Scînteia Tineretului, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 2948-2972)

1958-11-01 / nr. 2948

încă de la în­ceputul anului, analizând activi­tatea cultura­l-educativă a tine­retului, Comitetul raional D. T. M. Medgidia, Sfatul popular raional și organele raio­nale ale U.C.F.S A.R.L.U.S. și A.V.S.A.P. au hotărit ca a­ceastă activitat să se desfășoar în baza unui plan comun în fiecare comună şi sat în parte. Unirea eforturilor comune, sub directa conduce­re a organelor şi organiza­ţiilor de partid, trebuia să ducă la antrenarea unui număr din ce în ce mai mare de tineri în acti­vitatea cultural-sportivă, la îmbu­nătăţirea conţinutului ei educativ şi la folosirea mai judicioasă a tuturor mijloacelor materiale exis­tente. Şi într-adevăr au fost obţinute unele succese în munca cultura­lă şi mai ales sportivă în comu­nele şi satele raionului. Concursul echipelor artistice din unităţile de stat ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, la a cărui fază ra­ională s-au evidenţiat în mod deosebit formaţiile tinere de la S.M.T. Castelu, G.A.S. Peştera, Dorobanţu şi Tîrguşor, a dovedit tocmai valabilitatea şi eficacitatea organizării activităţii culturale pe baza unui plan comun. Şi în munca de pregătire şi desfăşurare a Festivalului raional al tineretului (cu fazele comuna­le şi intercomunale) acţionarea în comun a tuturor factorilor de răspundere, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, a avut drept rezultat o înviorare a vieţii culturale a satelor şi comunelor, atît prin creşterea numerică a ti­nerilor încadraţi în diferite for­maţii artistice cit şi prin îmbo­găţirea conţinutului educativ al repertoriilor. După felul cum au pornit să muncească se părea că această formă nouă de activitate pe baza unui plan comun de acţiune a entuziasmat pe toţi factorii, că ei s-au convins de importanţa şi marea valoare a unirii tuturor e­­forturilor, în organizarea muncii cultural-educative a tineretului. Dar majoritatea hotărârilor şi planurilor au rămas la stadiul de intenţii. Prima sarcină pusă în planul comitetului raional oglindea ne­cesitatea întocmirii pînă la 15 ianuarie a. c. în toate comune­le, satele şi unităţile socialiste, a planurilor comune pentru activi­tatea cultural-sportivă. Această sarcină însă nici pînă astăzi nu a fost îndeplinită. Nici unul din forurile raionale nu a instruit ac­tiviştii din comune şi sate în ve­derea întocmirii planurilor co­mune. Neglijind propria hotărîre, comitetul raional U.T.M. n-a în­drumat şi controlat nici el întoc­mirea acestor planuri în toate or­ganizaţiile de bază U.T.M. Trebuie spus că o serie de greu­tăţi în această privinţă le-au adus unii activişti culturali ai sfatului popular raional care n-au privit cu toată răspunderea cola­borarea cu organizaţia U.T.M. Nici nu se uscase încă cernea­la cu care reprezentanţii secţiei de învăţămînt şi cultură a Sfatu­lui popular raional Medgidia semnaseră planul, cînd aceştia s-au şi opus îndeplinirii sarcini­lor pe care şi le asumaseră. In luna ianuarie, de pildă, la raion, con­form planului trebuia să aibă loc o consfătuire comună a responsa­bililor cercurilor de naturalişti de pe lingă căminele culturale şi a secretarilor organizaţiilor de bază U.T.M. Consfătuirea nu s-a ţinut nici pînă astăzi, tocmai pentru că Secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular s-a opus fără nici un motiv întemeiat. Comitetul raional U.T.M. n-a dat nici el importanţă prea mare acestei sarcini. Aceasta a făcut ca activitatea cercurilor de naturalişti să lîncezească, iar pe alocuri să se destrame complect — tineretul fiind privat în acest fel de o ac­tivitate care ar fi răspuns nemij­locit setei lui de ştiinţă, de cul­tură. Din nefericire exemplul sec­ţiei raionale a fost luat şi de foar­te multe sfaturi populare comu­nale, care în Ioc să-şi aducă con­tribuţia lor la munca de cultura­lizare a masei de tineret au făcut în unele locuri chiar greutăţi desfăşurării în bune con-I Sub îndrumarea Comitetului raional U.T.M. Curtea de Ar­­geş, organizaţiile U.T.M. din satele argeşene desfăşoară­­ o muncă culturală multilaterală, II la care participă mii şi mii­­­ de tineri. Cele 72 cămine cul­­­­turale, în cadrul cărora acti­­­­vează 45 echipe de cor şi 38­­ echipe de dans, desfăşoară o­­ bogată activitate culturală. 