Scînteia Tineretului, martie 1959 (Anul 14, nr. 3048-3073)

1959-03-01 / nr. 3048

-0-0000-TINERII In sprijinul dezvoltării industriei locale De vorbă cu tov. Lukács László, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare la expunerea făcută, la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej a arătat fap­tul că prin lărgirea atribuţiuni­­lor economice şi financiare ale sfaturilor populare acestea şi au îmbunătăţit simţitor activitatea în domeniul dezvoltării industriei locale, a gospodăririi comunale, a satisfacerii nevoilor materiale ale oamenilor muncii din regiune, prin valorificarea mai intensă a resurselor locale. Pentru a vedea felul cum tine­rii pot contribui la îndeplinirea acestor noi sarcini care stau în faţa sfaturilor populare, am adresat cîteva întrebări tovară­şului Lukács László, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare. — Mai întîi vă rugăm să ne vorbiţi despre dezvoltarea indus­triei locale în ultimii ani şi în special în anul 1958. Ce unităţi productive au intrat în funcţiune, ce sortimente noi s au produs ? — Industria locală din Regiu­nea Autonomă Maghiară, in ca­drul căreia lucrează peste 9.600 muncitori, îndeplineşte un rol din ce în ce mai însemnat, datorită posibilităţilor largi de care dis­pune. Astăzi producem peste 180 sortimente. In ultimii 5 ani nu­mărul unităţilor productive a crescut simţitor de la 280 la 410. — Care a fost aportul tinere­tului la dezvoltarea industriei lo­cale în anul trecut. — Desigur că un aport sub­stanţial la obţinerea acestor suc­cese l-au adus tinerii din re­giune. Iată numai cîteva exemple. La întreprinderea „Lazăr Ödön“ d­e Tîrgu Mureş, tineri ca ing. Korpos Sándor, Ioan Bucur, maistrul Nemethi Joszef şi alţii au adus un preţios aport la rea­lizarea şi punerea în funcţiune a noii unităţi de fabricare a con­ductorilor electrici, iar acum ei studiază proiectarea şi instalarea unor maşini pentru secţia de izo­lat conductorii in polivinil. Co­lectivul întreprinderii raionale „Republica“ din Reghin în frun­te c­­ comuniştii Antal Ion, di­rectorul întreprinderii şi Balász Lajos, inginerul şef, amîndoi ti­neri, a pus la punct organizarea producţiei in serie a unor apa­rate automate de încălzit apă, aparate care pînă nu de mult ne procuram din import. La LR.E.M. din Miercurea Ciuc (întreprindere de exploatare mi­nieră) tinerii ingineri mineri, geologi și muncitori, lucrează neobosit la identificarea şi ex­ploatarea a noi zăcăminte și re­surse ale subsolului regiunii noastre, neexploatate pină în pre­zent. Astfel, datorită contribuţiei aduse de ei, a început exploata­rea formaţiunilor de piatră ponce din Tuşnad, a tufurilor calcaroa­­se şi talcice de la Borsec, s-au deschis noi cariere la Gheorghi­­eni, Malnaş Băi etc. Din iniţiativa muncitorilor, printre care şi mulţi tineri, de la combinatul raional „Gabor A­­ron“ din Tîrgu Secuiesc a luat fiinţă o nouă unitate alimentară pentru prelucrarea fructelor de pădure (in special măcieşul).