Scînteia Tineretului, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 2999-3023)

1959-01-03 / nr. 2999

CUV­ÂNT­ARE A tovarăşului GHIVU STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al PIAR., pre­şedintele Consiliului de­­Miniştri al Republicii Popu­lare Române, a rostit in noaptea de S1 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cv­­pintare: Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni şi cetăţene, Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul­­nostru a devenit stăpîn al propriului său idestin. In anul care s-a sfîrşit,­­pe întinsul ţării noastre i-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, cen­trale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oameniilor muncii de la oraşe şi sate, înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt re­zultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei ţărănim­i muncitoare, a oa­menilor de cultură legaţi de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe dru­mul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporu­lui nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţi­lor, inerente perioadei de mari transformări social­­economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, în­sufleţiţi de victoriile repurtate, încrezători în viito­rul luminos al patriei noastre, strins uniţi în jurul partidului şi guvernului, oamenii muncii vor mani­festa şi in anul care vine acelaşi avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor măreţe pe care partidul nostru le-a pus în faţa poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dez­voltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniu­nea Sovietică şi din celelalte ţări ale lagărului so­cialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale şi spi­rituale ale sistemului socialist mondial demonstrea­ză în faţa întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oa­menii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice,­­sub semnul devalorizării şi in­flaţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democra­ţie şi progres social capătă o amploare şi o intensi­tate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate po­poarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de po­vara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii „pe marginea pră­­pastiei", dusă de agresorii imperialişti, dornici să cotropească pămînturi străine, să subjuge alte po­poare, să Ie răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubi­toare de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi bi­ruinţe ale forţelor păcii, care sunt în măsură să îm­piedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, în­dreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului so­cialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forţele ce luptă pentru pace, Republica Popu­lară Romînă îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice in întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez , din toată inima oamenilor muncii din patria noas­tră, bărbaţi, femei, tineri, care muncesc cu dra­goste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăcaşuri de cultură, noi suc­cese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea po­porului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adre­sez tradiţionala urare a poporului nostru. La mulţi ani ! Printre TINERI TJLSUUUJULIULlLfLg­g­iLlLlLILlL^ gJLSLlLgP­ggflfl­eoQQQPOP^ în prima zi de muncă în 1959 Cu elan tineresc din prima zi Constanţa Joiţoiu este in fabrica Moldova-tricolaje-Iaşi abia de trei luni. Adriana C­rihan, Marin Policiuc sunt de mai mult timp în fabrică. Toate ,însă sunt fruntaşe, mindria colectivului. Aceasta s-a vio­it chiar şi din prima zi a noului an. In mod normal Constanţa Joiţoiu şi Maria Paliciuc lucrează la cite trei maşini şi trebuie să realizeze zilnic 18 kg. de material tricotat. Prin hărnicia lor, prin buna în­grijire şi utilizare a maşinilor ele tricotează cu cite 2—3 kilograme mai mult. Ieri au tricotat însă fie­care cite 6 kilograme peste plan. Adriana Corban lucrează la şase maşini. E firesc deci ca depăşirea sa să fie mai mare. In primul schimb din anul acesta ea a trico­tat cu 24 kilograme