Scînteia Tineretului, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3024-3047)

1959-02-01 / nr. 3024

LUCRĂRILE CELUI DE AL XXI-lea CONGRES EXTRAORDINAR AL P. C. U. R.'«* ^ m Şedința din după amiaza zilei de 30 ianuarie (Urmare din pag. l-a) petrolifere cu o capacitate de 130-150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioa­ne tone de foi de oţel. Dacă a­­ceste rezervoare vor fi construite din beton armat, lucru pe deplin posibil şi ridicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de metal.­ Tot atîtea posibilităţi exis­tă şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia na­vală, în industria petrolului şi ga­zelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezerve­lor în economia naţională şi în­deosebi în metalurgie, despre spo­rirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furna­lelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de muncitori principali, este la noi cu 25-30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat Vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea muncii unui mun­citor cu calificare medie se con­stată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pentru că nu­mărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de­ reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că ur­mează sa se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii mecanizării şi automatizării, în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării între­prinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficien­tului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar expe­rienţa unor întreprinderi frunta­şe, cum ar fi combinatele meta­lurgice din­­Magnitogorsk şi Nij­­nii Taghil, uzina­„Zaporojstal“ şi altele atestă existenţa posibilită­ţii de a­­ face un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agrega­telor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţinerii unui coeficient de folosire a capacită­ţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cupto­rului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus : In planul septenal şi-a găsit expresia experienţa de mulţi ani a partidului şi poporului în con­strucţia socialistă. Ni se deschid perspective admirabile în dome­niul construcţiei economice şi cul­turale, pe toţi ne aşteaptă o mun­că mare­ şi pasionantă­­în dome­niul înfăptuirii grandiosului plan economico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forţe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din­­Mosco­va, secretar al Organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat, să transmit cele mai calde senti­mente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale con­strucţiei comuniste Reorganizarea conducerii in­dustriei, a spus ea, a îmbunătă­ţit substanţial activitatea între­­prinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre,­de muncă. — s-a făcut piai multă­ ordine, mai pu­ţină birocraţie, mai multă pre­cizie, treaba este mai organizata. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă to­tul, iar în al doilea rînd, sarci­nile noi pe care le pune Congre­sul cer ca acestea să fie soluţio­nate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbună­tăţească activitatea uzinei, şi ca­litatea producţiei ei. A. M. Rîbakova a vorbit apoi despre sarcina îmbunătăţirii mun­cii organizaţiilor de bază de par­tid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmpinat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne lovim des este aceea că unii lucrători administrativi ignorează hotărîrile organizaţiilor de bază. Pentru a controla activitatea e­­conomică în mod calificat, în cu­noştinţă de cauză şi pentru a so­luţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să ai cunoştinţe şi experienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organi­zaţiilor de partid se reduce la seminarii în diferite probleme, seminarii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială din producţie, unde s-ar putea căpăta cunoştinţe temeini­ce în problemele muncii de par­tid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. P. F. LOMARO, preşedintele Consiliului economiei naţionale din Krasnoiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu suc­cese importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi în dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie. Vorbitorul a men­ţionat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radi­cale a conducerii industriei şi construcţiilor. In perioada scurtă de acti­vitate a consiliilor economiei na­ţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de Conducere economică, datorită căreia indu­stria depăşeşte considerabil pla­nurile. In decurs de un an şi jumăta­te, întreprinderile Consiliului eco­nomiei naţionale Krasnoiarsk şi-au sporit producţia globală cu peste 19 la sută. A fost îndepli­nit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre planul septenal de­­dezvoltare a industriei în ţinutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea în­semnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţi­nut