Scînteia Tineretului, septembrie 1958 (Anul 13, nr. 2896-2920)

1958-09-02 / nr. 2896

Pentru redarea de noi terenuri agriculturii La iezer s-a deschis un şantier al tineretului Duminică, la Constanţa, tinere­tul a înscris pe răbojul acţiunilor patriotice pe care le înfăptuieşte cu entuziasm la chemarea parti­dului, încă una. In cursul dimine­ţii, in parcul „Maxim Gorki" din localitate, a avut loc mitingul de deschidere a şantierului regional al tineretului de la Iezer. Luptînd pentru traducerea în viață a angajamentelor luate în urma Consfătuirii de la Constan­ţa, comitetul regional V.T.M. a or­ganizat un şantier regio­nal de muncă voluntară *111111111111111 al tineretului pentru a reda agriculturii 12.000 hectare teren in Balta Ialomiţei. La chemarea comite­tului regional U.T.M. au răspuns cu entuziasm sute de tineri din între­prinderile regiunii și din gospodăriile colective. La comitetul regional U.T.M. au sosit nume­roase cereri ale tineretu­lui de a munci voluntar pe acest şantier, numărul lor depăşit orice prevedere. Entuziasmul nestăvilit al finei lor voluntari este rodul conştin­­ţei socialiste care prinde rădăci tot mai adinei la tînăra noast generaţie. Brigadierii au plecat ■ muncească la Iezer conştienţi iar — aşa cum arăta tovarăşul Vasile Vilcu, prim secretar al Comitetu­lui regional de partid Constanţa In cuvîntul rostit la miting — de marea importanţă economică a ac­ţiunii patriotice pe care s-au ungă- , . jar să o înfăptuiască. Balta lalomiţei încinsă de cordo­­nul apelor Dunării şi Borcei, ari un pămînt foarte bogat. Rodnicia vestită a acestor locuri însă, mult ani la rînd nu a putu­t fi fructifi­cată de oameni. Furia apelor dis­trugea culturile, lăsînd în locu lor bălţi întinse, mlăştinoase, de­gradînd terenul şi făcîndu-l trep­tat impropriu agriculturii. Istoria ultimilor ani este deosebit de convingătoare în această privinţă In 1954, 1955 şi 1956 suprafaţa de aproape 10.000 hectare exploa­tata de gospodăriile agricole de stat Feteşti şi Dudeşti în baltă nu a produs nimic. Mai mult chiar, in anii amintiţi cele două gospo­dării de stat au fost nevoite să evacueze din baltă în fiecare pri­măvară peste 20.000 animale. A­ceasta a însemnat cheltuieli supli­mentare de peste 300.000 lei in fiecare an. Ridici­nd un dig lung de peste 9 kilometri şi înalt de aproximativ 3 metri in jurul bălţii Iezer, bri­gadierii închid calea apelor care se revărsau peste culturi. Vor fi apărate astfel de inundaţii peste 12.000 de hectare teren, din care 2000 hectare vor fi desţelenite In această toamnă. Ce înseamnă practic acest lu­cru ? In primul rind cele 2000 hectare desţelenite, care vor fi insămin­­ţa­te cu porumb, vor da o produc­ţie în anul următor de cel puţin 640 vagoane boabe, cu care vor putea fi îngrăşaţi peste 12.000 de porci în greutate de 120 kg. In afară de aceste 2.000 hectare, di­gul va apăra de inundaţii o su­prafaţă de peste 9000 hectare arabile, suprafa­ţă care, conform planu­rilor lor de producţie, va fi însămînţată în propor­ţie de 50 la sută tot cu porumb. In anul viitor, deci cu recolta de po­rumb de pe suprafaţa apărată de dig vor pu­tea fi îngrăşaţi peste 30.000 de porci. pe lin­gă aceasta, vor fi asigu­rate suprafeţe însemnate de păşune naturală. Iată deci marea impor­tanţă economică a acţiunii patrio­tice pe care o înfăptuiesc tinerii voluntari constănţeni iată deci se­cretul entuziasmului lor. Cei peste 300 de brigadieri din primul eşalon şi-au început ieri activitatea pe şantier. Sunt tineri muncitori din întreprinderile ora­şelor din regiu­ne, tineri colec­tivişti şi func­ţionari. Printre ei am intilnit cunoştinţe vechi ca inginerul ute­­mist Dumitru Năstăsoiu, pre­şedintele gospo­dăriei agricole colective din Băltăgeşti, care, renunţînd