1. Programele interesante şi cu un bogat conţinut ale echipelor I artistice sînt vizionate cu mul­­­l­tă plăcere de săteni.­­ Cele 17 noi cămine cultura- I le care vor fi date în curînd I Din viața culturală a tineretului ARGES AN­I• * '. în folosinţă constituie de ase­­'. menea un nou prilej de creş- 1. tere a activităţii culturale. 1. Conferinţele ştiinţifice, se­­­­rile literare, vizionarea filme­lor, recenziile unor cărţi inte-II resanta ocupă de asemenea un­­• loc important în activitatea ti- I1 neretului argeşan. Trebuie re- re­marcat, de asemenea, că cele I1 6 biblioteci săteşti şi 65 biblio- I1 teci ale căminelor culturale I* sunt zilnic frecventate de nu- 11 meroşi tineri cititori. De ase- 1* menea schimburile de experi­­d­enţă ce s-au organizat în ulti­­d mul timp între echipele artis­­­­tice au ajutat la o şi mai pu­­d­­ernică intensificare a activi­­d tăţii culturale.­­ Un imbold în creşterea acti­­­­vităţii culturale l-a constituit d şi distincţiile primite la „Cân­­d cursul pe ţară al formaţiilor d artistice de amatori“ de echipa d de jocuri populare din comuna d Stăneşti care a ocupat locul II d şi de corul din comuna Dom­­ăi­neşti care a obţinut premiul d III. d I. COTOI Clnd se ignoră colaborarea factorilor răspunzători de viaţa culturală a tineretului In raionul Medgidia, regiunea Constanţa, nu se respectă indicaţiile cu privire la organizarea activităţii cultural-educative a tineretului pe baza planurilor comune Mm­­­H H 11 m­ Cap de copil, de Dumitru Codrișan, vopsitor Teatrul de stat din Bacău In sprijinul MUNCII CULTURALE DE MASA Continuînd o bună tradiţie statornicită în vara acestui an, tea­trul de stat din Ba­cău a organizat de curînd un turneu prin satele şi comunele re­giunii. Spectacolul intitu­lat „De prin sate a­­dunate“ cuprinde mu­zică populară româ­­nească, muzică u­­şoară, m­onoloage sa­tirice şi două piese într-un act „Arvinte şi Pepelea“ de V. Alecsandri şi „Tîr­­gul inimilor“ de Ti­­beriu Vornic. Specta­colul va fi prezentat în 30 de sate din ra­ioanele Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Roman, Zeletin, Moineşti şi altele. Realizat sub regia actorului Gostel Con­stanti­nescu, noul spec­tacol­­pentru sate con­tribuie prin numerele sale, prin conţinutul său, la educarea oa­menilor muncii de la sate, la ridicarea ni­velului cultural artis­tic al ţăranilor mun­citori. In acelaşi timp prin deplasările sale tînărul colectiv al teatrului din Bacău sprijină şi îndrumă munca culturală de la sate, activitatea căminelor culturale şi a formaţiilor artistice săteşti. C. ISAG Secretar al organiza­ţiei U.T.M. a Teatru­lui de Stat din Bacău ţie a aces­i importante itivităţi educa­­ve. De pildă, satul Piatra , comuna Sf­­oara, la Valul­ui Traian şi la ura Dobrogei în alte părţi aturite popu­­lre, s-au su­­itat că organ­izaţiile U.T.M. a organizat foile tineretu­­ii“ la căminele culturale. Dacă aceste organe ar fi participat la întocmirea planului comun ar fi văzut care le sunt sarcinile în opera de culturalizare a masei de tineret şi nu ar mai fi creat ase­menea greutăţi. De asemenea, în comunele Nico­­lae Bălcescu, la Nisipari, la G.A.S Basarabi, la Tortomani şi in alte părţi tineretul a muncit la amenajarea terenului de fot­bal, de volei, a pistelor de atletism, G.M.A. etc., iar sfaturile populare au arat aceste locuri, dîndu-le alte destinaţii. Acest lu­cru s-a putut petrece pentru că n-a existat o Înţelegere prealabilă, pentru că organizaţia U.T.M. a întreprins o acţiune, iar sfatul popular alta. Comitetul raio­nal U.T.M., privind cu nepăsare activitatea pe bază de planuri in comune şi sate, a lipsit de îndru­mare multe organizaţii U.T.M. din raion. Nici comitetele U.T.M. comunale n-au reuşit să-şi unea­scă eforturile în activizarea vieţii culturale a tineretului cu toţi factorii răspunzători, n-au mers la organizaţiile de partid să ceară sprijinul pentru ca în munca de educaţie a tineretului să fie con­centrate toate forţele. Organiza­ţiile de bază U.T.M., din Torto­­manu, Dunărea, Saligni, Bălce­scu şi Castelu neprimind şi nece­­rind sprijinul sfaturilor populare şi al celorlalte organe locale nu au reuşit să organizeze nici festiva­lurile comunale, evenimentul cel mai important din viaţa culturală din acest an a tineretului. Comitetul raional U.T.M. era de fapt in primul rind interesant ca sarcinile prevăzute în planul co­mun al activităţii cultural-sporti­ve în rîndul tineretului să fie în­deplinite. Cu toate că ştia că lu­crurile merg destul de prost, el nu a insistat pentru a se analiza în comun, cu organele semnatare, si­tuaţia proastă care există pentru a se lua măsurile cuvenite, la timpul potrivit. Comitetul raional U.T.M. nu s-a sezisat de faptul că în multe comune şi sate se desfăşoară o slabă muncă de educaţie comunistă a tineretului, că se ţin prea pu­ţine conferinţe pe teme educative, patriotice, că nu se organizează excursii, vizite la locuri istorice, că se desfăşoară slab activitatea de popularizare a tradiţiilor de luptă ale partidului, clasei munci­toare, ale poporului nostru. Ex­trem de slab s-a desfăşurat mun­ca cu cartea în această perioadă. Cei 360 de purtători ai insignei „Prieten al cărţii“ reprezintă o cifră infim de mică pe lingă nu­mărul tinerilor din raion. Este nevoie ca neîntîrziat co­mitetul raional U.T.M.-Medgidia împreună cu celelalte foruri che­mate să asigure o bună desfăşu­rare a activităţii cultural-educa­tive a tineretului, să analizeze in mod temeinic situaţia existentă şi să ia de urgenţă toate măsurile corespunzătoare, în aşa fel încît să asigure pentru perioada de iarnă, în comunele şi satele raio­nului toate condiţiile necesare unei bune desfăşurări a activităţii cul­tural-educative a tineretului. I. ŞERBU Corespondentul „Scînteii tineretu­lui“ pentru regiunea Constanţa Mîini de muncitori care mînuiesc cu, iscusinţă ciocanul şi dalta strungul şi raboteza, lopata şi tractorul; mîini care erau altădată dispreţuite de burtoşii exploatatori, lipitorile care se ingrăşau din truda po­porului ; mîini care făuresc astăzi o nouă ţară şi care se dovedesc necruţătoare cind a­­pucă arma intru apărarea cu­ceririlor poporului muncitor, ştiu tot aşa de bine să fie ţi gingaşe atunci cînd se apropie cu dragoste, pasiune şi respect de artă. Asemenea ginduri te cuprind vizitind expoziţia de desen şi pictură „Un an de activita­te" a membrilor cercului de artă plastică de la clubul com­plexului C.F.R. „Griviţa Roşie“. Cită iubire pentru artă şi justă înţelegere a adevăratului ei rol dovedesc cele mai multe din exponatele de aici ! Iată de pildă lucrările tinărului vopsi­tor C. Mărăcinescu. Ceea ce impresionează în primul rind este marea varietate a temelor şi genurilor abordate, viziunea justă asupra a ceea ce trebuie să reflecte arta plastică din realitatea înconjurătoare, mer­sul stăruitor spre necontenita perfecţionare a mijloacelor de expresie. C. Mărăcinescu face de­sene satirice (ironizînd caustic pe cei care lipsesc de la învăţă­­mîntul politic, pe chiulangii etc.), realizează interesante portrete in ulei (tabloul „Copil dormind“ denotă prin jocul de lumini şi umbre străduinţa ar­tistului amator de a învăţa de la marii maeştri ai ţării, mai ales de la pictorul Corneliu Baba), desene în cărbune („A­­telierele C.F.R.