Scînteia Tineretului, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3024-3047)
1959-02-01 / nr. 3024
LUCRĂRILE CELUI DE AL XXI-lea CONGRES EXTRAORDINAR AL P. C. U. R.'«* ^ m Şedința din după amiaza zilei de 30 ianuarie (Urmare din pag. l-a) petrolifere cu o capacitate de 130-150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezervoare vor fi construite din beton armat, lucru pe deplin posibil şi ridicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de metal. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală, în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în economia naţională şi îndeosebi în metalurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de muncitori principali, este la noi cu 25-30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat Vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea muncii unui muncitor cu calificare medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează sa se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii mecanizării şi automatizării, în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi fruntaşe, cum ar fi combinatele metalurgice dinMagnitogorsk şi Nijnii Taghil, uzina„Zaporojstal“ şi altele atestă existenţa posibilităţii de a face un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agregatelor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţinerii unui coeficient de folosire a capacităţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cuptorului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus : In planul septenal şi-a găsit expresia experienţa de mulţi ani a partidului şi poporului în construcţia socialistă. Ni se deschid perspective admirabile în domeniul construcţiei economice şi culturale, pe toţi ne aşteaptă o muncă mare şi pasionantăîn domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope dinMoscova, secretar al Organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat, să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre,de muncă. — s-a făcut piai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizata. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătăţească activitatea uzinei, şi calitatea producţiei ei. A. M. Rîbakova a vorbit apoi despre sarcina îmbunătăţirii muncii organizaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmpinat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne lovim des este aceea că unii lucrători administrativi ignorează hotărîrile organizaţiilor de bază. Pentru a controla activitatea economică în mod calificat, în cunoştinţă de cauză şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să ai cunoştinţe şi experienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii în diferite probleme, seminarii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială din producţie, unde s-ar putea căpăta cunoştinţe temeinice în problemele muncii de partid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. P. F. LOMARO, preşedintele Consiliului economiei naţionale din Krasnoiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi în dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie. Vorbitorul a menţionat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii industriei şi construcţiilor. In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de Conducere economică, datorită căreia industria depăşeşte considerabil planurile. In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au sporit producţia globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre planul septenal dedezvoltare a industriei în ţinutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţinut se va putea desfăşura construcţia de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracţiei de cărbune în ţinutul Krasnoiarsk Condiţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea extracţiei la zi a cărbunelui, imediata apropiere de principalele liniide cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine crbonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume — vorbitorul a arătat că preţul de cost al energiei electrice produsă de centrală va fi de 0,48 copeici per kW/h. In ceea ce priveşte cheltuielile capitale, această hidrocentrală face parte din rindul celor mai economicoase centrale puternice. Primul grup electrogen al centralei va putea fi pus în funcţiune încă în anii 1963—1964. Ţinind seama de uriaşa importanţă economică a valorificării bazinului de minereu de fier AncaraPit, oamenii muncii din ţinut, a spus P. F. Lomako, vor depune toate eforturile pentru a pune în slujba economiei naţionale într-un termen cît mai scurt bogăţiile acestei regiuni, pentru a construi aici încă în cursul septenalului întreprinderi ale industriei extractive