Scînteia Tineretului, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 2948-2972)
1958-11-01 / nr. 2948
încă de la începutul anului, analizând activitatea cultural-educativă a tineretului, Comitetul raional D. T. M. Medgidia, Sfatul popular raional și organele raionale ale U.C.F.S A.R.L.U.S. și A.V.S.A.P. au hotărit ca această activitat să se desfășoar în baza unui plan comun în fiecare comună şi sat în parte. Unirea eforturilor comune, sub directa conducere a organelor şi organizaţiilor de partid, trebuia să ducă la antrenarea unui număr din ce în ce mai mare de tineri în activitatea cultural-sportivă, la îmbunătăţirea conţinutului ei educativ şi la folosirea mai judicioasă a tuturor mijloacelor materiale existente. Şi într-adevăr au fost obţinute unele succese în munca culturală şi mai ales sportivă în comunele şi satele raionului. Concursul echipelor artistice din unităţile de stat ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, la a cărui fază raională s-au evidenţiat în mod deosebit formaţiile tinere de la S.M.T. Castelu, G.A.S. Peştera, Dorobanţu şi Tîrguşor, a dovedit tocmai valabilitatea şi eficacitatea organizării activităţii culturale pe baza unui plan comun. Şi în munca de pregătire şi desfăşurare a Festivalului raional al tineretului (cu fazele comunale şi intercomunale) acţionarea în comun a tuturor factorilor de răspundere, sub conducerea organizaţiilor de partid, a avut drept rezultat o înviorare a vieţii culturale a satelor şi comunelor, atît prin creşterea numerică a tinerilor încadraţi în diferite formaţii artistice cit şi prin îmbogăţirea conţinutului educativ al repertoriilor. După felul cum au pornit să muncească se părea că această formă nouă de activitate pe baza unui plan comun de acţiune a entuziasmat pe toţi factorii, că ei s-au convins de importanţa şi marea valoare a unirii tuturor eforturilor, în organizarea muncii cultural-educative a tineretului. Dar majoritatea hotărârilor şi planurilor au rămas la stadiul de intenţii. Prima sarcină pusă în planul comitetului raional oglindea necesitatea întocmirii pînă la 15 ianuarie a. c. în toate comunele, satele şi unităţile socialiste, a planurilor comune pentru activitatea cultural-sportivă. Această sarcină însă nici pînă astăzi nu a fost îndeplinită. Nici unul din forurile raionale nu a instruit activiştii din comune şi sate în vederea întocmirii planurilor comune. Neglijind propria hotărîre, comitetul raional U.T.M. n-a îndrumat şi controlat nici el întocmirea acestor planuri în toate organizaţiile de bază U.T.M. Trebuie spus că o serie de greutăţi în această privinţă le-au adus unii activişti culturali ai sfatului popular raional care n-au privit cu toată răspunderea colaborarea cu organizaţia U.T.M. Nici nu se uscase încă cerneala cu care reprezentanţii secţiei de învăţămînt şi cultură a Sfatului popular raional Medgidia semnaseră planul, cînd aceştia s-au şi opus îndeplinirii sarcinilor pe care şi le asumaseră. In luna ianuarie, de pildă, la raion, conform planului trebuia să aibă loc o consfătuire comună a responsabililor cercurilor de naturalişti de pe lingă căminele culturale şi a secretarilor organizaţiilor de bază U.T.M. Consfătuirea nu s-a ţinut nici pînă astăzi, tocmai pentru că Secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular s-a opus fără nici un motiv întemeiat. Comitetul raional U.T.M. n-a dat nici el importanţă prea mare acestei sarcini. Aceasta a făcut ca activitatea cercurilor de naturalişti să lîncezească, iar pe alocuri să se destrame complect — tineretul fiind privat în acest fel de o activitate care ar fi răspuns nemijlocit setei lui de ştiinţă, de cultură. Din nefericire exemplul secţiei raionale a fost luat şi de foarte multe sfaturi populare comunale, care în Ioc să-şi aducă contribuţia lor la munca de culturalizare a masei de tineret au făcut în unele locuri chiar greutăţi desfăşurării în bune con-I Sub îndrumarea Comitetului raional U.T.M. Curtea de Argeş, organizaţiile U.T.M. din satele argeşene desfăşoară o muncă culturală multilaterală, II la care participă mii şi mii de tineri. Cele 72 cămine culturale, în cadrul cărora activează 45 echipe de cor şi 38 echipe de dans, desfăşoară o bogată activitate culturală. 