ale Institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asupra reacţiilor termonucleare controlate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că metodele existente actualmente pentru obţinerea energiei electrice sunt departe de acele posibilităţi pe care Ie vor deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind realizarea unor reacţii termonucleare controlate, adică a procesului de sinteză — transformarea de elemente uşoare în elemente mai grele. Reacţiile termonucleare au loc în bombele cu hidrogen. Insă ele nu pot fi comandate. Pentru a învăţa să le comandăm este necesară rezolvarea unei probleme extrem de complexe. Lucrările efectuate de fizicienii din diferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată şi momentul rezolvării ei nu este prea îndepărtat. în articol se expune pe scurt IdlUTivlUHvUSlClpTvUltlKUviuv n aminteşte că lucrări despre reacţii termonucleare controlate au început simultan în U.R.S.S., Statele Unite ale Americii şi Anglia in 1950—1951. Pînă în 1956 ele au fost efectuate peste tot la mod secret. In 1956 Uniunea Sovietică a dezvăluit secretul uneia dintre direcţiile de lucru în acest domeniu, comunicii» despre cercetările descărcărilor în impuls în tuburi drepte, umplute cu o varietate a hidrogenului — deuteriul. O serie de lucrări analoage au fost comunicata în 1957 la Conferinţa internaţională de descărcări în gaza da la Veneţia. La sfârşitul lui ianuarie 1958 savanţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor efectuate pe instalaţiile „Zeta“ şi „Sceptre". In primăvara anului 1958 la o sesiune specială a Societăţii ame (Continuare in pag. 11 l-a) i In clişeu: Instalaţia „Ogra" a Institutului de energie atomică. Camera ,,Ogrei“ cu solenoizii îndepărtaţi 1. Solenoizii 2. Camera de rod 3. Injectorul 4. Alimentarea cu tensiune înaltă a sursei injectorului ■S/l GENERALIZAM METODELE ÎNAINTATE IN ACŢIUNEA DE ECONOMISIRE A METALELOR In fiecare operaţie de producţie— un izvor de economii La sfirşitul lunii februarie, intr-o adunare generală, muncitorii uzinei „Vasile Roaită" din Bucureşti — tineri şi virstnici — au hotărlt să pornească o largă bătălie pentru economisirea metalului. De atunci au trecut mai multe luni. Ilotărirea colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai uzinei a prins viaţă. Pînă la 23 August, în cadrul întrecerii socialiste închinate celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre. LA UZINELE „VASILE ROAITA“ AU FOST ECONOMISITE 408 TONE METAL, O CANTITATE DE METAL DIN CARE SE POT CONFECŢIONA 132 DE COMBINE CEREALIERE. La obţinerea acestui însemnat succes, o mare contribuţie au adus-o tinerii muncitori ai uzinei. Pentru a generaliza experienţa înaintată acumulată de către tinerii muncitori ai uzinei ,,Vasile Roaită" in acţiunea de economisire a metalului, ziarul nostru a întreprins o anchetă. „CE CAI AŢI FOLOSIT IN ACŢIUNEA PATRIOTICA DE ECONOMISIRE A METALULUI?“ La întrebarea noastră, au răspuns tinerii muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni, conducători ai uzinei. Publicăm mai jos citeva din răspunsurile primite. — Răspunzînd la întrebarea privind căile de economisire a referinţelor, spectacolelor, audiţiilor muzicale li s-au adăugat o prezenţă primită cu căldură : ansamblul de cîntece şi dansuri venit din Cehoslovacia care a adus mesajul minunatei arte a unui popor de care ne leagă o tradiţională prietenie. Folclorul ceh şi slovac şi-a dezvăluit, prin intermediul acestor mesageri, vestita-i frumuseţe recolttad nesfîrşite aplauze. Bucureştiul şi Praga stat aproape. Stat aproape nu numai prin faptul că distanţele care le despart, nu sunt prea mari, ci mai ales pentru că popoarele noastre se găsesc unite la marele lagăr al socialismului. B. OBREA ţatului, vreau să vorbesc — ne-a spus ţinând inginer GH. NTCOLAE, responsabil cu producţia în comitetul U.T.M. al uzinei , despre un lucru pe care-l consider deosebit de important în acţiunea noastră. E vorba de măsurile politico-educative pe care, sub conducerea organizaţiei de partid, le-a luat organizaţia U.T.M., impreună cu comitetul de întreprindere. în această privinţă, în urma indicaţiilor organizaţiei de partid, comitetul U.T.M. a