­­ Care sunt perspectivele dez­voltării industriei locale din Re­giunea Autonomă Maghiară în lumina sarcinilor planului de stat pe 1959 . — Industria locală va satisfa­ce mai bine nevoile economiei locale şi ale populaţiei. Astfel, faţă de anul trecut, producţia de materiale de construcţie va creşte cu 23%, producţia de mo­bilă va creşte (valoric) cu 4 mi­lioane Iei, iar producţia extrac­tivă şi de minerit cu 32%. In anul 1959 vom produce cu 20% mai multe preparate de carne, cu 80% mai multe con­serve de fructe, cu 25% mai ST. NERANIŢKI (Continuare în pag. 3-a) pop de Ridicată în anii regimului democrat-popular întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş obţine realizări de seamă în fabricarea pieselor de schimb necesare industriei noastre textile care în trecut se importau­ In anul 1958 datorită eforturilor susţinute de întregul colectiv producţia globală a întreprinderii a fost realizată în pro­cent de 111,45%. In fotografie, maşina de şlefuit garnituri calde. Foto: AGERPRES Tlnărul Ino- £ vator Alexandru . Herghelegiu din * secţia strungă- c­ale precizie a ? întreprinderii In-­­ dustria Optică Romînă m­ai realizat, anul acesta, prin­­ inovaţii economii in valoare­­ de 21.372 lei. La cabinetul tehnic al în- £ treprinderii el explică tova- i rășilor săi de muncă amă-­­ nunte în legătură cu ultima C sa inovaţie. Foto: D. F. DUMITRU /V tVi t\; tv tv rv tv tv <V ţ f /V IV/ Primele însămînţari de primăvară în regiunea Ploeşti Practica şi experienţa pozitivă acumulată in anii trecuţi i-a con­vins pe colectiviştii din regiunea Ploeşti că efectuarea însămînţă­­rilor culturilor de primăvară din urgenţa întîia la timpul potrivit aduce sporuri de recoltă însem­nate. Incepînd cu ziua de 27 fe­bruarie colectiviştii din Baba Ana, raionul Mizil, şi cei din sa­tul Nicolae Fleva, comuna Ziduri, din raionul Rm. Sărat, au fost primii care au început însăminţă­­rile de primăvară La Baba Ana, bunăoară, colectiviştii din brigă­zile de cîmp 3 şi 4, care au fost primii în această acţiune, au în­­săm­înţat cele 60 ha. cu floarea­­soarelui, suprafaţă planificată pentru această cultură pe anul 1959, iar ceilalţi colectivişti au început să pregătească cele 140 ha. de teren destinate cultivării cu sfeclă de zahăr. Tinerii colectivişti în frunte cu Gavrilă Ştefan, secretarul orga­nizaţiei U.T.M., s-au angajat ca suprafeţele de 20 ha. cu mazăre, 28 ha. cu borceag, 20 ha. cu ovăz şi 140 ha. cu sfeclă de zahăr, cul­turi din epoca I, urgenţa I, să fie însămînţate pînă la 12 martie. Cu însufleţire şi spor au pornit la efectuarea lucrărilor agricole de primăvară şi colectiviştii din satul Nicolae Fieva. în aceeaşi zi cu cei din Baba Ana, colecti­viştii din Fieva, cuprinşi în cele 3 brigăzi de cîmp, au insămînţat primele 15 ha. cu sfeclă de zahăr din cele 50 ha. planificate. • N. PUIU ?­­ Un succes al constructorilor de la Calan Constructorii de pe şantierul u­­zinei de semicoca de la Calan au înregistrat un nou succes : darea în exploatare a celui de-al treilea cuptor de fabricare a semicocsului prin fluidizare. Odată cu intrarea în funcţiune a acestui cuptor a fost terminată bateria de produce­­re a semicocsului prin fluidizare de la Calam. Această baterie a fost concepută şi construită de specialişti români şi înzestrată în întregime cu utilaj fabricat în ţara noastră. La bateria de fabricare a semi­­cocsului prin fluidizare se obţine o producţie de trei ori mai mare decit producția realizată la bate­riile vechi ale uzinei, iar calitatea semicocsului este mult superioară. Chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală , ca : „Fiecare muncitor, tehni­cian şi inginer să