se va putea desfăşura con­strucţia­ de întreprinderi energeti­ce de mare volum, în primul rînd pentru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracţiei de cărbune în ţinutul Krasno­iarsk Condiţiile geologice deose­bit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea ex­tracţiei la zi a cărbunelui, ime­diata apropiere de principalele li­nii­­de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine cr­­bonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centralei electrice de la Kras­noiarsk — cea mai mare din lu­me — vorbitorul a arătat că preţul de cost al energiei electri­ce produsă de centrală va fi de 0,48 copeici per kW/h. In ceea ce priveşte cheltuielile capitale, această hidrocentrală face parte din rindul celor mai economicoase centrale puternice. Primul grup electrogen al cen­tralei va putea fi pus în func­ţiune încă în anii 1963—1964. Ţi­­nind seama de uriaşa importanţă economică a valorificării bazinu­lui de minereu de fier Ancara­Pit, oamenii muncii din ţinut, a spus P. F. Lomako, vor depune toate eforturile pentru a pune în slujba economiei naţionale într-un termen cît mai scurt bogăţiile a­­cestei regiuni, pentru a construi aici încă în cursul septenalului întreprinderi ale industriei ex­tractive şi apoi pe baza lor să dezvolte întreprinderi metalur­gice. La tribună a urcat apoi S. K. BOIKO, președintele colhozului „Lenin“ din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este în dece­­ste cunoscută, a spus el, delăsa­rea în care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate şi îndrăz­neală bolşevică toate greşelile serioase comise în conducerea a­­griculturii. Sub conducerea par­tidului,­­poporul sovietic a început imediat să lichideze aceste gre­şeli, deşi grupul antipartinic demn de tot dispreţul Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin şi Şepilov a căutat din răsputeri să împiedice partidul şi poporul să înfăptuiască planurile propu­se. Acest grup a fost zdrobit şi măturat din calea noastră, întrucît lucram pe atunci ca zootehnician la direcţia raională agricolă şi de contractări, a con­tinuat S. K. Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorin­ţa să lucrez în colhoz. Comitetul raional m-a recomandat într-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci şi din regiunea Poltava, iar colhoznicii m-au ales preşedinte al artelului agricol. Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depăşea 8-11 chintale la hectar, retribuirea muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, urmînd indicaţiile­­partidului, fo­losind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoz­nicilor şi noul sistem de planifi­care, care a descătuşat iniţiativa colhoznicilor, membrii artelului agricol au obţinut succese minu­nate. In 1958, în comparaţie cu 1953, recolta la hectar a cereale­lor a crescut de două ori, produc­ţia de lapte — de 4 ori, de car­ne — de 13 ori. Totodată s-a rea­lizat o reducere însemnată a pre­ţului de cost al producţiei agri­cole. Personal, eu consider — a spus S. K. Boiko — că in prezent in nici un colhoz nu poate exista vreo justificare pentru răminerea în urmă. Sistemul nostru socia­list al economiei a creat posibili­tăţi pentru o asemenea dezvoltare pe care nici un fermier din Sta­tele Unite nu o poate măcar visa. In continuare vorbitorul a a­­rătat că în culhoz, în vederea scutirii gospodinelor de munci casnice şi a creării condițiilor social-culturale necesare, se pla­nifică să se construiască în ac­tualul septenal un combinat cu­­prinzind baie şi spălătorie, o bru­tărie, cantină casă de cultură, casă de odihnă şi casă pentru colhoznicii bătrîni. Sprijinind iniţiativa colhozuri­lor fruntaşe, a spus S. K. Boiko, oamenii muncii din regiunea Pol­tava şi-au luat angajamentul să îndeplinească şapienalul în 5 ani, iar colhoznicii din artelul nostru agricol — în 3-4 ani. In calitate de membru a­l Aso­ciaţiei pentru prietenia sovieto­­chineză, S. K Boiko a adresat cuvinte calde de salut delegaţiei Partidului Comunist Chinez, pre­zentă la Congres şi conducătoru­lui ei, Ciu En-lai, şi a rugat-o să transmită oamenilor muncii chi­nezi cele mai bune urări din par­tea colhoznicilor din regiunea Poltava. La sfîrşitul şedinţei de seară au luat cuvîntul conducători ai partidelor frăţeşti din ţările stră­ine, care au fost întîmpinaţi cu căldură de delegaţii la Congres. Secretarul general al Partidu­lui Comunist din Finlanda, VIL­LE PESSI a declarat în cuvînta­rea sa de salut că oamenii mun­cii din Finlanda urmăresc cu mult interes progresul rapid rea­lizat de puternica ţară socialistă vecină. De un an şi jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de­­ supraproducţie, multe întreprin­deri industriale au fost închise sau lucrează parţial, iar şomajul a atins un nivel record. In­ aceste condiţii pentru Finlanda ar fi ex­trem de necesar să dezvolte co­merţul şi alte forme de colabo­rare economică cu Uniunea So­vietică şi cu celelalte ţări socia­liste. In Finlanda însă există cercuri influente care nu vor acest lucru. Partidul