“), acuarele (,Joc de table pe plajă“), pasteluri („Copil“) etc. In toate acestea, tînărul artist oglindeşte cu mijloacele sale proprii aspecte interesante din viaţa de azi a clasei mun­citoare, din preocupările coti­diene ale tovarăşilor săi. Este interesant de observat prepoinderenţa portretelor in ex­poziţie, care departe de a de­nota o încercare de a se înde­părta de actualitate, marchează dorinţa artiştilor amatori de a oferi un fel de cronică vie a faptelor de muncă o gale­rie a oamenilor cu care mun­cesc împreună zi de zi. Aşa se explică existenţa multor portre­te reuşite de muncitori de la complexul C.F.R., ca „Por­tarul“ de lăcătuşul Gh. Lăi­­niceanu, „Ostaş citind“ de inginerul Şerban Vlad, „Cole­gul meu“ de vopsitorul Dumi­tru Codrişan, „Chip de mun­citor“ de Pavel Pecenco, toate încercind şi reuşind să ilustre­ze bogata viaţă sufletească a eroilor lor. Ochiul vizitatorului este în­­cintat de asemenea de o serie întreagă de desene şi picturi reprezentind multilateralitatea operei de construire socialistă în ţara noastră, diversitatea as­pectelor vieţii noi, cum sînt de pildă „Peisaj industrial“ de Avram Guran, „Vedere din portul Galaţi“ şi „Monumentul eroului sovietic“ de Gh. Lăini­­ceanu, „Peisaj industrial“ de M. Marin, „Desmiriştitul“ de I. Mikloş, „Ţărancă lucrind“ de Dumitru Codrişan etc. Ar fi fost bine dacă îndru­mătorii cercului de artă plasti­că ar fi accentuat însă mai p­u­­ternic asupra necesităţii ca artiştii amatori să reflecte in lucrările lor şi mai multe as­pecte din uzina pe care o iu­besc şi o cunosc mai bine, în care luptă zi de zi pentru noi succese în construcţia socialistă în patria noastră. B. DUMITRESCU ■k De curînd, în oraşul Deva s-a deschis expoziţia regională de artă plastică a creatorilor amatori, organizată în cadrul concursului naţional bienal de acest gen. Cei peste 100 de participanţi la concurs din în­treaga regiune Hunedoara au expus 251 de lucrări. Impor­tant este faptul că la această expoziţie participă cu reuşite lucrări plastice un însemnat număr de tineri membri ai cercurilor plastice de amatori. Impresionează în această ex­poziţie atît numărul mare de­­ lucrări expuse de tinerii crea­tori amatori cît şi tematica va­riată cu un bogat conţinut de idei inspirat din munca avîn­­tată a construcţiei socialismu­lui în patria noastră. Tinerii artişti amatori trăind în cloco­tul viu al muncii transpun pe pînză, patosul creator al con­structorilor socialismului, reali­zările regimului nostru. De pildă în cele 25 lucrări în ulei ale tînărului muncitor Feket Nazarija, zidar şa motor la secţia cuptoare industriale a Combinatului siderurgic Hune­doara apare ca un leit-motiv teme de muncă, atît în portret cît şi în compoziţie. „La motorul la cuptor“ este demnă de reţinut. Şi muncitorul utemist Vaier Io­­nescu, tot de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, prezin­tă lucrări remarcabile ca : „Furnalul 701“, „Termocentra­la", (ulei), „Tînărul miner“ (acuarelă) „Oţelarul Lăbimeţ“ (cărbune) — în­ care tem­a cen­trală este noul zilelor noastre. Sînt prezentate în expoziţie şi creaţiile unor foarte tineri pictori amatori. Din cele peste 21 de lucrări — ulei şi acua­relă — prezentate de C­heorghe Cochita, elev al Şcolii profesio­nale din Hunedoara în vîrstă doar de 14 ani, amintim ta­­blourile „Gazometru“, „Aglo­­mera­torul“. „Uzina" care vă­desc multe calităţi. Maria Cri­­şan, din Lupeni, în vîrstă de numai 12 ani, a prezentat lucrări de linogramă printre care „Pe strada noastră“. Majoritatea expozanţilor sînt tineri muncitori sau elevi ai diferitelor şcoli profesionale. Mulţi dintre ei sînt­ la primele încercări. Lucrările dovedesc însă talent şi dragoste­­ pentru artă, calitafi ce­ garantează că în şcolile de artă, creaţie ale regimului nostru