1. Programele interesante şi cu un bogat conţinut ale echipelor I artistice sînt vizionate cu mulltă plăcere de săteni. Cele 17 noi cămine cultura- I le care vor fi date în curînd I Din viața culturală a tineretului ARGES ANI• * '. în folosinţă constituie de ase'. menea un nou prilej de creş- 1. tere a activităţii culturale. 1. Conferinţele ştiinţifice, serile literare, vizionarea filmelor, recenziile unor cărţi inte-II resanta ocupă de asemenea un• loc important în activitatea ti- I1 neretului argeşan. Trebuie re- remarcat, de asemenea, că cele I1 6 biblioteci săteşti şi 65 biblio- I1 teci ale căminelor culturale I* sunt zilnic frecventate de nu- 11 meroşi tineri cititori. De ase- 1* menea schimburile de experidenţă ce s-au organizat în ultid mul timp între echipele artistice au ajutat la o şi mai pudernică intensificare a activid tăţii culturale. Un imbold în creşterea activităţii culturale l-a constituit d şi distincţiile primite la „Când cursul pe ţară al formaţiilor d artistice de amatori“ de echipa d de jocuri populare din comuna d Stăneşti care a ocupat locul II d şi de corul din comuna Domăineşti care a obţinut premiul d III. d I. COTOI Clnd se ignoră colaborarea factorilor răspunzători de viaţa culturală a tineretului In raionul Medgidia, regiunea Constanţa, nu se respectă indicaţiile cu privire la organizarea activităţii cultural-educative a tineretului pe baza planurilor comune MmH H 11 m Cap de copil, de Dumitru Codrișan, vopsitor Teatrul de stat din Bacău In sprijinul MUNCII CULTURALE DE MASA Continuînd o bună tradiţie statornicită în vara acestui an, teatrul de stat din Bacău a organizat de curînd un turneu prin satele şi comunele regiunii. Spectacolul intitulat „De prin sate adunate“ cuprinde muzică populară românească, muzică uşoară, monoloage satirice şi două piese într-un act „Arvinte şi Pepelea“ de V. Alecsandri şi „Tîrgul inimilor“ de Tiberiu Vornic. Spectacolul va fi prezentat în 30 de sate din raioanele Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Roman, Zeletin, Moineşti şi altele. Realizat sub regia actorului Gostel Constantinescu, noul spectacolpentru sate contribuie prin numerele sale, prin conţinutul său, la educarea oamenilor muncii de la sate, la ridicarea nivelului cultural artistic al ţăranilor muncitori. In acelaşi timp prin deplasările sale tînărul colectiv al teatrului din Bacău sprijină şi îndrumă munca culturală de la sate, activitatea căminelor culturale şi a formaţiilor artistice săteşti. C. ISAG Secretar al organizaţiei U.T.M. a Teatrului de Stat din Bacău ţie a acesi importante itivităţi educave. De pildă, satul Piatra , comuna Sfoara, la Valului Traian şi la ura Dobrogei în alte părţi aturite populre, s-au suitat că organizaţiile U.T.M. a organizat foile tineretuii“ la căminele culturale. Dacă aceste organe ar fi participat la întocmirea planului comun ar fi văzut care le sunt sarcinile în opera de culturalizare a masei de tineret şi nu ar mai fi creat asemenea greutăţi. De asemenea, în comunele Nicolae Bălcescu, la Nisipari, la G.A.S Basarabi, la Tortomani şi in alte părţi tineretul a muncit la amenajarea terenului de fotbal, de volei, a pistelor de atletism, G.M.A. etc., iar sfaturile populare au arat aceste locuri, dîndu-le alte destinaţii. Acest lucru s-a putut petrece pentru că n-a existat o Înţelegere