Comunist din Finlan­da, a continuat Viile Pessi, îm­preună cu oamenii muncii de la oraşe şi din localităţile rurale cer insistent noului guvern al agrarienilor să ia de urgenţă măsuri împotriva şomajului, a scăderii nivelului de trai al oa­menilor muncii, cer dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cu Uniunea Sovietică, care corespund intere­selor poporului finlandez. A luat apoi cuvîntul DOLORES IBARRURI, secretar general al Partidului Comunist din Spania, în salutul nostru frăţesc, entu­ziast către Congresul al XXI-lea­, a spus ea, exprimăm sentimentele întregii Spanii muncitoare şi pro­gresiste, care vede în măreţele realizări Social-politice, tehnice şi ştiinţifice ale poporului sovietic propriul său viitor, viitorul liber şi fericit al tuturor popoarelor. Dolores Ibárrum­ a vorbit des­pre lupta poporului Său împotri­va dictaturii lui Franco. Aceasta este o luptă extraordinar de grea şi periculoasă, care comportă un risc permanent pentru libertate şi uneori pentru viaţă. In închi­sorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deţinuţi politici, dintre care 90 la sută sunt comunişti. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, a spus cu emoţie Dolores Ibárruri, să repet încă o dată că fiecare din victoriile voastre istorice pe ca­re le obţineţi în construirea co­munismului ne acordă un ajutor de nepreţuit în lupta poporului nostru pentru democratizarea Spaniei. Permiteţi-mi să vă co­munic cu cît elan, bucurie şi en­tuziasm poporul nostru a urmărit zborul sateliţilor artificiali sovie­tici a­i Pămintu­lui care constituie o minunată realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice, o nouă demon­straţie a superiorităţii orîr­duirii socialiste asupra celei capita­liste. Sîntem mîndri că o rachetă sovietică a fost lansată prima in spaţiul sideral. Ea poartă numele Uniunii Sovietice prin căile neexplorate ale Cosmosului şi a­­cum, după ce a uluit întreaga o­­menire, povesteşte stelelor despre poporul sovietic, despre oamenii sovietici, care primii — şi în a­­ceasta constă gloria voastră — au păşit cu îndrăzneală pe calea neexplorată încă a construirii co­munismului ! După cuvîntarea lui Dolores Ibárrum­, N. G. Ignatov, care prezida şedinţa, a anunţat că pe adresa celui de-al XXI-lea Con­gres al P.C.U.S. au so­sit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Sudan şi a Parti­dului Comunist din Turcia. Cu aceasta şedinţa de după­­amiază a luat sfîrşit­ vină pentru fiecare comunist pro­gram de luptă. Fiecare trebuie să-şi găsească locul, rolul în mun­ca comună a poporului sovietic pentru înfăptuirea planului septe­nal. Tocmai aici trebuie să se mani­feste rolul organizator al organi­zaţiilor de bază ale partidului. Un rol măreţ in această operă revine şi Comsomolului nostru leninist. In continuare A. I. Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. Partidul nostru a crescut şi educat lucrători calificaţi pentru toate ra­murile economiei naţionale şi cul­turii, pentru organele de partid şi de stat, în republicile unionale s-au format cadre loca­le admira­bile. Acest lucru însă nu dă nici un temei pentru slăbirea muncii cu aceste cadre. Cu toate acestea, unii conducători sunt de părere că întrucît treburile merg bine in ţară, nu există nici un fel de probleme deosebite în legătură cu munca cu cadrele. Este limpede că acest mod de a gindi este greşit şi dăunător. Măreţele sarcini ale planului sep­tenal ne obligă nu numai să nu slăbim, ci să sporim exigenţa faţă de cadrele conducătoare de partid, de stat, întreaga noastră muncă cu aceste cadre trebuie să fie ri­dicată la un nivel nou, mai înalt. In prezent, viaţa impune ca in rîndurile lucrătorilor din conduce­rea de partid, sovietică şi econo­mică să fie mai mulţi specialişti, cunoscători ai diferitelor ramuri ale economiei, iată de ce este im­portant ca în munca de partid să fie promovaţi cu curaj specialişti. Aceasta nu înseamnă că am por­nit o campanie de înlocuire a ca­drelor existente cu altele noi, cu specialişti. Pornind pe o astfel de cale am aduce prejudicii cauzei noastre. Este bine ştiut că mulţi lucrători din conducere, care nu au studii speciale, au o mare expe­rienţă, sunt buni organizatori, oa­meni activi şi capabili. Trebuie să avem o atitudine atentă faţă de asemenea lucrători şi să le acor­dăm ajutor în ridicarea calificării lor, în studierea economiei şi tot­odată să promovăm tineretul. In prezent, a spus în încheiere tov. A. I. Kiricenko, ideile comu­nismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu exis­tă hotare şi cordoane, ele cuceresc popoarele prin adevărul şi forţa lor dătătoare de viaţă. Văzînd cît de mare este superioritatea orîn­­duirii socialiste asupra celei capi­taliste, în rîndurile oamenilor mun­cii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente creşte spiritul revo­luţionar. Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta sînt cuprinşi de îngrijorare pentru soarta stă­­pînilor lor. Ei dau din colţ un colţ pentru a ascunde racilele capitalis­mului, pentru a-i da un nou vest­­mînt. In ultima, vreme s-au ivit multe şi diferite proiecte de „îmbunătăţi­re“ a capitalismului, de trans­formare a sa într-un sistem al prosperităţii. Teoreticienii burghez şi socialiştii de dreapta, încercînd să înşele pe oamenii muncii, dez­voltă idei privind transformarea capitalismului în socialism. Dar a­­ceste vicleşuguri nu-i vor ajuta cu nimic. Comunismul este primăvara omenirii şi oricit ar încerca capi­taliştii şi lacheii lor să oprească mersul istoriei, ideile comunismu­lui se vor revărsa, aidoma apelor primăverii, asupra tuturor ţărilor lumii. Tov. D. I. BARAŞKIN, oţelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glorioasei clase muncitoare din U.R.S.S., a vorbit în cuvîntarea sa despre marele a­­vînt în muncă şi in­activitatea politică cu care masele au întîm­pinat Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Programul concret de construire a comunismului în ţara noastră, elaborat de partid, a devenit o cau­ză scumpă, vitală pentru fiecare om sovietic, a spus tov. Baraşkin. Fiecare dintre noi vede în aceste planuri înfăptuirea grijii atit de nobile a partidului pentru ferici­rea poporului, pentru puternica dezvoltare a statului sovietic. A­­ceasta ne însufleţeşte la noi fapte de eroism în muncă. În aplauzele delegaţilor, D. I. Baraşkin a declarat că în cinstea Congresului al XXI-lea al partidu­lui el şi-a luat angajamentul per­sonal să sporească producţia de oţel in primul an al septenalului cu 20 la sută, să economisească n fiecare lună cite 20.000 de kilo­waţi ore energie electrică. El îşi îndeplineşte angajamentul produ­­cînd peste plan în timpul unui schimb trei tone de oţel. Aceasta, desigur, nu este mult, a spus oţe­­larul, dar dacă această contribu­ţie modestă o vom înmulţi cu nu­mărul schimburilor din cursul sep­­tenalului şi la aceasta vom adăuga munca a milioane de oameni so­vietici, vom obţine în mod supli­mentar sute de mii de tone de oţel. Iar aceste tone suplimentare de oţel vor grăbi mişcarea noastră spre comunism. Iniţiativa oţelarului a fost spri­jinită de toţi muncitorii din schim­bul său. Participînd la schimburi de onoare în cinstea deschiderii Congresului partidului, ei s-au a­­lăturat întrecerii pentru titlul de brigadă a muncii comuniste.. Vorbitorul a arătat că cu prile­jul discutării tezelor raportului to­varăşului N. S. Hruşciov la uzina de automobile din Minsk s-au făcut unele propuneri concrete. In legă­tură cu proiectata reconstrucţie a întreprinderii se prevede sporirea de 2,5 ori a capacităţii secţiei de turnare a oţelului. Colectivul uzi­nei a cerut Comitetului de Stat al Planificării din U.R.S.S. să acce­lereze lucrările de proiectare pen­tru secţia respectivă. A sosit tim­pul să fie rezolvată şi problema creării unor maşini de formare de înaltă productivitate pentru piese turnate grele necesare industriei de automobile. V. P. MÎLARSCIKOV, şeful sec­ţiei agricole pentru R.S.F.S.R. L. C.C. al P.C.U.S., şi-a consacrat cuvîntarea dezvoltării agriculturii în Federaţia Rusă. Ca rezultat al valorificării pă­­mînturilor înţelenite şi virgine, al schimbării structurii suprafeţelor cultivabile şi al ridicării nivelului tehnic al agriculturii au sporit con­siderabil în republică producţia şi achiziţiile de cereale, sfecla de za­hăr, floarea-soarelui, in cu fibre lungi şi de produse animaliere. In ultimii cinci ani în Federaţia Rusă producţia globală de cereale a cres­cut de la 2.900 milioane puduri, la 4.800 milioane puduri. Anul tre­cut s-au vîndut statului 1.934 mi­lioane puduri de cereale, în timp ce în anul 1953 colectările globale de cereale pe întreaga ţară se ci­frau la 1.899 milioane poduri. Achi­ziţiile globale de sfeclă de zahăr au crescut în aceeaşi perioadă de patru ori, în mod corespunzător creşte şi producţia de zahăr. Pro­ducţia de fibre de in a sporit de 2,6 ori. Au sporit considerabil re­coltele de cartofi şi legume. Timp îndelungat, a declarat vor­bitorul, creşterea viţeilor a fost cel mai neglijat sector al agriculturii. Colhozurile şi sovhozurile republicii au reuşit acum să sporească pro­ducţia animalieră şi numărul vite­lor. Achiziţiile de lapte au crescut de două ori. Totuşi, a subliniat V. P. Mîlarşcikov, ritmul de creştere al producţiei şi al achiziţiilor de carne este încă cu totul insufi­cient. In prezent se desfăşoară întrece­rea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului sep­tenal de dezvoltare a agriculturii. După exemplul oamenilor muncii din agricultura regiunii Riazan, care au hotărît să îndeplinească sarcina planului septenal în ce pri­veşte producţia de laptei şi carne în 2-3 ani, şi-au luat angajamente mari şi colhoznicii şi lucrătorii din sovhozurile regiunii Rostov, din ţinuturile Stavropol şi Krasnodar şi din alte regiuni, ţinuturi şi repu­blici autonome din R.S.F.S.R. Ocupîndu-se de sarcinile planu­lui septenal, V. P. Mîlarşcikov a spus că în această perioadă Fede­raţia Fapsă trebuie să sporească producţia globală de cereale cu 1,8 miliarde puduri, ridicînd-o pînă la 6,6 miliarde puduri. Paralel cu lărgirea suprafeţelor