şi apoi pe baza lor să dezvolte întreprinderi metalurgice. La tribună a urcat apoi S. K. BOIKO, președintele colhozului „Lenin“ din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este în deceste cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate şi îndrăzneală bolşevică toate greşelile serioase comise în conducerea agriculturii. Sub conducerea partidului,poporul sovietic a început imediat să lichideze aceste greşeli, deşi grupul antipartinic demn de tot dispreţul Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin şi Şepilov a căutat din răsputeri să împiedice partidul şi poporul să înfăptuiască planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit şi măturat din calea noastră, întrucît lucram pe atunci ca zootehnician la direcţia raională agricolă şi de contractări, a continuat S. K. Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorinţa să lucrez în colhoz. Comitetul raional m-a recomandat într-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci şi din regiunea Poltava, iar colhoznicii m-au ales preşedinte al artelului agricol. Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depăşea 8-11 chintale la hectar, retribuirea muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, urmînd indicaţiilepartidului, folosind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoznicilor şi noul sistem de planificare, care a descătuşat iniţiativa colhoznicilor, membrii artelului agricol au obţinut succese minunate. In 1958, în comparaţie cu 1953, recolta la hectar a cerealelor a crescut de două ori, producţia de lapte — de 4 ori, de carne — de 13 ori. Totodată s-a realizat o reducere însemnată a preţului de cost al producţiei agricole. Personal, eu consider — a spus S. K. Boiko — că in prezent in nici un colhoz nu poate exista vreo justificare pentru răminerea în urmă. Sistemul nostru socialist al economiei a creat posibilităţi pentru o asemenea dezvoltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. In continuare vorbitorul a arătat că în culhoz, în vederea scutirii gospodinelor de munci casnice şi a creării condițiilor social-culturale necesare, se planifică să se construiască în actualul septenal un combinat cuprinzind baie şi spălătorie, o brutărie, cantină casă de cultură, casă de odihnă şi casă pentru colhoznicii bătrîni. Sprijinind iniţiativa colhozurilor fruntaşe, a spus S. K. Boiko, oamenii muncii din regiunea Poltava şi-au luat angajamentul să îndeplinească şapienalul în 5 ani, iar colhoznicii din artelul nostru agricol — în 3-4 ani. In calitate de membru al Asociaţiei pentru prietenia sovietochineză, S. K Boiko a adresat cuvinte calde de salut delegaţiei Partidului Comunist Chinez, prezentă la Congres şi conducătorului ei, Ciu En-lai, şi a rugat-o să transmită oamenilor muncii chinezi cele mai bune urări din partea colhoznicilor din regiunea Poltava. La sfîrşitul şedinţei de seară au luat cuvîntul conducători ai partidelor frăţeşti din ţările străine, care au fost întîmpinaţi cu căldură de delegaţii la Congres. Secretarul general al Partidului Comunist din Finlanda, VILLE PESSI a declarat în cuvîntarea sa de salut că oamenii muncii din Finlanda urmăresc cu mult interes progresul rapid realizat de puternica ţară socialistă vecină. De un an şi jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de supraproducţie, multe întreprinderi industriale au fost închise sau lucrează parţial, iar şomajul a atins un nivel record. In aceste condiţii pentru Finlanda ar fi extrem de necesar să dezvolte comerţul şi alte forme de colaborare economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. In Finlanda însă există cercuri influente care nu vor acest lucru. Partidul Comunist din Finlanda, a continuat Viile Pessi, împreună cu oamenii muncii de la oraşe şi din localităţile rurale cer insistent noului guvern al agrarienilor să ia de urgenţă măsuri împotriva şomajului, a scăderii nivelului de trai al oamenilor muncii, cer dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cu Uniunea Sovietică, care corespund intereselor poporului finlandez. A luat apoi cuvîntul DOLORES IBARRURI, secretar general al Partidului Comunist din Spania, în salutul nostru frăţesc, entuziast către Congresul al XXI-lea, a spus ea, exprimăm sentimentele întregii Spanii muncitoare şi progresiste, care vede în măreţele realizări Social-politice, tehnice şi ştiinţifice ale poporului sovietic propriul său viitor, viitorul liber şi fericit al tuturor popoarelor. Dolores Ibárrum a vorbit despre lupta poporului Său împotriva dictaturii lui Franco. Aceasta este o luptă extraordinar de grea şi periculoasă, care comportă un risc permanent pentru libertate şi uneori pentru viaţă. In închisorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deţinuţi politici, dintre care 90 la sută sunt comunişti. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, a spus cu emoţie Dolores Ibárruri, să repet încă o dată că fiecare din victoriile voastre istorice pe care le obţineţi în construirea comunismului ne acordă un ajutor de nepreţuit în lupta poporului nostru pentru democratizarea Spaniei. Permiteţi-mi să vă comunic cu cît elan, bucurie şi entuziasm poporul nostru a urmărit zborul sateliţilor artificiali sovietici ai Pămintului care constituie o minunată realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice, o nouă demonstraţie a superiorităţii orîrduirii socialiste asupra celei capitaliste. Sîntem mîndri că o rachetă sovietică a fost lansată prima in spaţiul sideral. Ea poartă numele Uniunii Sovietice prin căile neexplorate ale Cosmosului şi acum, după ce a uluit întreaga omenire, povesteşte stelelor despre poporul sovietic, despre oamenii sovietici, care primii — şi în aceasta constă gloria voastră — au păşit cu îndrăzneală pe calea neexplorată încă a construirii comunismului ! După cuvîntarea lui Dolores Ibárrum, N. G. Ignatov, care prezida şedinţa, a anunţat că pe adresa celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Sudan şi a Partidului Comunist din Turcia. Cu aceasta şedinţa de dupăamiază a luat sfîrşit vină pentru fiecare comunist program de luptă. Fiecare trebuie să-şi găsească locul, rolul în munca comună a poporului sovietic pentru înfăptuirea planului septenal. Tocmai aici trebuie să se manifeste rolul organizator al organizaţiilor de bază ale partidului. Un rol măreţ in această operă revine şi Comsomolului nostru leninist. In continuare A. I. Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. Partidul nostru a crescut şi educat lucrători calificaţi pentru toate ramurile economiei naţionale şi culturii, pentru organele de partid şi de stat, în republicile unionale s-au format cadre locale admirabile. Acest lucru însă nu dă nici un temei pentru slăbirea muncii cu aceste cadre. Cu toate acestea, unii conducători sunt de părere că întrucît treburile merg bine in ţară, nu există nici un fel de probleme deosebite în legătură cu munca cu cadrele. Este limpede că acest mod de a gindi este greşit şi dăunător. Măreţele sarcini ale planului septenal ne obligă nu numai să nu slăbim, ci să sporim exigenţa faţă de cadrele conducătoare de partid, de stat, întreaga noastră muncă cu aceste cadre trebuie să fie ridicată la un nivel nou, mai înalt. In prezent, viaţa impune ca in rîndurile lucrătorilor din conducerea de partid, sovietică şi economică să fie mai mulţi specialişti, cunoscători ai diferitelor ramuri ale economiei, iată de ce este important ca în munca de partid să fie promovaţi cu curaj specialişti. Aceasta nu înseamnă că am pornit o campanie de înlocuire a cadrelor existente cu altele noi, cu specialişti. Pornind pe o astfel de cale am aduce prejudicii cauzei noastre. Este bine ştiut că mulţi lucrători din conducere, care nu au studii speciale, au o mare experienţă, sunt buni organizatori, oameni activi şi capabili. Trebuie să avem o atitudine atentă faţă de asemenea lucrători şi să le acordăm ajutor în ridicarea calificării lor, în studierea economiei şi totodată să promovăm tineretul. In prezent, a spus în încheiere tov. A. I. Kiricenko, ideile comunismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare şi cordoane, ele cuceresc popoarele prin adevărul şi forţa lor dătătoare de viaţă. Văzînd cît de mare este superioritatea orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, în rîndurile oamenilor muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente creşte spiritul revoluţionar. Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta sînt cuprinşi de îngrijorare pentru soarta stăpînilor lor. Ei dau din colţ un colţ pentru a ascunde racilele capitalismului, pentru a-i da un nou vestmînt. In ultima, vreme s-au ivit multe şi diferite proiecte de „îmbunătăţire“ a capitalismului, de transformare a sa într-un sistem al prosperităţii. Teoreticienii burghez şi socialiştii de dreapta, încercînd să înşele pe oamenii muncii, dezvoltă idei privind transformarea capitalismului în socialism. Dar aceste vicleşuguri nu-i vor ajuta cu nimic. Comunismul este primăvara omenirii şi oricit ar încerca capitaliştii şi lacheii lor să oprească mersul istoriei, ideile comunismului se vor revărsa, aidoma apelor primăverii, asupra tuturor ţărilor lumii. Tov. D. I. BARAŞKIN, oţelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glorioasei clase muncitoare din U.R.S.S., a vorbit în cuvîntarea sa despre marele avînt în muncă şi inactivitatea politică cu care masele au