prealabilă, pentru că organizaţia U.T.M. a întreprins o acţiune, iar sfatul popular alta. Comitetul raional U.T.M., privind cu nepăsare activitatea pe bază de planuri in comune şi sate, a lipsit de îndrumare multe organizaţii U.T.M. din raion. Nici comitetele U.T.M. comunale n-au reuşit să-şi unească eforturile în activizarea vieţii culturale a tineretului cu toţi factorii răspunzători, n-au mers la organizaţiile de partid să ceară sprijinul pentru ca în munca de educaţie a tineretului să fie concentrate toate forţele. Organizaţiile de bază U.T.M., din Tortomanu, Dunărea, Saligni, Bălcescu şi Castelu neprimind şi necerind sprijinul sfaturilor populare şi al celorlalte organe locale nu au reuşit să organizeze nici festivalurile comunale, evenimentul cel mai important din viaţa culturală din acest an a tineretului. Comitetul raional U.T.M. era de fapt in primul rind interesant ca sarcinile prevăzute în planul comun al activităţii cultural-sportive în rîndul tineretului să fie îndeplinite. Cu toate că ştia că lucrurile merg destul de prost, el nu a insistat pentru a se analiza în comun, cu organele semnatare, situaţia proastă care există pentru a se lua măsurile cuvenite, la timpul potrivit. Comitetul raional U.T.M. nu s-a sezisat de faptul că în multe comune şi sate se desfăşoară o slabă muncă de educaţie comunistă a tineretului, că se ţin prea puţine conferinţe pe teme educative, patriotice, că nu se organizează excursii, vizite la locuri istorice, că se desfăşoară slab activitatea de popularizare a tradiţiilor de luptă ale partidului, clasei muncitoare, ale poporului nostru. Extrem de slab s-a desfăşurat munca cu cartea în această perioadă. Cei 360 de purtători ai insignei „Prieten al cărţii“ reprezintă o cifră infim de mică pe lingă numărul tinerilor din raion. Este nevoie ca neîntîrziat comitetul raional U.T.M.-Medgidia împreună cu celelalte foruri chemate să asigure o bună desfăşurare a activităţii cultural-educative a tineretului, să analizeze in mod temeinic situaţia existentă şi să ia de urgenţă toate măsurile corespunzătoare, în aşa fel încît să asigure pentru perioada de iarnă, în comunele şi satele raionului toate condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii cultural-educative a tineretului. I. ŞERBU Corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Constanţa Mîini de muncitori care mînuiesc cu, iscusinţă ciocanul şi dalta strungul şi raboteza, lopata şi tractorul; mîini care erau altădată dispreţuite de burtoşii exploatatori, lipitorile care se ingrăşau din truda poporului ; mîini care făuresc astăzi o nouă ţară şi care se dovedesc necruţătoare cind apucă arma intru apărarea cuceririlor poporului muncitor, ştiu tot aşa de bine să fie ţi gingaşe atunci cînd se apropie cu dragoste, pasiune şi respect de artă. Asemenea ginduri te cuprind vizitind expoziţia de desen şi pictură „Un an de activitate" a membrilor cercului de artă plastică de la clubul complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“. Cită iubire pentru artă şi justă înţelegere a adevăratului ei rol dovedesc cele mai multe din exponatele de aici ! Iată de pildă lucrările tinărului vopsitor C. Mărăcinescu. Ceea ce impresionează în primul rind este marea varietate a temelor şi genurilor abordate, viziunea justă asupra a ceea ce trebuie să reflecte arta plastică din realitatea înconjurătoare, mersul stăruitor spre necontenita perfecţionare a mijloacelor de expresie. C. Mărăcinescu face desene satirice (ironizînd caustic pe cei care lipsesc de la învăţămîntul politic, pe chiulangii etc.), realizează interesante portrete in ulei (tabloul „Copil dormind“ denotă prin jocul de lumini şi umbre străduinţa artistului amator de a învăţa de la marii maeştri ai ţării, mai ales de la pictorul Corneliu Baba), desene în cărbune („Atelierele C.F.R.