însămînţate, principala rezervă de sporire a pro­ducţiei de cere­ale constă în ridi­carea producţiei la hectar. Este su­ficient ca producţia la hectar să fie sporită numai cu 2 chintale pentru a se obţine un spor al re­coltei globale de aproximativ 1 mi­liard de puduri. „ Colhozurile şi sovhozurile din Federaţia Rusă, a spus V. P. Mi­­larşcikov, pot îndeplini înainte de termen sa­rcina planului septenal în ca priveşte producţia agricolă. Şi nu incape îndoială că ele vor face faţă cu succes acestei sarcini. Delegaţii au întîmpinat cu căl­dură cuvîntarea lui SEVERO AGUIRRE, membru al Comitetului Executiv al Partidului Popular So­cialist din Cuba, care a transmis un fierbinte salut frăţesc Comite­tului Central al P.C.U.S. şi dele­gaţilor la Congres din partea Co­mitetului Naţional al Partidului Popular Socialist din Cuba, a se­cretarului general al acestui par­tid, Bias Roca, şi a întregului po­por cuban, care a răsturnat dicta­tura sîngeroasă a lui Batista. Reprezentantul Cubei a vorbit delegaţilor la Congres despre lupta poporului său împotriva re­gimului agentului american Bati­sta. Acum în ţara noastră a fost in­staurată o nouă putere, a spus el. Guvernul provizoriu se bucură de un sprijin atît de puternic in ţară şi în străinătate încît guvernul de la Washington este nevoit să ţină seama de existenţa lui. S. Aguirre a vorbit despre uria­şul avînt revoluţionar al poporului cuban. El a spus că evenimentele din Cuba au dezminţit născocirile acelora care afirmau că în ţările Americii Latine ar fi imposibil — din cauză că S.U.A. sunt aproa­pe — o luptă încununată de succes împotriva jugului imperia­list. Cînd întregul popor se ridică la lupta armată şi la soarta ţării în propriile sale mîini, victoria este asigurată, a spus vorbitorul în a­­plauzele congresiştilor. Victoria Cubei, a continuat el, a devenit posibilă datorită noului raport de forţe pe arena interna­ţională, datorită întăririi lagărului socialismului şi a luptei încununa­te de succes a popoarelor asuprite din Asia şi Africa pentru elibe­rarea lor. In încheiere, reprezentantul Cu­bei a exprimat recunoştinţă faţă de toate partidele comuniste şi mun­citoreşti din lume pentru solidari­tatea cu poporul cuban. El a urat succes în muncă Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. şi şi-a expri­mat convingerea că grandiosul plan septenal va fi îndeplinit cu succes. După o scurtă pauză tov. I. D. MUSTAFAEV, care a prezidat şe­dinţa, a dat cuvîntul lui A. B. A­­RISTOV. Raportul tovarăşului N. S. Hruş­­ciov cu privire la cifrele de con­trol ale dezvoltării economiei na­ţionale a U.R.S.S. pe viitorii şapte ani, a spus A. B. Aristov, a găsit un viu ecou în întreaga Uniune Sovietică, în toate ţările lumii. In acest document istoric sunt arătate realizările remarcabile cu care ne-am prezentat, la Congres, sunt deschise perspective foarte largi, sunt trasate sarcini pentru noua perioadă, este fundamentat în mod profund şi multilateral programul măreţ al partidului în domeniul construcţiei comuniste. Acest program are o puternică forţă vitală, un caracter realist în­­trucît a fost elaborat cu partici­parea întregului popor, se bazează pe extrem de bogata experienţă de luptă glorioasă pentru crearea so­cietăţii noi, acumulată de partid timp de mulţi ani. Valoarea deo­sebită a raportului constă în aceea că el ne convinge, simplu şi clar, prin forţa faptelor, a calculelor e­­conomice de necontestat şi prin­­tr-un optimism luminos, prin Încre­derea în realitatea construirii co­munismului într-un viitor apropiat în ţara noastră. In continuare, A. B. Aristov a vorbit despre problemele întrecerii economice dintre Uniunea Sovieti­că şi S.U.A., despre ritmul mai înalt de dezvoltare a industriei so­vietice în comparaţie cu ceea ce se petrece în ţările capitaliste. In 1920 produceam numai o cincime din ceea ce producea industria Rusiei ţariste în 1913. Nivelul antebelic al producţiei industriale a fost atins la sfîrşitul anului 1926. La acel moment S.U.A. depăşiseră cu 50 la sută nivelul din 1913. Urmînd linia leninistă de industrializare a ţării, Uniunea Sovietică a făcut încă în perioada primelor cincina­le un salt înainte şi în 1940 a spo­rit de 8,5 ori producţia industrială în comparaţie cu 1913. In această perioadă, volumul producţiei indus­triale a crescut în S.U.A. de mai puţin de două ori. Un război greu, care a lovit patria noastră, ne-a împiedicat să continuăm construcţia socialistă paşnică. Rezultatul a fost că din punctul de vedere industrial Uniunea So­vietică a fost împinsă cu mulţi ani înapoi. Abia în 1948 a fost atins nivelul antebelic. In comparaţie cu 1946, în S.U.A. acest nivel a fost atunci cu 50 la sută mai ri­dicat. Aceasta este lesne de în­ţeles. Doar economia lor nu a avut de suferit distrugerile războiului, asupra lor nu au căzut bombele duşmanului, şi pe deasupra livrări­le de armament aduceau capita­liştilor profituri uriaşe. In 1958, U.R.S.S. a depăşit ni­velul anului 1913 de 36 de ori, S.U.A. de mai puţin de patru ori. De aici rezultă, a conchis A. B. Aristov, că îrt ajunul