mai mult. Noul an a început cu noi reali­zări. Vrednicile muncitoare au început noul an de muncă aşa cum stă în obişnuinţa unor utemiste demne de laudă. S. CONSTANTIN Primele economii „La mulţi ani“ 1 La „Flacăra Roşie“ din Capitală urarea aceasta tradiţională a trecut din brigadă în brigadă, de la om la om, în prima zi de muncă a noului an, întrecerea pentru cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate continuă cu avînt sporit şi in acest an. La secţia croit, pieile gem sub tăişul cuţitelor şi se desfac în bu­căţi. Îmbinate ele vor fi transfor­mate în încălţăminte bună şi fru­moasă. Florica Dumitrescu şi Ion Bican, responsabilii celor două brigăzi de tineret de la croit, sunt nerăbdători să afle care brigadă va obţine în această zi cele mai mari economii. Sunt de aproape doi ani în întrecere, în anul care a trecut brigada lui Bican a econo­­misit 75.000 dm.p. piele, iar a lui Florica 165.000 dm.p. căptuşeală şi 15.000 dm.p. piele. Ambele bri­găzi şi-au adus astfel contribuţia la realizările obţinute de întregul colectiv al fabricii care a econo­misit în 11 luni 218.512 dm.p. piele, 244.670 dm. p. căptuşală şi 4.953 kg. talpă. Primele ore de muncă au tre­cut. Tinerii calculează curioşi re­zultatele. Maria Tăuţan a econo­misit piele pentru o pereche de ghete de copii, Ion Hîmpu, secre­tarul biroului de secţie U.T.M. a economisit —­ în trei ore — 30 dm.p. piele, Andrei Curea 25 dm.p. Lista fruntaşilor economi se complectează cu două nume binecunoscute în fabrică : Florica Dumitrescu cu 40 dm.p. piele eco­nomisiţi şi Ion Bican cu 17 dm.p. Prima zi de muncă s-a încheiat. Primele rezultate realizate în ca­drul aplicării iniţiativei muncito­rilor de la uzinele „Ianoş Herbac“ din Cluj sunt modeste dar grăi­toare. Ele constituie contribuţia pe care tinerii o aduc la îndeplinirea angajamentului luat de întreprin­dere de a realiza din aceiaşi can­titate de materie primă mai multă încălţăminte de calitate şi cu un preţ de cost cît mai redus. L. POPESCU Succesul primului schimb de sondori E seară, tîrziu. Mii de becuri s-au aprins în oraşul Cîmpina. De pe dealul Piţigaia-Drăgăneasa o­­raşul pare mai frumos ca ziua. La sonde munca nu încetează. Sondo­rii schimbului I al noului an din brigada condusă de utemistul Con­stantin Baicu au venit mai devre­me la lucru. Ei au fost întimpinaţi cu tradiţionalul „La mulţi ani“. In miez de noapte sondorii îşi string ntîinile, se felicită, îşi urea­ză noi succese in muncă. Bilanţul anului 1958 a fost bo­gat şi pentru brigada de tineret a lui Baicu. Tinerii şi-au îndeplinit planul anual cu 61 de zile înainte de termen şi au economisit chimi­cale şi diferite utilaje in valoare de peste 300.000 lei. Granicul îşi continuă mersul lui rotund. Sapa sfredeleşte adâncu­rile păti­întului. In zor de zi, la sondă au venit cei din schimbul doi. In raportul primului schimb tinerii au scris cu mîndrie: „Pe 1959, 1 ianuarie, schimbul con­dus de Baicu a forat în plus 25 de metri". N. PUIU In prima zi—8 ia suta depăşită 2 ianuarie 1959. Pînă la înce­perea programului de lucru mai erau cîteva minute. La atelierul strungărie, secţia Il-a mecanică­­vagoane a Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ Tinerii din brigada condusă de N. Dumitraşcu au venit înainte de începerea lucrului. Nicolae Dumi­traşcu împreună cu maistrul Vasile Cimbrescu au repartizat piesele la fiecare maşină. Apoi fiecare s-a în­dreptat spre locul lui de muncă. In primele şase ore de la începerea lucrului s-au cunos­cut şi fruntaşii. Constantin Plă­­viţu care a executat balamale de uşi-colţ a depăşit norma de lu­cru cu 10 la sută. Realizări ase­mănătoare au obţinut şi tinerii Ion Alexandru, Ilie Dincă şi Con­stantin Ţencu. întreaga brigadă a realizat o depăşire de 8 la sută. ...Pauza de prînz încă nu se ter­minase. Deodată au început aplau­ze. Pe uşă intră taraful Comple­xului C.F.R. „Griviţa Roşie“. A­­proape toţi componenţii sunt mun­citori. Au venit să-şi felicite to­varăşii de muncă. P. PALIU De ce sunt veseli tnerii din fotogr­afi­ ? In pri­ma zi de muncă ei au realizat noi frumoase economii. Foto: DUMITRU F. DUMITRU Anul XIV, Seria H a, Nr. 2999 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central