realizeze cît mai multe economii în produc­ţie" a găsit un larg ecou şi în rîndul tinerilor muncitori, tehnicieni şi ingineri din fa­bricile şi uzinele oraşului Ga­laţi. Cum s-au ocupat organiza­ţiile U.T.M. din întreprinderile oraşului de mobilizarea tine­rilor in lupta pentru a obţine cît mai multe economii în pro­ducţie ? Acestei întrebări în­cearcă să-i răspundă raidul nostru anchetă, întreprins în cîteva întreprinderi din Ga­laţi. Muncă politică intensa — rezultata bune Colectivul muncitorilor întreprin­derii textile Galaţi (I.T.G.) s-a angajat ca în acest an, prin redu­cerea la minimum a deşeurilor şi consumurilor specifice la materii prime şi auxiliare să realize­ze eco­nomii în valoare de 4.000.000 lei. Ţinînd cont de faptul că tineretul reprezintă majoritatea muncitorilor din întreprindere, comiteul U.T.M. a desfăşurat o activitate politică susţinută în vederea lămuririi ti­neretului asupra importanţei eco­nomice şi politice a acestei ac­ţiuni patriotice. Comitetul U.T.M. şi-a îndreptat atenţia în primul rînd spre munca activului U.T.M. din organizaţiile de bază din toa­te cele patru unităţi cerîndu-i ca sub îndrumarea organizaţiilor de partid să desfăşoare o vie agita­ţie politică pentru mobilizarea fiecărui tînăr în lupta pentru rea­lizarea unor economii cît mai mari la fiecare loc de muncă. Ca urmare a muncii politico-or­­ganizatorice desfăşurate de orga­nizaţiile U.T.M., tinerii şi au luat angajamente concrete deosebit de importante pe linia descoperirii şi valorificării rezervelor interne. De pildă, cei de la unitatea B. s-au angajat ca fiecare tînăr să facă economii zilnice în valoare de 3,25 lei prin reducerea deşeurilor, a consumurilor specifice de materii­­prime, combustibil şi energie elec­trică, economisind în felul acesta pînă la sfîrşitul anului o sumă de aproximativ 400.000 lei. Centralizînd angajamentele ti­nerilor luate pe secţii şi sectoare, comitetul U.T.M. a ajuns la con­cluzia că tineretul poate realiza pînă la sfîrşitul anului cel puţin 2.000.000 de lei economii din an­gajamentul total de 4.000.000 luat de întregul colectiv al între­prinderii. Teoretic s-a făcut... ceva Tovarăşul Ion Tănase, secretar al comitetului U.T.M. de la şantie­rul Naval Galaţi îşi aminteşte bine că colectivul şantierului a răspuns chemării colectivelor din cele 8 întreprinderi bucureştene, luîn­­du şi angajamentul în cadrul con­sfătuirilor de producţie să obţină peste 3.000.000 de lei economii pînă la sfîrşitul anului. De atunci, au trecut cîteva săptămîni, timp suficient pent­ru ca să se vadă deja unele roade ale muncii organiza­ţiilor U.T.M. pentru mobilizarea tineretului la realizarea practică a angajamentelor luate. Ce a făcut însă comitetul U.T.M. ? La între­barea aceasta, tovarăşul Ion Tana­se ne-a vorbit despre planurile de viitor ale comitetului U.T.M. —■ Dar pînă acum ce aţi făcut concret ? — Tot s-a făcut... cite ceva­­... — Din angajamentul şantierului, cît și-au propus tinerii să reali­zeze ? — ?!... încă nu știm exact. Am bea pe la începutul lui martie vom ști. Pînă atunci... înseamnă că pînă acum comite­­tul U.T.M. n-a făcut mare lucru în vederea mobilizării active a tu­turor tinerilor în lupta pentru economii. Cu toate acestea, trebuie spus că tinerii n au stat cu mîinile Încrucişate. Li şi-au luat o serie de angajamente