întîmpinat Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Programul concret de construire a comunismului în ţara noastră, elaborat de partid, a devenit o cauză scumpă, vitală pentru fiecare om sovietic, a spus tov. Baraşkin. Fiecare dintre noi vede în aceste planuri înfăptuirea grijii atit de nobile a partidului pentru fericirea poporului, pentru puternica dezvoltare a statului sovietic. Aceasta ne însufleţeşte la noi fapte de eroism în muncă. În aplauzele delegaţilor, D. I. Baraşkin a declarat că în cinstea Congresului al XXI-lea al partidului el şi-a luat angajamentul personal să sporească producţia de oţel in primul an al septenalului cu 20 la sută, să economisească n fiecare lună cite 20.000 de kilowaţi ore energie electrică. El îşi îndeplineşte angajamentul producînd peste plan în timpul unui schimb trei tone de oţel. Aceasta, desigur, nu este mult, a spus oţelarul, dar dacă această contribuţie modestă o vom înmulţi cu numărul schimburilor din cursul septenalului şi la aceasta vom adăuga munca a milioane de oameni sovietici, vom obţine în mod suplimentar sute de mii de tone de oţel. Iar aceste tone suplimentare de oţel vor grăbi mişcarea noastră spre comunism. Iniţiativa oţelarului a fost sprijinită de toţi muncitorii din schimbul său. Participînd la schimburi de onoare în cinstea deschiderii Congresului partidului, ei s-au alăturat întrecerii pentru titlul de brigadă a muncii comuniste.. Vorbitorul a arătat că cu prilejul discutării tezelor raportului tovarăşului N. S. Hruşciov la uzina de automobile din Minsk s-au făcut unele propuneri concrete. In legătură cu proiectata reconstrucţie a întreprinderii se prevede sporirea de 2,5 ori a capacităţii secţiei de turnare a oţelului. Colectivul uzinei a cerut Comitetului de Stat al Planificării din U.R.S.S. să accelereze lucrările de proiectare pentru secţia respectivă. A sosit timpul să fie rezolvată şi problema creării unor maşini de formare de înaltă productivitate pentru piese turnate grele necesare industriei de automobile. V. P. MÎLARSCIKOV, şeful secţiei agricole pentru R.S.F.S.R. L. C.C. al P.C.U.S., şi-a consacrat cuvîntarea dezvoltării agriculturii în Federaţia Rusă. Ca rezultat al valorificării pămînturilor înţelenite şi virgine, al schimbării structurii suprafeţelor cultivabile şi al ridicării nivelului tehnic al agriculturii au sporit considerabil în republică producţia şi achiziţiile de cereale, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, in cu fibre lungi şi de produse animaliere. In ultimii cinci ani în Federaţia Rusă producţia globală de cereale a crescut de la 2.900 milioane puduri, la 4.800 milioane puduri. Anul trecut s-au vîndut statului 1.934 milioane puduri de cereale, în timp ce în anul 1953 colectările globale de cereale pe întreaga ţară se cifrau la 1.899 milioane poduri. Achiziţiile globale de sfeclă de zahăr au crescut în aceeaşi perioadă de patru ori, în mod corespunzător creşte şi producţia de zahăr. Producţia de fibre de in a sporit de 2,6 ori. Au sporit considerabil recoltele de cartofi şi legume. Timp îndelungat, a declarat vorbitorul, creşterea viţeilor a fost cel mai neglijat sector al agriculturii. Colhozurile şi sovhozurile republicii au reuşit acum să sporească producţia animalieră şi numărul vitelor. Achiziţiile de lapte au crescut de două ori. Totuşi, a subliniat V. P. Mîlarşcikov, ritmul de creştere al producţiei şi al achiziţiilor de carne este încă cu totul insuficient. In prezent se desfăşoară întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal de dezvoltare a agriculturii. După exemplul oamenilor muncii din agricultura regiunii Riazan, care au hotărît să îndeplinească sarcina planului septenal în ce priveşte producţia de laptei şi carne în 2-3 ani, şi-au luat angajamente mari şi colhoznicii şi lucrătorii din sovhozurile regiunii Rostov, din ţinuturile Stavropol şi Krasnodar şi din alte regiuni, ţinuturi şi republici autonome din R.S.F.S.R. Ocupîndu-se de sarcinile planului septenal, V. P. Mîlarşcikov a spus că în această perioadă Federaţia Fapsă trebuie să sporească producţia globală de cereale cu 1,8 miliarde puduri, ridicînd-o pînă la 6,6 miliarde puduri. Paralel cu lărgirea suprafeţelor însămînţate, principala rezervă de sporire a producţiei de cereale constă în ridicarea producţiei la hectar. Este suficient ca producţia la hectar să fie sporită numai cu 2 chintale pentru a se obţine un spor al recoltei globale de aproximativ 1 miliard de puduri. „ Colhozurile şi sovhozurile din Federaţia Rusă, a spus V. P. Milarşcikov, pot îndeplini înainte de termen sarcina planului septenal în ca priveşte producţia agricolă. Şi nu incape îndoială că ele vor face faţă cu succes acestei