“), acuarele (,Joc de table pe plajă“), pasteluri („Copil“) etc. In toate acestea, tînărul artist oglindeşte cu mijloacele sale proprii aspecte interesante din viaţa de azi a clasei muncitoare, din preocupările cotidiene ale tovarăşilor săi. Este interesant de observat prepoinderenţa portretelor in expoziţie, care departe de a denota o încercare de a se îndepărta de actualitate, marchează dorinţa artiştilor amatori de a oferi un fel de cronică vie a faptelor de muncă o galerie a oamenilor cu care muncesc împreună zi de zi. Aşa se explică existenţa multor portrete reuşite de muncitori de la complexul C.F.R., ca „Portarul“ de lăcătuşul Gh. Lăiniceanu, „Ostaş citind“ de inginerul Şerban Vlad, „Colegul meu“ de vopsitorul Dumitru Codrişan, „Chip de muncitor“ de Pavel Pecenco, toate încercind şi reuşind să ilustreze bogata viaţă sufletească a eroilor lor. Ochiul vizitatorului este încintat de asemenea de o serie întreagă de desene şi picturi reprezentind multilateralitatea operei de construire socialistă în ţara noastră, diversitatea aspectelor vieţii noi, cum sînt de pildă „Peisaj industrial“ de Avram Guran, „Vedere din portul Galaţi“ şi „Monumentul eroului sovietic“ de Gh. Lăiniceanu, „Peisaj industrial“ de M. Marin, „Desmiriştitul“ de I. Mikloş, „Ţărancă lucrind“ de Dumitru Codrişan etc. Ar fi fost bine dacă îndrumătorii cercului de artă plastică ar fi accentuat însă mai puternic asupra necesităţii ca artiştii amatori să reflecte in lucrările lor şi mai multe aspecte din uzina pe care o iubesc şi o cunosc mai bine, în care luptă zi de zi pentru noi succese în construcţia socialistă în patria noastră. B. DUMITRESCU ■k De curînd, în oraşul Deva s-a deschis expoziţia regională de artă plastică a creatorilor amatori, organizată în cadrul concursului naţional bienal de acest gen. Cei peste 100 de participanţi la concurs din întreaga regiune Hunedoara au expus 251 de lucrări. Important este faptul că la această expoziţie participă cu reuşite lucrări plastice un însemnat număr de tineri membri ai cercurilor plastice de amatori. Impresionează în această expoziţie atît numărul mare de lucrări expuse de tinerii creatori amatori cît şi tematica variată cu un bogat conţinut de idei inspirat din munca avîntată a construcţiei socialismului în patria noastră. Tinerii artişti amatori trăind în clocotul viu al muncii transpun pe pînză, patosul creator al constructorilor socialismului, realizările regimului nostru. De pildă în cele 25 lucrări în ulei ale tînărului muncitor Feket Nazarija, zidar şa motor la secţia cuptoare industriale a Combinatului siderurgic Hunedoara apare ca un leit-motiv teme de muncă, atît în portret cît şi în compoziţie. „La motorul la cuptor“ este demnă de reţinut. Şi muncitorul utemist Vaier Ionescu, tot de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, prezintă lucrări remarcabile ca : „Furnalul 701“, „Termocentrala", (ulei), „Tînărul miner“ (acuarelă) „Oţelarul Lăbimeţ“ (cărbune) — în care tema centrală este noul zilelor noastre. Sînt prezentate în expoziţie şi creaţiile unor foarte tineri pictori amatori. Din cele peste 21 de lucrări — ulei şi acuarelă — prezentate de Cheorghe Cochita, elev al Şcolii profesionale din Hunedoara în vîrstă doar de 14 ani, amintim tablourile „Gazometru“, „Aglomeratorul“. „Uzina" care vădesc multe calităţi. Maria Crişan, din Lupeni, în vîrstă de numai 12 ani, a prezentat lucrări de linogramă printre care „Pe strada noastră“. Majoritatea expozanţilor sînt tineri muncitori sau elevi ai diferitelor şcoli profesionale. Mulţi dintre ei sînt la primele încercări. Lucrările dovedesc însă talent şi dragoste pentru artă, calitafi ce garantează că în şcolile de artă, creaţie ale regimului nostru democratpopular, sub oterita