importante şi în mul­te secţii nu şi trecut la îndeplini­rea lor. Astfel, tinerii de la atelie­rul lăcătuşerie s-au angajat ca printr o croire mai raţională a ta­blei, şi prin reducerea adaosuri­lor de prelucrare să realizeze eco­nomii în valoare de 40.000 din to­talul de 03.000 lei, cît este anga­jamentul atelierului de lăcătuşerie. La Şantierul Naval Galaţi tinerii au mari posibilităţi de realizare a unor importante economii. Pentru aceasta însă comitetul U.T.M. tre­buie să desfăşoare o temeinică muncă politico-organizatorică mo­­bilizînd toate forţele tinerilor în lupta pentru cît mai multe econo­mii, lipsa unor măsuri eficace Şi muncitorii de la Fabrica de vopsea „Policolor“ s-au an­gajat ca anul acesta să ob­ţină însemnate economii în pro­ducţie. Astfel, ei vor economisi prin reducerea pierderilor de vopsele ca şi pe alte căi suma de 127.000 lei. Tinerii din fa­brică au dovedit că pot con­tribui din plin la realizarea unor însemnate economii. De exemplu, tinerii de la secţia vopsele — sec­ţie de bază a fabricii — printr­e marea majoritate a tinerilor muncitori din întreprinderile gălă­­ţene au înţeles că lupta pentru obţinerea unor mari economii în producţie este o datorie de cinste a fiecăruia şi că prin eforturi spo­rite ei pot să contribuie din plin la realizarea cu succes a angaja­mentelor colectivelor din care fac parte. Asta mai ales acolo unde organizaţiile U.­ M. au pus a­­ceastă acţiune în centrul activi­tăţii lor politico-educative şi orga­nizatorice. Din păcate însă mai sunt organizaţii U.I.M., care nu se ocupă îndeaproape de antrena­rea tinerilor în lupta pentru econo­mii. De această situaţie in mare parte se face vinovat biroul Comi­tetului orăşenesc la I .M. Galaţi care nu s-a ocupat îndeaproape de îndrumarea comitetelor organiza­ţiilor de bază cu privire la sar­cîntărire justă şi o manipulare mai ate­ntă, pot reduce pierderile de vopsea, ajungînd C3 anual (după cum reiese din calcule) să economisească circa 20.000 lei. După cum se vede, posibilități pentru ca tinerii să realizeze im­portante economii există. Angaja­mentele pe care tinerii de la Fa­brica „Policolor“ și le-au luat pri­vind realizarea economiilor sunt însă cu mult sub posibilităţi. Şi aceasta pentru că biroul organiza­ţiei U.T.M. din fabrică (secretar tov. Ion Drăgan) nu s-a ocupat de această problemă. E ade­vărat însă că nici Comitetul oră­şenesc U.T.M. Galaţi nu s-a ocu­pat de îndrumarea şi sprijinirea concretă a biroului U.T.M. în a­­ceasta problemă, cinile pe care le au în această di­recţie, îndrumate de Comitetul orăşe­nesc, organizaţiile de bază U.T.M. din întreprinderile oraşului Galaţi vor trebui să desfăşoare o largă muncă politică pentru antrenarea tuturor tinerilor muncitori in lupta pentru obţinerea de cit mai multe economii. In acest scop, ele tre­buie să acorde o deosebită aten­ţie muncii de întărire a activităţii brigăzilor de producţie şi a pos­turilor utemiste de control care pot să contribuie in foarte mare măsură la descoperirea şi valorifi­carea rezervelor interne. Munca politică de lămurire, tre­buie să stea la baza întregii activi­tăţi a organizaţiilor de bază U­LM pentru antrenarea întregului tine­ret la această importantă acţiune patriotică. P. PALIU Tinerii din oraşul Galaţi Pot realiza mai multe economii Tinerii participă la