sarcini. Delegaţii au întîmpinat cu căldură cuvîntarea lui SEVERO AGUIRRE, membru al Comitetului Executiv al Partidului Popular Socialist din Cuba, care a transmis un fierbinte salut frăţesc Comitetului Central al P.C.U.S. şi delegaţilor la Congres din partea Comitetului Naţional al Partidului Popular Socialist din Cuba, a secretarului general al acestui partid, Bias Roca, şi a întregului popor cuban, care a răsturnat dictatura sîngeroasă a lui Batista. Reprezentantul Cubei a vorbit delegaţilor la Congres despre lupta poporului său împotriva regimului agentului american Batista. Acum în ţara noastră a fost instaurată o nouă putere, a spus el. Guvernul provizoriu se bucură de un sprijin atît de puternic in ţară şi în străinătate încît guvernul de la Washington este nevoit să ţină seama de existenţa lui. S. Aguirre a vorbit despre uriaşul avînt revoluţionar al poporului cuban. El a spus că evenimentele din Cuba au dezminţit născocirile acelora care afirmau că în ţările Americii Latine ar fi imposibil — din cauză că S.U.A. sunt aproape — o luptă încununată de succes împotriva jugului imperialist. Cînd întregul popor se ridică la lupta armată şi la soarta ţării în propriile sale mîini, victoria este asigurată, a spus vorbitorul în aplauzele congresiştilor. Victoria Cubei, a continuat el, a devenit posibilă datorită noului raport de forţe pe arena internaţională, datorită întăririi lagărului socialismului şi a luptei încununate de succes a popoarelor asuprite din Asia şi Africa pentru eliberarea lor. In încheiere, reprezentantul Cubei a exprimat recunoştinţă faţă de toate partidele comuniste şi muncitoreşti din lume pentru solidaritatea cu poporul cuban. El a urat succes în muncă Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. şi şi-a exprimat convingerea că grandiosul plan septenal va fi îndeplinit cu succes. După o scurtă pauză tov. I. D. MUSTAFAEV, care a prezidat şedinţa, a dat cuvîntul lui A. B. ARISTOV. Raportul tovarăşului N. S. Hruşciov cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe viitorii şapte ani, a spus A. B. Aristov, a găsit un viu ecou în întreaga Uniune Sovietică, în toate ţările lumii. In acest document istoric sunt arătate realizările remarcabile cu care ne-am prezentat, la Congres, sunt deschise perspective foarte largi, sunt trasate sarcini pentru noua perioadă, este fundamentat în mod profund şi multilateral programul măreţ al partidului în domeniul construcţiei comuniste. Acest program are o puternică forţă vitală, un caracter realist întrucît a fost elaborat cu participarea întregului popor, se bazează pe extrem de bogata experienţă de luptă glorioasă pentru crearea societăţii noi, acumulată de partid timp de mulţi ani. Valoarea deosebită a raportului constă în aceea că el ne convinge, simplu şi clar, prin forţa faptelor, a calculelor economice de necontestat şi printr-un optimism luminos, prin Încrederea în realitatea construirii comunismului într-un viitor apropiat în ţara noastră. In continuare, A. B. Aristov a vorbit despre problemele întrecerii economice dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A., despre ritmul mai înalt de dezvoltare a industriei sovietice în comparaţie cu ceea ce se petrece în ţările capitaliste. In 1920 produceam numai o cincime din ceea ce producea industria Rusiei ţariste în 1913. Nivelul antebelic al producţiei industriale a fost atins la sfîrşitul anului 1926. La acel moment S.U.A. depăşiseră cu 50 la sută nivelul din 1913. Urmînd linia leninistă de industrializare a ţării, Uniunea Sovietică a făcut încă în perioada primelor cincinale un salt înainte şi în 1940 a sporit de 8,5 ori producţia industrială în comparaţie cu 1913. In această perioadă, volumul producţiei industriale a crescut în S.U.A. de mai puţin de două ori. Un război greu, care a lovit patria noastră, ne-a împiedicat să continuăm construcţia socialistă paşnică. Rezultatul a fost că din punctul de vedere industrial Uniunea Sovietică a fost împinsă cu mulţi ani înapoi. Abia în 1948 a fost atins nivelul antebelic. In comparaţie cu 1946, în S.U.A. acest nivel a fost atunci cu 50 la sută mai ridicat. Aceasta este lesne de înţeles. Doar economia lor nu a avut de suferit distrugerile războiului, asupra lor nu au căzut bombele duşmanului, şi pe deasupra livrările de armament aduceau capitaliştilor profituri uriaşe. In 1958, U.R.S.S. a depăşit nivelul anului 1913 de 36 de ori, S.U.A. de mai puţin de patru ori. De aici rezultă, a conchis A. B. Aristov, că îrt ajunul planului nostru septenal, ritmul dezvoltării noastre — dacă se ia drept comparaţie nivelul din anul 1913 — a depăşit pe cel american de 9,5 ori. Prin ce se asigură ritmul înalt de dezvoltare a