planului nos­tru septenal, ritmul dezvoltării noastre — dacă se ia drept com­paraţie nivelul din anul 1913 — a depăşit pe cel american de 9,5 ori. Prin ce se asigură ritmul înalt de dezvoltare a economiei sovieti­ce ? In primul rînd prin orîndui­­rea noastră socialistă, prin politi­ca leninistă justă a partidului, care urmăreşte dezvoltarea cu pre­cădere a industriei grele­­, prin­cipala bază a avîntului întregii e­­conomii naţionale, a întăririi ca­pacităţii de apărare a ţării şi a ridicării bunăstării poporului , precum şi prin avîntul politic şi în muncă tot mai puternic al în­tregului nostru popor. Prin acest ritm înalt se explică şi aceea că avem numeroase cadre calificate, că ţara noastră dispune de resur­se naturale inepuizabile. Sîntem mai bogaţi decît oricare ţară din lume, avînd în vedere nu numai bogăţiile minerale, dar şi întinde­rile ţării noastre. U.R.S.S. ocupă primul loc în lume în privinţa a 13 din 16 substanţe minerale uti­le cele mai importante. Suntem­ ferm convinşi, a spus A. B. Aristov, că eroicul nostru popor sovietic va cîştiga întrece­rea cu capitalismul. A. B. Aristov a citat în conti­nuare cifre concludente care dove­desc îmbunătăţirea activităţii in­dustriei după crearea Consiliilor economiei naţionale împotriva că­rora, după cum a spus el, a acţio­nat cu atîta înverşunare grupul fracţionist antipartinic. In decursul unui an şi jumătate ne-am con­vins că Consiliile economiei naţio­nale au trecut cu pricepere la re­zolvarea unor importante proble­­me practice, şi le rezolvă repede, competent. In ansamblu pe R.S.F.S.R., a de­clarat vorbitorul, sarcina de dar pe 1958 a fost îndeplinită cu suc­ces în toate ramurile economiei na­ţionale. Industria a îndeplinit pla­nul anual în proporţie de 104 la sută. Rezultate bune au fost ob­ţinute şi în agricultură. A fost de­păşită sarcina privind construc­ţia de locuinţe. Recent, Bi­roul C. C. al P.C.U.S. pen­tru R.S.F.S.R., împreună cu Con­siliul de Miniştri al R.S.F.S.R. şi cu participarea unui mare grup de specialişti, a examinat amănun­ţit proiectul planului septenal de dezvoltare a economiei republicii. Pe baza datelor obiective şi a pro­punerilor venite din diferite re­giuni, a spus A. B. Aristov, noi considerăm că planul de dezvolta­re a economiei naţionale a R.S.F.S.R. pe 1959—1965 este în­­trutotul realist şi va fi îndeplinit înainte de termen. A. B. Aristov s-a ocupat apoi de o serie de probleme ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. El a subliniat că fără a pierde prilejul de a în­văţa chiar şi de la adversar, tre­buie să ţinem seama că principala cale în rezolvarea sarcinii de a întreca nivelul tehnicii din străi­nătate este calea noastră sovietică, cunoscută de multă vreme prin originalitatea, curajul şi iniţiativa ei. Sarcina organelor de partid, a Consiliilor economiei naţionale este de a ajuta prin toate mijloa­cele pe oamenii noştri de ştiinţă, pe constructori, pe specialişti şi inovatori în producţie să facă în acest septenal un nou pas înainte în întrecerea cu ştiinţa şi tehnica capitalistă. Subliniind în continuare necesi­tatea apropierii de producţie a ac­tivităţii institutelor de cercetări ştiinţifice, a birourilor şi organiza­ţiilor de proiectare, vorbitorul a arătat că une­le institute ştiinţifice din Moscova şi Leningrad trebuie mutate în alte regiuni economice şi în special în răsărit, mai aproa­pe de întreprinderi. In cuvîntar­ea sa, A. B. Aristov a acordat un loc de seamă ridicării rolului conducător al organelor de partid în mobilizarea tuturor for­ţelor creatoare ale poporului, în folosirea tuturor rezervelor şi po­sibilităţilor orînduir­ii socialiste pentru îndeplinirea planului sepia­­nal. Activitatea desfăşurată în ulti­mii ani de nucleul conducător al partidului şi statului, a spus S­­KAMALOV, prim-secretar al C.Cl­ăi P.C. din Uzbekistan, constituie o adevărată şcoală a stilului şi meto­dei de muncă leniniste pentru toa­te cadrele de partid şi sovietice, un model de aplicare creatoare a teoriei marxist-leniniste în rezol­varea sarcinilor concrete ale con­strucţiei comuniste. Frecventele de­plasări pe teren ale membrilor Prezidiului C.C., legăturile lor per­sonale cu activiştii organizaţiilor de partid din verigile de jos, cu activiştii aparatului sovietic şi lu­crătorii din economie, studierea di­rectă de către ei a stării de lu­cruri din întreprinderi, de pe şan­tierele de construcţii, din colhozuri şi sovhozuri, cunoaşterea aprofun­dată a vieţii poporului, dau mari rezultate pozitive. Analizînd dezvoltarea economiei Uzbekistanului, vorbitorul a de­clarat că în ultimii trei ani pro­ducţia globală industrială a cres­cut cu 20 la sută. O largă dezvol­tare cunoaşte producţia de maşini agricole pentru cultura bumbacu­lui în U.R.S.S., de utilaje pentru industria textilă şi chimică. A cres­cut mult extracţia de ţiţei, căr­buni şi gaze, de metale neferoase şi rare. Republica a dobîndit succese a­­preciabile în dezvoltarea culturii bumbacului şi altor ramuri ale a­­griculturii. In anul 1958 Uzbekis­­tanul a vîndut statului 2.946.000 