la concediul de o­­dihnă a venit să lucreze pe şan­tier alături de î­ncă 7 tineri din gospodăria pe care o conduce. Am întîlnit de asemenea, pe Petre Lucian, fost brigadier pe şantierul de la Năvodari, l­i­­hai Cristescu, Gheorghe Mi­­hăiescu şi încă mulţi alţii. Munca pe şan­tier a început cu deosebită însufleţire încă din pri­mele ore ale zilei de ieri. La 1 noiembrie, dată la care tinerii s-au angajat să termine lucrarea, vom avea prilejul să-i felicităm pentru rezultatele muncii lor. N. SIMIONESCU I. ŞERBU llllllllll • Prin munca voluntară a tinerilor vor fi redate agriculturii peste 12.000 hectare teren • In incinta îndiguită se va putea obţine o pro­ducţie anuală de peste 2.000 vagoane de porumb boabe • Din această recoltă se pot îngrăşa peste 30.000 de porci In drum spre şantier începutul Foto: V. CHIRCEV Nu sînt multe săptămîni de-atunci. Telefonista de la 07 ne-a­­ vestit că Praga ne solicită la telefon. La capătul celălalt al firu­lui, după citeva clipe, se afla un confrate care ne relata că în parcul „Fucik“ din Praga s-a sărbătorit o duminică românească. Era o veste care ne-a bucurat. Bucureştiul n-a rămas da­tor. Locuitorii Capitalei noa­stre au petrecut şi ei o du­minică cehoslovacă. Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Bucureşti a găzduit du­minică manifestările închi­nate prietenilor noştri ceho­slovaci. A fost un plăcut prilej de a cunoaşte mai bine viaţa unui popor frate care construieşte socialismul. Deşi vremea era capricioasă iar pre­vederile meteorologice nu în­demnau la drumeţie, numărul vizitatorilor parcului a fost mare. La intrarea în parc i-au întîmpinat drapele romîneşti şi cehoslovace iar mai apoi lozinci închinate prieteniei dintre cele două ţări. Răsunau cîntece cehoslovace. La biblioteci fu­seseră pregătite vitrine cu cărţi, reviste şi albume editate in ţara prietenă. Dar locul cel mai atractiv ni s-a părut pavilionul în care era adăpostită o expoziţie multila­terală. Despre ce să vorbim mai tatii ? Copiii era fermecaţi de minunatele jucării, fabri­cate la întreprinderile ceho­slovace. Era vorba nu numai da ingeniozitatea modului de de a le răsfoi. Se mai aflau pe aci mai multe desene execu­tate de copii cehoslovaci. Vîrs­­ta maximă a autorilor : 12 ani. Interesantă ni se pare în pri­mul rînd pasiunea pe care mi­cii desenatori o au în special pentru a zugrăvi aspecte ale muncii, frumuseţea peisajului ţării lor, fabricaţie, ci şi despre carac­terul profund instructiv al ju­căriilor expuse. Observai do­rinţa de a obişnui pe copii cu viaţa din uzine şi fabrici, cu munca pe ogoare. O colecţie de păpuşi la costume naţionale cehe şi slovace completa acest colţ destinat copiilor, colţ din care, bine­înţeles, nu lipseau citeva zeci de cărţi ilustrate ce-şi găsiseră imediat amatori Dar am întîlnit şi altfel de desene. Le-am considerat un omagiu prietenesc adus Romî­­niei. Ne referim la lucrările pictorilor cehoslovaci care au vizitat Romînia. Regăsim cu emoţie aspecte din viaţa noa­stră redate cu multă simţire. Am zăbovit apoi pe lingă expoziţia fotografică. Conduşi de maeştri cehoslovaci ai apa­ratului fotografic am poposit printre construcţiile noi ale Pragăi, pe malurile Vîltavei, la parcul Lebeburg, pe întinsul uriaşei grădini zoologice. Stai imagini aşezate poate la întîm­­plare care reuşesc însă să-ţi facă cunoştinţă cu „oraşul de aur“, cu locuitorii lui. Ai sen­zaţia unei călătorii prin Praga, pe străzi şi în instituţii, la parcuri şi localuri publice. Ceea ce te captivează, pe lîngă pitoresc, este viaţa nouă pe care o simţi pulsînd la fiecare imagine. „Duminica cehoslovacă“ a fost bogată la manifestări. Con­ „Duminică cehoslovacă“ în Bucureşti TELEGRAMĂ Tovarăşului HO ŞI MIN, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi preşedinte al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG, Prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam Hanoi In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al întregului popor romín, vă transmitem dv. şi întregului popor vietnamez un frăţesc salut şi călduroase feli­citări cu ocazia celei da-a 13-a aniversări a proclamării indepen­denţei Republicii Democrate Vietnam. Poporul român se bucură sincer de succesele obţinute de poporul vietnamez prieten în lupta pentru dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi înflorirea culturii sale naţionale şi îşi expri­mă deplina simpatie pentru eforturile sale nobile îndreptate spre unificarea paşnică şi democratică a patriei. Prietenia şi colaborarea frăţească, în continuă dezvoltare, dintre popoarele şi ţările noastre contribuie la întărirea unităţii indestruc­tibile a lagărului ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică şi constituie în acelaşi timp un aport la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De ziua marii sărbători transmitem poporului vietnamez şi dv. dragi tovarăşi, urări de noi şi însemnate victorii pentru realizarea idealului fierbinte — construcţia socialistă a ţării dv. şi unitatea naţională a patriei. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne CHIVU STOICA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER In Regiunea Autonomă Maghiară A TREIA CONSFĂTUIRE a tinerilor inovatori TG. MUREŞ (prin telefon).­­ Duminică, tinerii inovatori din Re­giunea Autonomă Mag­hiară s-au întîlnit la Tg. Mureş pentru a face bilanţul mişcării de inovaţii ini­ţiată cu un an şi jumătate în urmă de utemiştii de la întreprinderea „Encsel Maurici­u“ din Tg. Mureş. La închiderea celei de a treia etape a întrecerii tinerilor inovatori, au participat pe lîngă inovatorii tineri din întreprinderile regiunii şi re­prezentanţi ai comitetelor regiona­­le U.T.M. şi ai filialelor regionale­ A.S.I.T. din întreaga ţară, precum şi activişti sindicali. La cea de-a treia consfătuire,a tinerilor inovatori au participat şi tovarăşii Alexandru Kopandi, str­­retor al C. C. al U. T. M. şi (Continuare în pag. t­1-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă!­îrgan Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2896 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 septembrie 1958 N­e­realizări ale ştiinţei sovietice Lucrări de mare importanţă asupra reacţiilor termonucleare controlate Un articol al acad. I. V. KURCEATOV în revista „Atomnaia Energhia" MOSCOVA 1 (Agerpres). — Numărul din august al revistei „Atomnaia Energhia“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov despre unele lucrări ale Institutu­lui de energie atomică al Aca­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asu­pra reacţiilor termonucleare con­trolate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că me­todele existente actualmente pen­tru obţinerea energiei electrice sunt departe de acele posibilităţi pe care Ie vor deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind rea­lizarea unor reacţii termonucleare controlate, adică a procesului de sinteză — transformarea de ele­mente uşoare în elemente mai grele. Reacţiile termonucleare au loc în bombele cu hidrogen. Insă ele nu pot fi comandate. Pentru a învăţa să le comandăm este ne­cesară rezolvarea unei probleme extrem de complexe. Lucrările e­­fectuate de fizicienii din diferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată şi momentul rezolvării ei nu este prea îndepăr­tat. în articol se expune pe scurt IdlUTivlU­HvUSlCl­pTvUltlKUvi­uv n a­minteşte că lucrări despre reacţii termonucleare controlate au înce­put simultan în U.R.S.S., Statele Unite ale Americii şi Anglia