a! Uniunii Tineretului Muncitor 4 PAGINI — 20 BANI sîmbătă 3 ianuarie 1959 ★ MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite comunicatul „Cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcţia Lunii“. Anii 1957—1958 au fost mar­caţi prin realizări uriaşe ale Uniunii Sovietice în domeniul construcţiei de rachete. Lansările de sateliţi artificiali sovietici ai pămîntului au permis acumularea materialului necesar înfăptuirii zborurilor cosmice şi atingerii al­tor planete ale sistemului solar. Lucrările de cercetări ştiinţifi­ce şi lucrările experimentale şi de construcţii efectuate în U.R.S.S., au urmărit crearea unor sateliţi artificiali ai pămîhtului de proporţii şi greutate mare. După cum se ştie greutatea celui de-al treilea satelit artificial so­vietic a fost de 1.327 kg. Cu prilejul lansării cu succes la 4 octombrie 1957 a primului satelit artificial al pămîntului din lume şi cu prilejul lansărilor ul­terioare de sateliţi sovietici de mare greutate în cadrul progra­mului Anului geofizic internaţio­nal a fost obţinută prima viteză cosmică de 8 km, pe secundă. In urma muncii creatoare ulte­rioare a oamenilor de ştiinţă, constructorilor, inginerilor şi muncitorilor sovietici, în prezent a fost creată o rachetă cu mai multe trepte, ultima treaptă fiind capabilă să atingă cea de-a doua viteză cosmică de 11,2 km. pe se­cundă, care asigură posibilitatea ..efectuării zborurilor interplane­tare. La 2 ianuarie 1959 în U.R.S.S. a fost lansată în direcţia Lunii o rachetă cosmică. Conform progra­mului stabilit racheta cosmică cu mai multe trepta a ieşit pe tra­iectoria înaintării în direcţia Lu­nii. Conform datelor preliminare ultima treaptă a rachetei a căpă­tat cea de a doua viteză cosmică necesară. Continuîndu-şi înainta­rea, racheta a trecut peste fron­tiera de est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawai şi îşi conti­nuă drumul deasupra Oceanului Pacific , îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei), racheta cosmică, înain­tînd în direcţia Lunii, va trece deasupra regiunii de sud a insu­lei Sumatra aflîndu-se la o dis­tanţă de aproximativ 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor pre­liminare, care sînt precizate prin observaţii directe, la 4 ianuarie în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea Lunii.­­ Ultima treaptă a rachetei cos­mice în greutate de 1472 kg. fără combustibil, este prevăzută cu un conteiner special în interiorul că­ruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării următoarelor observaţii ştiinţifice : — stabilirea cîmpului magnetic al Lunii, — studiei, intensităţii­ şi va­riaţiei intensităţii razelor cosmice în afara cîmpului magnetic al pă­mîntului . — înregistrarea fotonilor în ra­diaţia cosmică , — stabilirea radioactivităţii Lu­nii , — studierea repartiţiei nucleelor grele in radiaţia cosmică, — studierea gazelor componen- te ale materiei interplanetare, — studierea radiaţiei cornuscu­­lare a soarelui, — studierea particulelor meteo­rice. Pentru urmărirea zborului ulti­mei trepte a rachetei cosmice în ea se află: — un aparat de radio emisie care emite ne două frecvenţe 19,997 şi 19,995 MHz, mesaje te­legrafice cu o durată de 0,8 şi 1,6 secunde. — un aparat de radio-emisie care emite pe frecvenţa de 19,993 MHz mesaje telegrafice cu o du­rată variabilă de 0,5-0,9 secunde, cu ajutorul cărora se transmit da­tele observaţiilor ştiinţifice. — un aparat de radio-emisie care emite pe o frecvenţă de 183,6 MHz şi utilizat pentru determina­rea parametrilor mişcării şi trans­miterea pe pămînt a informaţiei ştiinţifice. — o aparatură specială destina­tă creării norului de natriu — o cometă artificială. Cometa artificială poate fi urmă­rită şi fotografiată cu mijloace optice, înzestrate cu filtre de lu­mină, care separă linia spectrală a natriului. Cometa artificială se va forma la 3 ianuarie aproximativ la ora 3:57 (ora Moscovei), şi va fi vizi­bilă aproximativ 2,5 minute în constelaţia Fecioarei, aproximativ în centrul triunghiului format din stelele Alfa-Boarului, Alfa-Fecioa­­rei şi Alfa-Balanţei. Racheta cosmică are pe bord un fanion cu stema Uniunii Sovietice şi inscripţia : „Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Ianuarie 