economiei sovietice ? In primul rînd prin orînduirea noastră socialistă, prin politica leninistă justă a partidului, care urmăreşte dezvoltarea cu precădere a industriei grele, principala bază a avîntului întregii economii naţionale, a întăririi capacităţii de apărare a ţării şi a ridicării bunăstării poporului , precum şi prin avîntul politic şi în muncă tot mai puternic al întregului nostru popor. Prin acest ritm înalt se explică şi aceea că avem numeroase cadre calificate, că ţara noastră dispune de resurse naturale inepuizabile. Sîntem mai bogaţi decît oricare ţară din lume, avînd în vedere nu numai bogăţiile minerale, dar şi întinderile ţării noastre. U.R.S.S. ocupă primul loc în lume în privinţa a 13 din 16 substanţe minerale utile cele mai importante. Suntem ferm convinşi, a spus A. B. Aristov, că eroicul nostru popor sovietic va cîştiga întrecerea cu capitalismul. A. B. Aristov a citat în continuare cifre concludente care dovedesc îmbunătăţirea activităţii industriei după crearea Consiliilor economiei naţionale împotriva cărora, după cum a spus el, a acţionat cu atîta înverşunare grupul fracţionist antipartinic. In decursul unui an şi jumătate ne-am convins că Consiliile economiei naţionale au trecut cu pricepere la rezolvarea unor importante probleme practice, şi le rezolvă repede, competent. In ansamblu pe R.S.F.S.R., a declarat vorbitorul, sarcina de dar pe 1958 a fost îndeplinită cu succes în toate ramurile economiei naţionale. Industria a îndeplinit planul anual în proporţie de 104 la sută. Rezultate bune au fost obţinute şi în agricultură. A fost depăşită sarcina privind construcţia de locuinţe. Recent, Biroul C. C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., împreună cu Consiliul de Miniştri al R.S.F.S.R. şi cu participarea unui mare grup de specialişti, a examinat amănunţit proiectul planului septenal de dezvoltare a economiei republicii. Pe baza datelor obiective şi a propunerilor venite din diferite regiuni, a spus A. B. Aristov, noi considerăm că planul de dezvoltare a economiei naţionale a R.S.F.S.R. pe 1959—1965 este întrutotul realist şi va fi îndeplinit înainte de termen. A. B. Aristov s-a ocupat apoi de o serie de probleme ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. El a subliniat că fără a pierde prilejul de a învăţa chiar şi de la adversar, trebuie să ţinem seama că principala cale în rezolvarea sarcinii de a întreca nivelul tehnicii din străinătate este calea noastră sovietică, cunoscută de multă vreme prin originalitatea, curajul şi iniţiativa ei. Sarcina organelor de partid, a Consiliilor economiei naţionale este de a ajuta prin toate mijloacele pe oamenii noştri de ştiinţă, pe constructori, pe specialişti şi inovatori în producţie să facă în acest septenal un nou pas înainte în întrecerea cu ştiinţa şi tehnica capitalistă. Subliniind în continuare necesitatea apropierii de producţie a activităţii institutelor de cercetări ştiinţifice, a birourilor şi organizaţiilor de proiectare, vorbitorul a arătat că unele institute ştiinţifice din Moscova şi Leningrad trebuie mutate în alte regiuni economice şi în special în răsărit, mai aproape de întreprinderi. In cuvîntarea sa, A. B. Aristov a acordat un loc de seamă ridicării rolului conducător al organelor de partid în mobilizarea tuturor forţelor creatoare ale poporului, în folosirea tuturor rezervelor şi posibilităţilor orînduirii socialiste pentru îndeplinirea planului sepianal. Activitatea desfăşurată în ultimii ani de nucleul conducător al partidului şi statului, a spus SKAMALOV, prim-secretar al C.Clăi P.C. din Uzbekistan, constituie o adevărată şcoală a stilului şi metodei de muncă leniniste pentru toate cadrele de partid şi sovietice, un model de aplicare creatoare a teoriei marxist-leniniste în rezolvarea sarcinilor concrete ale construcţiei comuniste. Frecventele deplasări pe teren ale membrilor Prezidiului C.C., legăturile lor personale cu activiştii organizaţiilor de partid din verigile de jos, cu activiştii aparatului sovietic şi lucrătorii din economie, studierea directă de către ei a stării de lucruri din întreprinderi, de pe şantierele de construcţii, din colhozuri şi sovhozuri, cunoaşterea aprofundată a vieţii poporului, dau mari rezultate pozitive. Analizînd dezvoltarea economiei Uzbekistanului, vorbitorul a declarat că în ultimii trei ani producţia globală industrială a crescut cu 20 la sută. O largă dezvoltare cunoaşte producţia de maşini agricole pentru cultura bumbacului în U.R.S.S., de utilaje pentru industria textilă şi chimică. A crescut mult extracţia de ţiţei, cărbuni şi gaze, de metale neferoase şi rare. Republica a dobîndit succese apreciabile în dezvoltarea culturii