in 1950—1951. Pînă în 1956 ele au fost efectuate peste tot la mod secret. In 1956 Uniunea Sovietică a dezvăluit secretul uneia dintre di­recţiile de lucru în acest dome­niu, comunicii»­ despre cercetările descărcărilor în impuls în tuburi drepte, umplute cu o varietate a hidrogenului — deuteriul. O serie de lucrări analoage au fost co­municata în 1957 la Conferinţa internaţională de descărcări în ga­za da la Veneţia. La sfârşitul lui ianuarie 1958 savanţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor e­­fectuate pe instalaţiile „Zeta“ şi „Sceptre". In primăvara anului 1958 la o sesiune specială a Societăţii ame­ (Continuare in pag. 11 l-a) i In clişeu: Instalaţia „Ogra" a Institutului de energie atomică. Camera ,,Ogrei“ cu solenoizii în­depărtaţi 1. Solenoizii 2. Camera de rod 3. Injectorul 4. Alimentarea cu tensiune înaltă a sursei injectorului ■S/l GENERALIZAM METODELE ÎNAINTATE IN ACŢIUNEA DE ECONOMISIRE A METALE­LOR In fiecare operaţie de producţie— un izvor de economii La sfirşitul lunii februarie, intr-o adunare ge­­nerală, muncitorii uzinei „Vasile Roaită" din Bucureşti — tineri şi virstnici — au hotărlt să pornească o largă bătălie pentru economisirea metalului. De atunci au trecut mai multe luni. Ilotări­­rea colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri ai uzinei a prins viaţă. Pînă la 23 August, în cadrul întrecerii socialiste închinate celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre. LA UZINELE „VASILE ROAITA“ AU FOST E­­CONOMISITE 408 TONE METAL, O CANTITATE DE METAL DIN CARE SE POT CONFECŢIONA 132 DE COMBINE CEREALIERE. La obţinerea acestui însemnat succes, o mare contribuţie au adus-o tinerii muncitori ai uzinei. Pentru a generaliza experienţa înaintată acu­mulată de către tinerii muncitori ai uzinei ,,Vasi­le Roaită" in acţiunea de economisire a metalu­lui, ziarul nostru a întreprins o anchetă. „CE CAI AŢI FOLOSIT IN ACŢIUNEA PA­­TRIOTICA DE ECONOMISIRE A METALULUI?“ La întrebarea noastră, au răspuns tinerii munci­tori fruntaşi, ingineri, tehnicieni, conducători ai uzinei. Publicăm mai jos citeva din răspunsurile primite. — Răspunzînd la întrebarea pri­vind căile de economisire a re­ferinţelor, spectacolelor, audi­ţiilor muzicale li s-au adăugat o prezenţă primită cu căldură : ansamblul de cîntece şi dan­suri venit din Cehoslovacia care a adus mesajul minunatei arte a unui popor de care ne leagă o tradiţională prie­tenie. Folclorul ceh şi slovac şi-a dezvăluit, prin intermediul ace­stor mesageri, vestita-i frumu­seţe recolttad nesfîrşite a­­plauze. Bucureştiul şi Praga stat a­­proape. Stat a­­proape nu nu­mai prin faptul că distanţele care le despart, nu sunt prea mari, ci mai ales pentru că po­poarele noastre se găsesc unite la marele lagăr al socialismului. B. OB­REA ţatului, vreau să vorbesc — ne-a spus ţinând inginer GH. NTCO­­LAE, responsabil cu producţia în comitetul U.T.M. al uzinei , despre un lucru pe care-l consi­der deosebit de important în ac­ţiunea noastră. E vorba de măsu­rile politico-educative pe care, sub conducerea organizaţiei de partid, le-a luat organizaţia U.T.M., im­preună cu comitetul de întreprin­dere. în această privinţă, în urma indicaţiilor organizaţiei de partid, comitetul U.T.M. a explicat tine­rilor de ce e nevoie să se econo­misească metalul, la ce duce acea­stă acţiune şi cum contribuie ea concret la creşterea producţiei, a rentabilităţii şi la reducerea pre­ţului de cost. Prin conferinţe, în adunări generale U.T.M., în cercu­rile de învăţămint politic şi alte forme, noi am explicat tinerilor însemnătatea politică a acţiunii patriotice de economisire a meta­lului. O grijă deosebită am acordat-o agitaţiei politice. Nu există secţie sau atelier, în care să nu se gă­­ zETA NOASTRĂ seasca acum panouri, lozinci mo­bilizatoare cu privire la acţiunea patriotică f­e economisire a meta­lului. Gazeta de perete, staţia de radio-amplificare, ziarul de uzină „Secera şi ciocanul“, posturile ule­­miste de control au popularizat pe larg tinerii care s-au remarcat în această luptă pentru economii. La secţia strungărie de exemplu, aproape săptămînal, sînt afişate cu litere mari numele tinerilor care obţin rezultate deosebite în această acţiune. Dar nu ne am mulţumit numai cu aceasta. ]\yi am indicat tinerilor ingineri şi maiştri să sprijine din toate pu­terile iniţiativele tinerilor, să-i a­­jute în găsirea diferitelor forme de economisire a metalului. Cred că toate aceste măsuri au avut darul să le explice tinerilor însemnăta­tea politică a acţiunii patriotice de economisire a metalului, şi ast­fel să-i mobilizeze în cadrul ace­stei largi şi însemnate acţiuni. Fiecare desea—o canti­tate de metal utilizabilă — Pînă nu de mult — spune tînărul strungar GHEORGHE BICA — în secţia noastră, secţia mecanică, se mai puteau găsi, aruncate pe lîngă maşini, fel de fel de bucăţi de metale rămase de la diferite comenzi. Erau as­­vîrlite peste tot, şi de cele mai multe ori ele luau drumul fieru­lui vechi odată cu aşchiile. Cînd am început bătălia pentru eco­nomisirea metalului, am hotărlt să vedem cum putem folosi la maximum aceste deşeuri. Astfel într-o după-amiază, după termi­narea orelor de lucru, mai mulţi tineri împreună cu maiştrii sec­ţiei am adunat toate capetele de materiale, toate deşeurile şi le-am depus la magazia de ma­teriale. S-au adunat cîteva mii de kilograme de metal. Acum, orice tinăr, din secţia noa­stră, căruia ii rămîne o bucată de material de la executarea unei comenzi şi care înainte o arunca, o duce la magazia de materiale. Orice bucată de material cît de mică ar fi ea, poate servi drept materie primă la confecţionarea unei noi piese. Acţiunea aceasta s-a extins apoi în întreaga uzină, împreună cu magazionerii zeci de tineri au controlat fiecare bucăţică de loc din uzină şi au adunat şi sortat materialele aruncate, deşeurile, rebuturile din care se mai pot confecţiona diferite materiale. Personal, când primesc o anu­mită comandă de executat, mă duc în primul rînd la magazie şi văd dacă printre deşeuri nu gă­sesc materialul necesar. Şi tre­buie să vă spun că de cele mai multe ori găsesc. Am confecţio­nat astfel zeci de prezoane, piu­liţe şi alte diferite piese din de­ AL. PINTEA Un colţ pentru copil lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll|||||||||||!llllli CITlJI IN PAG. IV-a I • Deschiderea celei­­de a doua confe­­£ nnte internaționa-| le pentru folosirea & • • x • energiei atomice m t scopuri paşnice Raportul 2 lui V. S. Emelianov Plecarea delegaţiei de ziarişti sovietici care ne-a vizitat ţara Duminică dimineaţa a părăsit Capitala intorcindu-se în patrie delegaţia de ziarişti sovietici care a vizitat ţara noastră la invitaţia C.C. al U.T.M. In cursul acestei vizite, delega­ţia de ziarişti sovietici de la presa de tineret şi copii din U.R.S.S. a vizitat redacţiile presei de tineret şi copii, întreprinderi industriale, in­stituţii culturale şi G.A.C., pentru a cunoaşte viaţa nouă, a tineretu­lui din patria noastră. 'O' La Ploeşti A fost dată în exploatare o nouă instalaţie de cracare termică a păcurii Luni dimineaţa la rafinăria nr. 1 Ploeşti a fost dată în exploatare o nouă instalaţia de mare capaci­tate pentru cracarea termică a păcurii. Noua instalaţie, construită după documentaţia tehnică sovie­tică și cu agregate primite din Uniunea Sovietică, funcționează automat avind toate comenzile centralizate la o masă dispecer. Primele tone de produse date de noua instalație au și intrat în re­­zervoarele rafinăriei.

Next