1959“. „ Greutatea totală a aparaturii ştiinţifice şi de măsurat împreună cu sursele de alimentare şi contai­nerul este de 361,3 kg. Staţiile ştiinţifice de măsurat, situate în diferite regiuni ale Uniunii Sovietice fac observaţii a­­supra primului zbor interplanetar. Determinarea elementelor traecto­­iliti se antapun­e­re cu­ ajutorul Ma­şinilor electronice de calcul după datele măsurătorilor transmise în mod automat centrului de coordo­nare şi calcul. Prelucrarea rezultatelor măsură­torilor va permite obţinerea de date despre mişcarea rachetei cosmice şi determinarea sectoare­★ lor spaţiului interplanetar în care se efectuează observaţiile ştiinţi­fice. Munca creatoare a întregului popor sovietic, îndreptată spre re­zolvarea celor mai importante pro­bleme ale dezvoltării societăţii so­vietice în interesul întregii ome­niri progresiste, a permis să se în­făptuiască cu succes primul zbor interplanetar. Lansarea rachetei cosmice so­vietice dovedeşte încă odată înal­tul nivel de dezvoltare a construc­ţiei de rachete în U.R.S.S., de­monstrează încă odată întregii lumi remarcabilele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice înain­tate. ★ Cele mai mari taine ale univer­sului devin mai accesibile omului, care într-un viitor apropiat va pu­tea păşi el însuşi pe suprafaţa al­tor planete. Colectivele institutelor de cerce­tări ştiinţifice, ale birourilor de proiectare, ale uzinelor şi organi­zaţiilor experimentale, care­­ au creat noua rachetă destinată co­municaţiilor interplanetare, închină această lansare celui de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Transmiterea de date cu privire la zborul rachetei cosmice se va efectua regulat prin toate postu­rile de radio ale Uniunii Sovietice. O remarcabilă biruință a științei sovietice ll!llllllllll!l!llllllllllllllll!lllllll!!i:!!!lll!llll||||!lll!l|l!|l!!l!l|||||IIIIIIIIIIIIII!lll||||||||]||| !lllll!ll!l!||!!!|intlll!l!llllililtt!ltl||||||||||||||||||!l||||Unillllllllll!llllllllHlllllllllillllllllllllllllllllllll!IIM în primele zile ale anului 1959: LANSAREA UNEI RACHETE cosmice In direcţia Lunii • La 3 ianuarie orele 3,10 racheta — la distanţa de 110.000 km. de pămînt • La 4 ianuarie în jurul orei 7 — în regiunea Lunii 9 Greutatea ultimei trepte=1.472 kg. fără combustibil MOSCOVA (AGERPRES). — TASS transmite următo­rul comunicat cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcţia Lunii. La 2 ianuarie a fost lansată în U.R.S.S. în direcţia Lunii o rachetă cosmică. Conform programului stabilit, racheta cosmică cu mai multe trepte a ieşit pe traiectoria de înain­tare în direcţia Lunii. Continuîndu-şi înaintarea, racheta a trecut peste fron­tiera de Est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawai şi îşi continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3:10 (ora Moscovei), racheta cosmică înaintînd spre Lună, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanţă de aproape 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor preliminare, care sunt precizate prin observaţii directe, la 4 ianuarie 1959, în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea Lunii. Ultima treaptă a rachetei cosmice, care cîntăreşte 1.472 kg., fără combustibil, este prevăzută cu un conteiner special, în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării observaţiilor ştiinţifice. Nu numai din tradiţie îşi string oa­menii muncii din patria noastră mîinile şi-şi urează spor la muncă la început de an nou, ci şi pentru că, fiind tovarăşi la un drum măreţ pe care îl pot străbate împreună timp de încă 365 zile, simt, în faţa lor noiane uriaşe de fapte şi nă­­zuinţi pe care, împreună, uniţi le vor în­făptui prin munca şi gîndirea lor. Începe un an nou! După ce ne-am făcut bilanţurile, după ce ne-am bucurat de succese şi am cu­getat mai adine asupra a ceea ce avem încă de făcut, marşul nostru spre viito­rul socialist continuă. Anul Nou a fost deci un popas de o clipă pentru a scruta orizontul, o explozie de o clipă a bucu­riei, entuziasmului şi încrederii care a luminat înaintarea noastră continuă, ma­sivă şi impetuoasă, sub conducerea înţe­leaptă a partidului, pe toate fronturile construcţiei