îndrumare a profesorilor, aceşti tineri au posibilitatea să se dezvolte, să se maturizeze. Crescută cu grijă părintească de partidul nostru, tînăra generaţie are cele mai largi posibilităţi pentru a-şî valorifica aptitudinile, creatoare. P. JURCOVI Corespondent Talentul mîinilor muncitoreşti La „colţul roşu“ în G.A.C. Termac, raionul Gătaia, activitatea culturală s-a îmbogăţit. Din iniţiativa organizaţiei de bază U.T.M. tinerii pregătesc piesa „T'rnăra gardă", dramatizare după romanul lui A. Fadeev, pe care in curînd o vor prezenta în faţa colectiviştilor. Tot în această perioadă se pregăteşte brigada artistică de agitaţie, care va prezenta un program cu teme legate de viaţa şi activitatea comunei respective. La întreprinderea „Bella Breiner“ din Capitală numeroşi tineri muncitori participă la o vie activitate culturală. Apara- Iul fotografic a surprins un moment din repetiţia tinerelor dansatoare. Cîtiva membri ai tarafului Casei de cultură „Grigore Preoteasa" Pentru formarea concepţiei ştiinţifice despre viaţă a tineretului (Urmare din pag. l-a stat iniţiativa organizării unei comisii de tineret pe lingă filiala regională S.R.S.C. (al cărei responsabil este tov. Albu, secretar al Comitetului regional U.T.M. Bacău) această comisie nu şi-a dovedit cu nimic existenţa. Propaganda ştiinţifică cere o muncă continuă, perseverentă. Răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice nu poate fi făcută la întmrplare. Dacă în cursul a cîtorva luni vom prezenta unor tineri 2-3 conferinţe pe 2—3 teme diferite, al căror profil este determinat de conferenţiarul pe care-l avem la dispoziţie, nu vom contribui la educarea ştiinţifică consecventă a tineretului. Dimpotrivă, ar fi, de pildă, foarte bine să se organizeze în toate satele regiunii un ciclu de conferinţe pe următoarele 4 teme: „Structura universului“, „Apariţia vieţii pe pămînt“, „Crijimea şi evoluţia omului" şi „Explicaţia cîtorva fenomene naturale" Un asemenea ciclu de conferinţe va putea contribui din plin la lămurirea unor probleme fundamentale cu privire la fenomenele naturii înconjurătoare, la popularizarea marilor descoperiri ale ştiinţei contemporane, fiind totodată un minunat prilej de demascare a misticismului şi superstiţiilor. In al doilea rind se impune deindată luarea unor măsuri pentru Întărirea legăturilor dintre comitetele raionale U.T.M. şi subfilialele raionale S.R.S.C., pentru întocmirea unor planuri comune de activitate. Am mai vrea de asemenea să subliniem faptul că este necesar ca organizaţiile U.T.M. să acorde mai multă atenţie mobilizării tinerilor muncitori, elevi, ţărani muncitori la conferinţele organizate de S.R.S.C., la cursurile Universităţilor Populare. In cursul anului acesta, de pildă, filiala regională S.R.S.C. a organizat o serie de interesante manifestări ştiinţifice. De ce organizaţiile U.T.M din oraşul Bacău nu au luat nici un fel de măsuri pentru îndreptarea tinerilor spre cursurile Universităţii Populari ? S-au ţinut aci 3 cicluri de conferinţe in care s-au dezbătut printre altele, teme atît de interesante ca: „Despre materialitatea lumii“, „Poate fi cunoscută lumea Înconjurătoare“, „Cum a apărut religia“, „Omul ca factor modificator al naturii“, „Tradiţii ateiste in gîndirea romînească", „Marile descoperiri ale epocii noastre“ etc. Indrumind tinerii din uzinele şi fabricile Bacăului să participe la aceste conferinţe, cerînd S.R.S.C.ului să repete asemenea conferinţe în marile întreprinderi ale oraşului, Comitetul orăşenesc U.TIM. Bacău ar fi contribuit şi mai mult la educaţia ştiinţifică a tinerilor muncitori. Filiala din regiunea Bacău a S.R.S.C. a mai organizat conferinţe pe teme similare în multe altelocalităţi ale regiunii. Cadre didactice universitare din Bucureşti şi Iaşi, profesori din regiune au ţinut interesante conferinţe cu privire la cercetările efectuate în cadrul Anului Geofizic Internaţional, sau cu privire la originea datinelor şi sărbătorilor religioase. Organele şi organizaţiile U.T.M. nu s-au străduit să popularizeze aceste conferinţe, să îndemne cit mai mulţi tineri să participe la aceste dezbateri. Trebuie să facem totul ca sălile de conferinţe ale S.R.S.C.