explicat tinerilor de ce e nevoie să se economisească metalul, la ce duce această acţiune şi cum contribuie ea concret la creşterea producţiei, a rentabilităţii şi la reducerea preţului de cost. Prin conferinţe, în adunări generale U.T.M., în cercurile de învăţămint politic şi alte forme, noi am explicat tinerilor însemnătatea politică a acţiunii patriotice de economisire a metalului. O grijă deosebită am acordat-o agitaţiei politice. Nu există secţie sau atelier, în care să nu se gă zETA NOASTRĂ seasca acum panouri, lozinci mobilizatoare cu privire la acţiunea patriotică fe economisire a metalului. Gazeta de perete, staţia de radio-amplificare, ziarul de uzină „Secera şi ciocanul“, posturile ulemiste de control au popularizat pe larg tinerii care s-au remarcat în această luptă pentru economii. La secţia strungărie de exemplu, aproape săptămînal, sînt afişate cu litere mari numele tinerilor care obţin rezultate deosebite în această acţiune. Dar nu ne am mulţumit numai cu aceasta. ]\yi am indicat tinerilor ingineri şi maiştri să sprijine din toate puterile iniţiativele tinerilor, să-i ajute în găsirea diferitelor forme de economisire a metalului. Cred că toate aceste măsuri au avut darul să le explice tinerilor însemnătatea politică a acţiunii patriotice de economisire a metalului, şi astfel să-i mobilizeze în cadrul acestei largi şi însemnate acţiuni. Fiecare desea—o cantitate de metal utilizabilă — Pînă nu de mult — spune tînărul strungar GHEORGHE BICA — în secţia noastră, secţia mecanică, se mai puteau găsi, aruncate pe lîngă maşini, fel de fel de bucăţi de metale rămase de la diferite comenzi. Erau asvîrlite peste tot, şi de cele mai multe ori ele luau drumul fierului vechi odată cu aşchiile. Cînd am început bătălia pentru economisirea metalului, am hotărlt să vedem cum putem folosi la maximum aceste deşeuri. Astfel într-o după-amiază, după terminarea orelor de lucru, mai mulţi tineri împreună cu maiştrii secţiei am adunat toate capetele de materiale, toate deşeurile şi le-am depus la magazia de materiale. S-au adunat cîteva mii de kilograme de metal. Acum, orice tinăr, din secţia noastră, căruia ii rămîne o bucată de material de la executarea unei comenzi şi care înainte o arunca, o duce la magazia de materiale. Orice bucată de material cît de mică ar fi ea, poate servi drept materie primă la confecţionarea unei noi piese. Acţiunea aceasta s-a extins apoi în întreaga uzină, împreună cu magazionerii zeci de tineri au controlat fiecare bucăţică de loc din uzină şi au adunat şi sortat materialele aruncate, deşeurile, rebuturile din care se mai pot confecţiona diferite materiale. Personal, când primesc o anumită comandă de executat, mă duc în primul rînd la magazie şi văd dacă printre deşeuri nu găsesc materialul necesar. Şi trebuie să vă spun că de cele mai multe ori găsesc. Am confecţionat astfel zeci de prezoane, piuliţe şi alte diferite piese din de AL. PINTEA Un colţ pentru copil lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll|||||||||||!llllli CITlJI IN PAG. IV-a I • Deschiderea celeide a doua confe£ nnte internaționa-| le pentru folosirea & • • x • energiei atomice m t scopuri paşnice Raportul 2 lui V. S. Emelianov Plecarea delegaţiei de ziarişti sovietici care ne-a vizitat ţara Duminică dimineaţa a părăsit Capitala intorcindu-se în patrie delegaţia de ziarişti sovietici care a vizitat ţara noastră la invitaţia C.C. al U.T.M. In cursul acestei vizite, delegaţia de ziarişti sovietici de la presa de tineret şi copii din U.R.S.S. a vizitat redacţiile presei de tineret şi copii, întreprinderi industriale, instituţii culturale şi G.A.C., pentru a cunoaşte viaţa nouă, a tineretului din patria noastră. 'O' La Ploeşti A fost dată în exploatare o nouă instalaţie de cracare termică a păcurii Luni dimineaţa la rafinăria nr. 1 Ploeşti a fost dată în exploatare o nouă instalaţia de mare capacitate pentru cracarea termică a păcurii. Noua instalaţie, construită după documentaţia tehnică sovietică și cu agregate primite din Uniunea Sovietică, funcționează automat avind toate comenzile centralizate la o masă dispecer. Primele tone de produse date de noua instalație au și intrat în rezervoarele rafinăriei.