socialiste. Anul Nou ne-a surprins cu paharul în mină, în faţa mesei îmbelşugate, între prieteni şi tovarăşi, bucurîndu-ne de viaţa cea nouă şi de viitorul pe care îl vedem cu toţii clar. Noul an, cu o vîrstă fragedă de cîteva zeci de ore, a intrat de acum în dreptu­rile sale. Însemnăm deja,­ ca pe orice fapte istorice, primele şarje din noului an, primele piese, primele creaţii, primele file de gazetă. Noua mişcare de revoluţie de 365 de zile a început. Ecoul faptelor şi realizărilor vechiului an încă nu s-au stins şi se face auzit pregnant şi impu­nător glasul celor noi. Începutul noului bilanţ s-a făcut. Spor la muncă ! Spor la muncă vouă celor care zămis­liţi tăria oţelului ce se va preface în ma­şină şi tractor, care luptaţi pentru fiecare strop in plus din şuvoaiele de foc care se revarsă. Spor la muncă vouă celor care coborîţi în adâncurile bogate ale pămîntului pen­tru a culege cărbunele şi petrolul, ne­înfricaţi şi viteji, liberi şi stăpini pe bo­găţiile cu care aţi încununat stema ţării. Spor la muncă vouă, culegători ai au­rului bărăganilor ţării, vouă care cuceriţi noi pămînturi sterpe şi le faceţi ogoare bogate, spre bogăţia ţării şi a poporului, revărsînd asupra pământurilor puterea ştiinţei şi a maşinii, puterea muncii în­frăţite. Şi vouă, tineri cuceritori ai cetăţii ştiinţei şi tehnicii, slujitori ai slovei şi ai riglei de calcul, spor la muncă şi îm­plinirea proiectelor îndrăzneţe, puse în slujba marii creaţii a poporului nostru muncitor — socialismul. Spor la muncă prieteni din ţările in­vincibilului şi biruitorului lagăr al so­cialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, al căror braţ îl simţim puternic alături de al nostru şi care ne dă încre­dere în victoria măreţelor idei ale co­munismului. Succes în lupta voastră, prieteni din ţările care mai sunt încă subjugate mon­struosului capitalism, care luptaţi pentru libertate, pentru o viaţă mai bună. Spor la muncă şi noi izbînzi cercetă­tori ai pustiurilor îngheţate ale celor două poluri, cei care învingeţi inaccesibilităţile în numele idealurilor paşnice al ştiinţei. Tuturora, prieteni şi tovarăşi, un an de izbînzi şi succese! „Scînteia im­gresisul" SPOR LA MUNCA! Citiţi In pagina a 2-a „In noul an cu veselie şi optimism“ — La carnavalurile şi revelioanele tineretului — Schimb de mesaje cu prilejul Anului Nou Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului I. GH. MAURER Bucureşti Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S. şi al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. vă felicităm călduros pe d-voastră şi întregul popor romín cu prilejul Anului Nou. Poporul sovietic se bucură sincer că în anul care a trecut poporul romín, sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Romín, a obţinut Însemnate succese in construirea socialismului, In ridicarea bunăstării sale. Ne exprimăm convinge­rea că prietenia frăţească şi colaborarea intre po­poarele ţărilor noastre se vor dezvolta mereu şi în viitor în interesul întăririi continue a familiei unite a popoarelor lagărului socialist. Dorim din tot sufletul poporului frate român noi succese în măreaţa operă a construcţiei socialiste, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. N. HRUŞCIOV K. VOROŞILOV Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului K. E. VOROŞILOV Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova Dragi tovarăşi, Cu ocazia Anului Nou vă transmitem călduroase felicitări din partea poporului rorrin care se bucură din toată Inima de succesele remarcabile obţinute de poporul sovietic, sub conducerea P.C.U.S., In opera de construire a comunismului. Poporul nostru dă o înaltă preţuire relaţiilor de colaborare frăţească dintre popoarele noastre şi-şi manifestă hotărîrea de a întări continuu prietenia dintre Republica Populară Romina şi Marea Uniune Sovietică care ne acordă un ajutor nepre­cupeţit în construirea vieţii noi, socialiste. Urăm poporului frate sovietic, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Guvernului Sovie­tic şi dv. personal, noi succese în realizarea mă­reţelor sarcini ale construirii comunismului, în lupta pentru pace în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române

Next