democrat­­popular, sub oterita îndrumare a profesorilor, aceşti tineri au posibilitatea să se dezvolte, să se maturizeze. Crescută cu gri­jă părintească de partidul nostru, tînăra generaţie are cele mai largi posibilităţi pen­tru a-şî valorifica aptitudinile, creatoare. P. JURCOVI Corespondent Talentul mîinilor muncitoreşti La „colţul roşu“ în G.A.C. Termac, raionul Gă­taia, activitatea culturală s-a îm­bogăţit. Din iniţiativa organizaţiei de bază U.T.M. tinerii pregătesc piesa „T'rnăra gardă", dramatizare după romanul lui A. Fadeev, pe care in curînd o vor prezenta în faţa colectiviştilor. Tot în această perioadă se pre­găteşte brigada artistică de agita­ţie, care va prezenta un program cu teme legate de viaţa şi activi­tatea comunei respective. La întreprinde­rea „Bella Brei­­ner“ din Capi­tală numeroşi ti­neri muncitori participă la o­­ vie activitate culturală. Apara- I­­ul fotografic a surprins un­­ moment din repetiţia tinerelor dansatoare.­ ­ Cîtiva membri ai tarafului Casei de cultură „Grigore Preoteasa" Pen­tru fo­rm­a­rea concepţiei ştiinţifice despre viaţă a tineretului (Urmare din pag. l-a­ stat iniţiativa organizării unei co­misii de tineret pe lingă filiala regională S.R.S.C. (al cărei res­ponsabil este tov. Albu, secretar al Comitetului regional U.T.M. Bacău) această comisie nu şi-a dovedit cu nimic existenţa. Propaganda ştiinţifică cere o muncă continuă, perseverentă. Răspîndirea cunoştinţelor ştiinţi­fice nu poate fi făcută la înt­mr­plare. Dacă în cursul a cîtorva luni vom prezenta unor tineri 2-3 conferinţe pe 2—3 teme diferite, al căror profil este determinat de conferenţiarul pe care-l avem la dispoziţie, nu vom contribui la educarea ştiinţifică consecventă a tineretului. Dimpotrivă, ar fi, de pildă, foarte bine să se organizeze în toate satele regiunii un ciclu de conferinţe­ pe următoarele 4 teme: „Structura universului“, „Apariţia vieţii pe pămînt“, „Crijimea şi evoluţia omului" şi „Explicaţia cîtorva fenomene naturale" Un a­­semenea ciclu de­­ conferinţe va putea contribui din plin la lămu­rirea unor probleme fundamentale cu privire la fenomenele naturii înconjurătoare, la popularizarea marilor descoperiri ale ştiinţei contemporane, fiind totodată un minunat prilej de demascare a misticismului şi superstiţiilor. In al doilea rind se impune deindată luarea unor măsuri pen­tru Întărirea legăturilor dintre co­mitetele raionale U.T.M. şi sub­filialele raionale S.R.S.C., pentru întocmirea unor planuri comune de activitate. Am mai vrea de asemenea să subliniem faptul că este necesar ca organizaţiile U.T.M. să acorde mai multă atenţie mobilizării ti­nerilor muncitori, elevi, ţărani muncitori la conferinţele organi­zate de S.R.S.C., la cursurile Universităţilor Populare. In cursul anului acesta, de pil­dă, filiala regională S.R.S.C. a organizat o serie de interesante manifestări ştiinţifice. De ce orga­nizaţiile U.T.M din oraşul Bacău nu au luat nici un fel de măsuri pentru îndreptarea tinerilor spre cursurile Universităţii Populari ? S-au ţinut aci 3 cicluri de confe­­rinţe in care s-au dezbătut printre altele, teme atît de interesante ca: „Despre materialitatea lumii“, „Poate fi cunoscută lumea Încon­jurătoare“, „Cum a apărut reli­gia“, „Omul ca factor modificator al naturii“, „Tradiţii ateiste in gîndirea romînească", „Marile des­coperiri ale epocii noastre“ etc. Indrumind tinerii din­ uzinele şi fabricile Bacăului să participe la aceste conferinţe, cerînd S.R.S.C.