tone bumbac — cu 514.000 tona mai mult decît în 1953. Republica furnizează pentru prima oară țării o asemenea cantitate din această materie primă valoroasă. Vorbitorul s-a ocup­at de lărgirea și întărirea legăturilor culturale ale Uzbekistanului cu ţările străi­ne, mai ales cu ţările Orientului. In ultimii trei ani republica a găz­duit 629 delegaţii străine din 75 de ţări ale lumii. Realizările isto­rice ale Uzbekistanului, ca şi ale celorlalte republici sovietice, a spus vorbitorul, stîrnesc admiraţie în rîndurile prietenilor noştri de peste hotare şi seamănă derută în rîndurile duşmanilor păcii şi socia­lismului. S. Kamalov a subliniat că în cadrul acestui septenal investiţiile în economia naţională a Uzbe­kistanului vor depăşi de 2,4 ori pe cele dir­ ultimii şapte ani. Uzbekis­­tanul se va transforma într-un mare centru al industriei gazelor din U.R.S.S. De aci gazele vor fi transportate prin conducte spre marile regiuni industriale din Ural, din republicile, din Asia Centrală şi din Kazahstan. In anul 1965 pro­ducţia industriei chimice va fi de patru ori mai mare în comparaţie cu 1958. Vor cunoaşte o dezvol­tare impetuoasă metalurgia nefe­­­roaselor, construcţiilor de maşini, va spori considerabil producţia de bumbac brut. In acest scop aici vor fi luate măsuri pentru sporirea re­coltelor la hectar, vor fi va­lorificate terenuri noi, în de­curs de 2-3 ani republica va trece pe de-a-ntregul la cultivarea bum­bacului cu ajutorul maşinilor, se va extinde folosirea îngrăşăminte­lor etc. Preşedintele şedinţei anunţă că au sosit pionieri pentru a saluta Congresul. Delegaţii şi oaspeţii se ridică în picioare, primind cu căl­dură pe tinerii leninişti. In acordurile unui marş pionie­resc, sute de băieţi şi fetiţe în că­măşi şi bluze albe au umplut toate locurile de trecere din sală şi locul din faţa tribunei. Cravatele roşii şi steagurile pioniereşti, buchetele de flori cu care au venit copiii la Con­gres, baloanele pe care le ţin în mînă pionierii cei mai mici par din depărtare un minunat covor din basme. Sub arcadele sălii răsună puter­nic glasul copiilor: ...Congresul noilor făptuiri și al victoriilor viitoare, a Congresului al XXI-lea al­­ P.C.U.S. I De la pionieri — salutare Salutul pionieresc în versuri a-­dresat Congresului a fost sublimat n repetate rînduri de aplauzele delegaţilor şi oaspeţilor. Copiii au povestit despre faptele lor pionie­­eşti, despre învăţămînt şi odihnă d­espre năzuinţele şi visurile lor. Glorie patriei ! Glorie Partidu­lui ! Trăiască comunismul! — aşa şi-au încheiat copiii salutul lor, fluturînd deasupra capetelor cra­vatele de Dionieri. Copiii oferă membrilor Prezidiu­lui Congresului, Conducătorilor de­legaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de peste hotare bu­chete de flori şi le leagă la gît cravata de pionieri. — Tineri pionieri, fiţi gata ! se aude din Prezidiu. In semn de salut se ridică sute de mîini de copii. — întotdeauna gata ! — răs­pund în cor copiii. Comuniştii privesc cu dragoste şi mîndrie tinerele mlădiţe ale po­porului sovietic, pe cei care vor săvîrşi în viitor mari fapte eroice. Preşedintele şedinţei anunţă că pe adresa Congresului au sosit mesaje de salut din partea parti­delor comuniste din Malaya, Hon­duras, Irlanda şi din partea parti­dului „Avangarda populară" din Costa-Rica. Cu aceasta şedinţa de dimineaţă a Congresului a luat sfîrşit. (Continuare in pag. 4-a) Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Ager­pres). — TASS transmite : La şedinţa de sîmbătă diminea­ţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice au con­tinuat discuţiile pe marginea ra­portului tovarăşului N. S. Hruş­­k­ov cu privire la cifrele de con­trol ale dezvoltării economiei na­ţionale a U.R.S.S. pe anii 1959— 1965. Acest plan măreţ de dezvoltare continuă, puternică a economiei şi culturii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea prin­cipală cuprinsă în cuvîntările de­legaţilor. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teore­tice, formulate în raportul tova­răşului N. S. Hruşciov, sunt o con­tribuţie valoroasă la teoria mar­­xist-leninistă, care luminează ca­lea construirii societăţii comuniste. Şedinţa din dimineaţa de 31 ia­nuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvîntul lui I. D. MUSTAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidu­lui Comunist din Azerbaidjan. Actualul congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din pagi­nile strălucite, marcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice - perioada con­strucţiei ,­desfăşurare­­a comunismu­lui. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea-­ Sovietică va ocupa pri­mul rod în lume ,atît din punct de vedere al volumului absolut al producţiei, cit şi din punct de vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ridi­cat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în con­tinuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce priveşte dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orientului Apro­piat şi Mijlociu. Astăzi însă, Azer­baidjanul s-a transformat într-o republică sovietică înaintată, a­­vînd o industrie, agricultură şi cultură socialistă puternic dezvol­tate. Aceasta o datorează Azer­baidjanul înfăptuirii neabătute a inţeleptei politici naţionale leni­niste, grijii permanente a Comi­tetului Central al Partidului şi a Guvernului Sovietic pentru înflo­rirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea pro­fundă a oamenilor muncii din în­treaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se produce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît in ţările Orientului Apro­piat şi Mijlociu şi mai multă chiar decît în ţări europene cum sînt Franţa şi Italia. Anul trecut în Azerbaidjan extracţia de mi­nereu de fier şi producţia de oţel a fost considerabil mai mare decît în Turcia. In ce priveşte numărul de studenţi socotit la 10.000 de lo­cuitori, Azerbaidjanul se află nu numai înaintea tuturor ţărilor din Orient, dar şi a Angliei, Franţei. In nici una din ţările învecinate din Orient nivelul asistenţei me­dicale a populaţiei nu este atît de ridicat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D. Mu­­stafaev, producţia globală a in­dustriei republicii va creşte cu 93 la sută Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Aşa, de pildă, volumul global al produc­ţiei metalurgiei neferoase va creşte de 3,5 ori, al industriei chimice — de 6,4 ori, al indu­striei constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor — de 2,6 ori. Va spori extracţia de pe­trol şi gaze. In republică se va organiza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită aten­ţie se acordă producţiei de îngră­şăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centra­le electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip descope­rit. Ea va fi cea mai rentabila termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din re­publicile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbi­torul. Nu de mult, am aniver­sat pe marele poet azerbaidjan Fizuli de la a cărui moarte au trecut 400 de ani. La serbările jubiliare au sosit oaspeţi din Tur­cia, Iran, Afganistan, Irak, In­dia şi alte ţări. Făcînd cunoştin­ţă cu cultura şi viaţa din Azer­baidjan, au fost uimiţi şi entu­ziasmaţi de faptul că într-un timp atît de scurt republica noa­stră a obţinut succese atît de uriaşe în dezvoltarea ei. Apoi a luat cuvîntul A. I. KI­RICENKO. Toate uriaşele reali­zări ale ţării noastre, a declarat el, sînt rezultatul muncii organi­zatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, a­l politicii sale leniniste clarvă­zătoare. Dezvoltînd şi aplicînd în mod creator teoria marxist­­leninistă, partidul înlătură cu cu­raj din cale tot ceea ce şi-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte. A. I. Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antipartinic, care după moartea lui I. V. Stalin a acţionat împo­triva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndrepta­te spre asigurarea avîntului con­tinuu al economiei şi culturii. Dogmatici demn de dispreţ, care s-au rupt de viaţă, membrii gru­pului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism­­leninismul viu şi adevărat, de via­ţa poporului, de tot ceea ce trans­formă teoria într-o forţă materială. Adevărat marxist-leninist este a­­cela, a spus A. I. Kiricenko, care nu numai că a studiat şi a înţeles trecutul poporului său, dar cunoaş­­te bine şi viaţa de astăzi a oame­nilor muncii şi ştie să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziţia marxism-leninismului crea­tor, ţinînd seama de situaţia rea­lă, toate problemele politicii inter­ne şi internaţionale, toate proble­mele care apar în cursul construi­rii comunismului. Zdrobind grupul antipartinic, Comitetul Central a repurtat o mare victorie în practica construc­ţiei comuniste. Acum, pînă şi scep­ticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comitetul Central al P.C.U.S., a spus în continuare A. I. Kiricenko, înfăptuind una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Niciodată încă industria noastră nu a cunoscut un asemenea avînt ca în prezent, după schimbarea radicală a vechilor forme şi meto­de de conducere economică. Rolul creator şi organizator al Parti­dului Comunist, al Comitetului său Central, s-a manifestat cu o deosebită forţă şi în realizarea a­­vîntului rapid al agriculturii. Partidul nostru, a subliniat A. I. Kiricenko, a întărit şi mai mult legăturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului so­vietic, spre a lupta în rîndurile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Numărul ce­lor care intră în partid creşte con­tinuu. Dacă în trei ani şi ceva, de la Congresul al XIX-lea la Congre­sul al XX-lea ale P.C.U.S., în par­tid au intrat 736.000 de persoane, în mai puţin de trei ani, care au trecut între Congresele al XX-lea şi al XXI-lea, în partid au intrat 1.285.000 de persoane. Pentru a îndeplini şi a depăşi cu succes măreţele sarcini, ale pla­nului septenal, trebuie să muncim şi măi­ bine. Planul septenal, a subliniat vorbitorul, trebuie să de-

Next