-ului să fie populate de cit mai mulţi tineri. In sfirşit, există o serie întreagă de deficienţe in ceea ce priveşte conţinutul propriu-zis al activităţilor desfăşurate pe linia educaţiei ştiinţifice a tinerilor din regiunea Bacău. Activiştii U.T.M. în domeniul propagandei nu au controlat niciodată materialul documentar lucrat de colaboratorii S.R.S.C. pentru subfiliale, astfel incit să aducă o contribuţie concretă la redactarea conferinţelor " nivelul cerut de masele largi ale tinerilor. Indiferent de cine sînt organizate, de U.T.M. sau de S.R.S.C., organele şi organizaţiile U.T.M. trebuie să aibă o grijă deosebită pentru a asigura puritatea ideologico-ştiinţifică a prelegerilor prezentate in faţa tineretului. De asemenea în această direcţie se cere tuturor activiştilor organelor U.T.M., ca după deplasările pe care le fac în oraşe şi sate să vină la comitetul raional U.T.M., la subfiliala S.R.S.C., cu propuneri concrete de teme pentru conferinţele ştiinţifice ce trebuie ţinute în faţa tinerilor. Viaţa noastră a atins astăzi un asemenea nivel incit nici nu ne putem închipui traiul nostru fără cunoaşterea neîncetatelor descoperiri ale ştiinţei, fără folosirea lor pentru continua îmbunătăţire a vieţii de fiecare zi. In această epocă de măreţe biruinţi pe frontul ştiinţei şi tehnicii trebuie să facem totul pentru a educa întregul nostru tineret muncitor în spiritul marilor descoperiri ştiinţifice ale epocii noastre, în spiritul înaintatei concepţii despre viaţă şi societate a clasei muncitoare, singura în stare să-i lumineze drumul în viaţă. INIŢIATIVA DIN VLADIMIRI „aplicată“ la Tg. Jiu Iniţiativa tinerilor de la Vladimiri a fost îmbrăţişată de numeroase organizaţii U.T.M. Ea are ca scop nu numai mobilizarea tinerilor la întreţinerea monumentelor, ci şi cunoaşterea profundă a locurilor, a faptelor în amintirea cărora a fost ridicat monumentul respectiv. O dată, a trecut cam multă vreme de atunci, tovarăşii din comitetul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu s-au angajat să repare casa Ecaterinei Teodoroiu. Angajamentul şi l-a luat cu mare pompă. Imediat după aceasta au trasat sarcină organizaţiilor U.T.M. ale şantierului nr. 1 al Combinatului forestier din Preajba şi altor organizaţii să se ocupe de repararea acestei case. Şi cu asta acţiunea s-a încheiat. Conducerea şantierului nr. 2 a aprobat bucuroasă toate materialele solicitate. Dar ce folos: cei care le-au cerut au uitat să te mai iar Comitetul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu s-a mulţumit numai să traseze sarcini. Dar a pierdut din vederi să controleze cum şi-au îndeplinit chiar propriul său angajament. Ce anume cunosc tinerii din aceste organizaţii, din viaţa şi faptele de arme săvârşite de Ecaterina Teodoroiu? Puţin, mult avea puţini Reamenajarea casei eroinei, ar fi un minunat prilej de a povesti tinerilor multe lucruri despre faptele eroice ale tinerei Ecaterina Teodoroiu, despre viaţa grea pe care a dus-o ea şi întregul tineret muncitor de la oraşe şi sate In anii regimului burghezo-moşieresc. Pentru aceasta insă este nevoie de muncă, nu numai de angajamente. Tinerii sunt dornici să participe la asemenea acţiuni. Ei trebuiesc însă mobilizaţi, îndrumaţi, controlaţi, lucru pe care comitetul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu nu l-a făcut, dar pe care va trebui să-l facă cit mai curînd. ION ISPAS Corespondent