­­ului să repete asemenea conferin­ţe în marile întreprinderi ale ora­şului, Comitetul orăşenesc U.TIM. Bacău ar fi contribuit şi mai mult la educaţia ştiinţifică a tinerilor muncitori. Filiala din regiunea Bacău a S.R.S.C. a mai organizat confe­rinţe pe teme similare în multe alte­­localităţi ale regiunii. Cadre didactice universitare din Bucureşti şi Iaşi, profesori din regiune au ţinut interesante con­ferinţe cu privire la cercetările efectuate în cadrul Anului Geofi­­zic Internaţional, sau cu privire la originea datinelor şi sărbători­lor religioase. Organele şi organi­zaţiile U.T.M. nu s-au străduit să popularizeze aceste conferinţe, să îndemne cit mai mulţi tineri să participe la aceste dezbateri. Tre­buie să facem totul ca sălile de conferinţe ale S.R.S.C.-ului să fie populate de cit mai mulţi tineri. In sfirşit, există o serie în­treagă de deficienţe in ceea ce priveşte conţinutul propriu-zis al activităţilor desfăşurate pe linia educaţiei ştiinţifice a tinerilor din regiunea Bacău. Activiştii U.T.M. în domeniul propagandei nu au controlat niciodată mate­rialul documentar lucrat de cola­boratorii S.R.S.C. pentru subfi­liale, astfel incit să aducă o con­tribuţie concretă la redactarea conferinţelor "­­­ nivelul cerut de masele largi ale tinerilor. Indife­rent de cine sînt organizate, de U.T.M. sau de S.R.S.C., organele şi organizaţiile U.T.M. trebuie să aibă o grijă deosebită pentru a asigura puritatea ideologico-ştiin­­ţifică a prelegerilor prezentate in faţa tineretului. De asemenea în această direc­ţie se cere tuturor activiştilor or­ganelor U.T.M., ca după deplasă­rile pe care le fac în oraşe şi sate să vină la comitetul raional U.T.M., la subfiliala S.R.S.C., cu propuneri concrete de teme pen­tru conferinţele ştiinţifice ce tre­buie ţinute în faţa tinerilor. Viaţa noastră a atins astăzi un asemenea nivel incit nici nu ne putem închipui traiul nostru fără cunoaşterea neîncetatelor descope­riri ale ştiinţei, fără folosirea lor pentru continua îmbunătăţire a vieţii de fiecare zi. In această epocă de măreţe bi­­ruinţi pe frontul ştiinţei şi teh­nicii trebuie să facem totul pen­tru a educa întregul nostru tineret muncitor în spiritul marilor des­coperiri ştiinţifice ale epocii noa­stre, în spiritul înaintatei concep­ţii despre viaţă şi societate a cla­sei muncitoare, singura în stare să-i lumineze drumul în viaţă. INIŢIATIVA DIN VLADIMIRI „aplicată“ la Tg. Jiu Iniţiativa tinerilor de la Vladimiri a fost îmbrăţişată de numeroase organiza­ţii U.T.M. Ea are ca scop nu numai mo­bilizarea tinerilor la întreţinerea monu­mentelor, ci şi cu­noaşterea profundă a locurilor, a faptelor în amintirea cărora a fost ridicat monu­mentul respectiv. O dată, a trecut cam multă vreme de atunci, tovarăşii din comitetul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu s-au angajat să repare casa Ecaterinei Teo­­doroiu. Angajamentul şi l-a luat cu mare pompă. Imediat după aceasta au trasat sarcină organizaţiilor U.T.M. ale şantieru­lui nr. 1 al Combi­natului forestier din Preajba şi altor or­ganizaţii să se ocupe de repararea acestei case. Şi cu asta ac­ţiunea s-a încheiat. Conducerea şantie­rului nr. 2 a aprobat bucuroasă toate ma­terialele solicitate. Dar ce folos: cei care le-au cerut au uitat să te mai iar Comitetul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu s-a mulţumit numai să traseze sarcini. Dar a pierdut din vederi să controleze cum şi-au îndeplinit chiar propriul său angaja­ment. Ce anume cunosc tinerii din aceste or­ganizaţii, din viaţa şi faptele de arme săvârşite de Ecateri­­na Teodoroiu? Puţin, mult avea puţini Re­­amenajarea casei e­­roinei, ar fi un mi­nunat prilej de a po­vesti tinerilor multe lucruri despre fapte­le eroice ale tinerei Ecaterina Teodoroiu, despre viaţa grea pe care a dus-o ea şi întregul tineret mun­citor de la oraşe şi sate In anii regimu­lui burghezo-moşie­­resc. Pentru aceasta insă este nevoie de mun­că, nu numai de an­gajamente. Tinerii sunt dornici să parti­­cipe la asemenea ac­ţiuni. Ei trebuiesc însă mobilizaţi, în­drumaţi, controlaţi, lucru pe care comite­tul orăşenesc U.T.M. Tg. Jiu nu l-a făcut, dar pe care va trebui să-l facă cit mai curînd. ION ISPAS Corespondent

Next