electrificarea şi radioficarea satelor Satul va fi în întregime electrificat Şoseaua care trece prin satul Bocicăul­ Mare, raionul Sighet, este luminată acum de zeci de becuri care răspindesc pînă noap­tea tîrziu lumină. Fiecare tînăr sau ţăran muncitor din sat îşi a­­duce aminte cu cită dragoste şi însufleţire a muncii zile în şir pen­tru a săpa gropile, pentru a pune stilpii sau a întinde sîrma. Acţiunea de electrificare a sa­tului a început acum cîteva luni, cînd într-o adunare populară toţi locuitorii satului s-au hotărât să pornească la lucru. Mobilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii din comună au fost primii care au pornit la această acţiune. Printre fruntaşi se numără şi tinerii Alexandru Dobeş şi Gheorghe Boiciuc. O contribuţie însemnată la elec­trificarea şoselei a dat-o tînărul maistru electrician Vasile Voiciuc care a făcut instalaţia. Acum se duce bătălia electrifi­cării întregului sat.­­ M. KLEMPUSAC ţăran muncitor |­ APORTUL BRIGĂZII La numai cîteva zile de la în­fiinţare, brigada de muncă patrio­tică a organizaţiei U.T.M. din co­muna Stoieneşti, raionul Horezu, a şi pornit la acţiune. La chemarea organizaţiei U.T.M. au răspuns cu mult entuziasm un număr mare de tineri. Ei au prestat sute de ore munca voluntara în acţiunea de electrificare a comunei. încă din prima zi, munca entu­ziastă a tinerilor a şi început să-şi arate roadele. Tinerii au curăţit cei 30 de stîlpi de telegraf pe care apoi i-au sortat şi smolit in ve­derea plantării. Pai­alel cu această acţiune, un alt grup de tineri a jalonat tere­­nul, fixînd locul de­ plantare al stîlpilor. In cîntec şi voie bună brigada de muncă patriotică a ti­nerilor din comună şi-a adus din plin aportul la electrificarea co­munei. NELA STEFANESCU funcţionară Se radiofică şi comuna Gîldău Radioficarea satului este o dorinţă veche a colectiviştilor din Gîldău, raionul Fe­teşti. A sosit timpul cînd dorinţa lor va fi realizată. Adunarea populară din comună a aprobat planurile şi fondurile băneşti necesare acestui scop. Utemiştii nu stau nepăsători în faţa a­­cestei acţiuni. Discu­tînd într-o adunare generală U.T.M. a­­ceastă problemă ei au hotărît să contribuie prin muncă voluntară la lucrările pregăti­toare. Atunci cînd din camioane au început să fie descărcaţi stil­pii necesari, cele două brigăzi utemiste de muncă patriotică şi-au început munca Zil­nic pe traseu pot fi văzuţi utemiştii care sapă gropile şi ridică stilpii. Pînă acum, pe o porţiune de aproape 3 kilometri, utemiştii au ridicat stilpii ne­cesari radioficării sa­tului. TOMA MAREȘ Secretar al Comite­tului raional U.T.M. şantierul şcoli La Rîmnicu-Vîlcea, pentru elevii şcolii silvice se construieşte un nou complex şcolar. Brigăzile utemiste de muncă pa­triotică ale elevilor, sub conducer­ea organizaţiei U.T.M., muncesc cu însufleţire pe şantierul şcolii. Ele au ajutat la ridicarea zidurilor, au săpat şanţuri pentru conduc­tele de apă etc. De la începutul anului şcolar, elevii au efectuat aproape 5.000 de ore muncă voluntară. La lucrări s-au remarcat elevii Ion Topa, Ion Chiş, Nicolae Băbuş şi alţii. DUMITRU ZAULEŢ, profesor Foto-text primit în cadrul conc­ursului corespondenților voluntari. Proletare din toate ţările, uniţi-va ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3048 