bumbacului şi altor ramuri ale agriculturii. In anul 1958 Uzbekistanul a vîndut statului 2.946.000 tone bumbac — cu 514.000 tona mai mult decît în 1953. Republica furnizează pentru prima oară țării o asemenea cantitate din această materie primă valoroasă. Vorbitorul s-a ocupat de lărgirea și întărirea legăturilor culturale ale Uzbekistanului cu ţările străine, mai ales cu ţările Orientului. In ultimii trei ani republica a găzduit 629 delegaţii străine din 75 de ţări ale lumii. Realizările istorice ale Uzbekistanului, ca şi ale celorlalte republici sovietice, a spus vorbitorul, stîrnesc admiraţie în rîndurile prietenilor noştri de peste hotare şi seamănă derută în rîndurile duşmanilor păcii şi socialismului. S. Kamalov a subliniat că în cadrul acestui septenal investiţiile în economia naţională a Uzbekistanului vor depăşi de 2,4 ori pe cele dir ultimii şapte ani. Uzbekistanul se va transforma într-un mare centru al industriei gazelor din U.R.S.S. De aci gazele vor fi transportate prin conducte spre marile regiuni industriale din Ural, din republicile, din Asia Centrală şi din Kazahstan. In anul 1965 producţia industriei chimice va fi de patru ori mai mare în comparaţie cu 1958. Vor cunoaşte o dezvoltare impetuoasă metalurgia neferoaselor, construcţiilor de maşini, va spori considerabil producţia de bumbac brut. In acest scop aici vor fi luate măsuri pentru sporirea recoltelor la hectar, vor fi valorificate terenuri noi, în decurs de 2-3 ani republica va trece pe de-a-ntregul la cultivarea bumbacului cu ajutorul maşinilor, se va extinde folosirea îngrăşămintelor etc. Preşedintele şedinţei anunţă că au sosit pionieri pentru a saluta Congresul. Delegaţii şi oaspeţii se ridică în picioare, primind cu căldură pe tinerii leninişti. In acordurile unui marş pionieresc, sute de băieţi şi fetiţe în cămăşi şi bluze albe au umplut toate locurile de trecere din sală şi locul din faţa tribunei. Cravatele roşii şi steagurile pioniereşti, buchetele de flori cu care au venit copiii la Congres, baloanele pe care le ţin în mînă pionierii cei mai mici par din depărtare un minunat covor din basme. Sub arcadele sălii răsună puternic glasul copiilor: ...Congresul noilor făptuiri și al victoriilor viitoare, a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. I De la pionieri — salutare Salutul pionieresc în versuri a-dresat Congresului a fost sublimat n repetate rînduri de aplauzele delegaţilor şi oaspeţilor. Copiii au povestit despre faptele lor pionieeşti, despre învăţămînt şi odihnă despre năzuinţele şi visurile lor. Glorie patriei ! Glorie Partidului ! Trăiască comunismul! — aşa şi-au încheiat copiii salutul lor, fluturînd deasupra capetelor cravatele de Dionieri. Copiii oferă membrilor Prezidiului Congresului, Conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de peste hotare buchete de flori şi le leagă la gît cravata de pionieri. — Tineri pionieri, fiţi gata ! se aude din Prezidiu. In semn de salut se ridică sute de mîini de copii. — întotdeauna gata ! — răspund în cor copiii. Comuniştii privesc cu dragoste şi mîndrie tinerele mlădiţe ale poporului sovietic, pe cei care vor săvîrşi în viitor mari fapte eroice. Preşedintele şedinţei anunţă că pe adresa Congresului au sosit mesaje de salut din partea partidelor comuniste din Malaya, Honduras, Irlanda şi din partea partidului „Avangarda populară" din Costa-Rica. Cu aceasta şedinţa de dimineaţă a Congresului a luat sfîrşit. (Continuare in pag. 4-a) Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La şedinţa de sîmbătă dimineaţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuţiile pe marginea raportului tovarăşului N. S. Hruşkov cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959— 1965. Acest plan măreţ de dezvoltare continuă, puternică a economiei şi culturii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaţilor. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice, formulate în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov, sunt o contribuţie valoroasă la teoria marxist-leninistă, care luminează calea construirii societăţii comuniste. Şedinţa din dimineaţa de 31 ianuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvîntul lui I. D. MUSTAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din paginile strălucite, marcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice - perioada construcţiei ,desfăşurarea comunismului. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea- Sovietică va ocupa primul rod în lume ,atît din punct de vedere al volumului absolut al producţiei, cit şi din punct de vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce priveşte dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orientului Apropiat şi Mijlociu. Astăzi însă, Azerbaidjanul s-a transformat într-o republică sovietică înaintată, avînd o industrie, agricultură şi cultură socialistă puternic dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptuirii neabătute a inţeleptei politici naţionale leniniste, grijii permanente a Comitetului Central al Partidului şi a Guvernului Sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea profundă a oamenilor muncii din întreaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se produce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît in ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu şi mai multă chiar decît în ţări europene cum sînt Franţa şi Italia. Anul trecut în Azerbaidjan extracţia de minereu de fier şi producţia de oţel a fost considerabil mai mare decît în Turcia. In ce priveşte numărul de studenţi socotit la 10.000 de locuitori, Azerbaidjanul se află nu numai înaintea tuturor ţărilor din Orient, dar şi a Angliei, Franţei. In nici una din ţările învecinate din Orient nivelul asistenţei medicale a populaţiei nu este atît de ridicat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D. Mustafaev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Aşa, de pildă, volumul global al producţiei metalurgiei neferoase va creşte de 3,5 ori, al industriei chimice — de 6,4 ori, al industriei constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor — de 2,6 ori. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va organiza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenţie se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabila termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republicile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul. Nu de mult, am aniversat pe marele poet azerbaidjan Fizuli de la a cărui moarte au trecut 400 de ani. La serbările jubiliare au sosit oaspeţi din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India şi alte ţări. Făcînd cunoştinţă cu cultura şi viaţa din Azerbaidjan, au fost uimiţi şi entuziasmaţi de faptul că într-un timp atît de scurt republica noastră a obţinut succese atît de uriaşe în dezvoltarea ei. Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRICENKO. Toate uriaşele realizări ale ţării noastre, a declarat el, sînt rezultatul muncii organizatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvoltînd şi aplicînd în mod creator teoria marxistleninistă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce şi-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte. A. I. Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antipartinic, care după moartea lui I. V. Stalin a acţionat împotriva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avîntului continuu al economiei şi culturii. Dogmatici demn de dispreţ, care s-au rupt de viaţă, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă faţă de marxismleninismul viu şi adevărat, de viaţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Adevărat marxist-leninist este acela, a spus A. I. Kiricenko, care nu numai că a studiat şi a înţeles trecutul poporului său, dar cunoaşte bine şi viaţa de astăzi a oamenilor muncii şi ştie să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziţia marxism-leninismului creator, ţinînd seama de situaţia reală, toate problemele politicii interne şi internaţionale, toate problemele care apar în cursul construirii comunismului. Zdrobind grupul antipartinic, Comitetul Central a repurtat o mare victorie în practica construcţiei comuniste. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comitetul Central al P.C.U.S., a spus în continuare A. I. Kiricenko, înfăptuind una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Niciodată încă industria noastră nu a cunoscut un asemenea avînt ca în prezent, după schimbarea radicală a vechilor forme şi metode de conducere economică. Rolul creator şi organizator al Partidului Comunist, al Comitetului său Central, s-a manifestat cu o deosebită forţă şi în realizarea avîntului rapid al agriculturii. Partidul nostru, a subliniat A. I. Kiricenko, a întărit şi mai mult legăturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rîndurile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Numărul celor care intră în partid creşte continuu. Dacă în trei ani şi ceva, de la Congresul al XIX-lea la Congresul al XX-lea ale P.C.U.S., în partid au intrat 736.000 de persoane, în mai puţin de trei ani, care au trecut între Congresele al XX-lea şi al XXI-lea, în partid au intrat 1.285.000 de persoane. Pentru a îndeplini şi a depăşi cu succes măreţele sarcini, ale planului septenal, trebuie să muncim şi măi bine. Planul septenal, a subliniat vorbitorul, trebuie să de-