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 martie 1959 OOO Un necaz şi o bucurie Aici, sub dealuri, era o cîmpie, un drum de fier şi o haltă. A­­cum doi ani, intr-o toamnă cu vînturi şi ploi, în stingă haltei apăru un şir de barăci. Tineri, sute şi mii de tineri brigadieri, înviorară dintr odată cu iureşul muncii tot locul acesta tăcut şi, curînd, în zare, se înălţară im­punătoare, ca o cetate, clădirile uneia dintre cele mai mari între­prinderi ale industriei noastre chimice . Fabrica de fibre sinte­tice — Săvineşti. Am vizitat şantierul acum cî­teva zile, în­­tr-o sîmbătă. Spre seară con­­structorii viito­rului oraş se îndreptau spre club, la o seară de poezie. Se adunaseră aici peste trei sute de tineri ascul­­tind într-o linişte desăvirşită, ver­­suri. N ar fi fost cred nevoie de prezentare, deşi responsabila clu­bului, tovarăşa Maria Dobrică, a ţinut neapărat să anunţe că cel care recita fragm­ente din poe­mul „Minerii din Maramureş“ era însuşi autorul, poetul Dan Deşliu, laureat al Premiului de Stat. Au recitat apoi din crea­ţiile lor poeţii Mihu Dragomir, laureat al Premiului de Stat, cîntînd victoriile poporului pe strună de fulger, Violeta Zamfi­­rescu, slăvind partidul, Nicolae Stoian, mărturisindu-şi bucuria pentru hotărîrea ţăranilor mun­citori din satul natal de a fi creat o gospodărie colectivă, Tita Chiper, Victoria Ionescu şi Radu Cirneci aducînd laudă patriei so­cialiste... şi toate aceste versuri erau ascultate de tinerii con­structori aşa cum ascultaţi un cîntec iubit şi drag. Afară batea vin tu! şi versurile poeţilor răsunau la un imn. In­tr-o vreme, din cauza unui scurt circuit, lumina din sală s a stins dar liniştea aceea adîncă s a pă­strat m­ai departe, nestingherită. Nimeni, ni­meni, nu s-a mişcat de pa scaun. Cineva a adus o lanternă şi poeţii au continuat să recite. Am înţeles atunei mai bine se­tea de frumos a acestor tineri, entuziasmul cu care au ajutat ei la construirea acelui laborator modern din mijlocul cîmpiei Să­­vineştilor Ei înşişi, răspunzind chemării partidului creaseră prin forţa muncii lor o poezie minu­nată, în sală se aflau aşadar, faţă în faţă, cîntăreţi şi con­­structuri, adică şi unii şi alţii creatorii poeziei noi şi viguroase a zilelor noastre. Colindasem şantierul în toată ziua aceea şi ne am oprit o vre­me la bibliotecă. Pe şantier există tot felul de magazine. Sfîrşind lucrul, muncitorii trec de obicei pe la ele, cum­părînd ce le trebuie, fără pierdere de timp. La bibliotecă însă e mai tot timpul coadă Am văzut şi­ruri întregi de tineri a­şteptînd ca pîinea la subţioară să li se dea cărţi. „Avem cărţi puţine — m­i-a spus bibliotecara. Doar cîteva mii de volume. La început credeam că sînt de ajuns. Mai tîrziu însă... Oamenii ăştia parcă nu pot trăi fără cărţi !“ Bibliotecara spunea toate ace­stea cu amărăciune şi necaz dar, în acelaşi timp, din cuvintele ei respira pregnant o mare bucu­rie, cu o adîncă semnificaţie pentru zilele în care trăim. NECAZ : pe şantier sînt cărţi puţine. BUCURIE : oamenii zilelor noastre, constructorii vieţii noi, nu pot trăi fără cărţi aşa cum nu pot trăi fără pîine. Şi de acest adevăr trebuie neapărat să se ţină seama atunci cînd se dis­tribuie cărţi pe şantierele pa­triei. V. BARAN '•S-i Tinara ţesătoare fruntaşă Zelenit Adelaida, de la Ţesătoria de mă­tase „8 Martie"

Next