Scînteia Tineretului, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 3074-3099)

1959-04-01 / nr. 3074

Creşterea rentabilităţii în atenţia tinerilor crescători de animale „Partidul şi guvernul au pus în faţa tuturor gospodăriilor agricole de stat sarcina de a deveni unităţi mari producătoare de cereale şi produse animale, cu minimum de cheltuieli, cu o productivitate a muncii ridicată, model de gospodărie socialistă. Ele trebuie să asigure o producţie în continuă creştere, să con­tribuie într-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului cen­tralizat de produse agricole al statului". (Din Hotărirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice in gospodăriile agricole de stat). In lupta pentru înfăptuirea sar­cinilor trasate de partid şi guvern cu privire la sporirea producţiei agricole în toate sectoarele gospo­dăriilor agricole de stat pentru creşterea continuă a rentabilităţii lor, un rol foarte important îl d au organizaţiile U.T.M. Partidul a subliniat necesitatea de a se dez­volta continuu sectorul zootehnic, de a creşte producţia de carne, lapte, unt,, ouă etc. Din dorinţa de a contribui efec­tiv la creşterea rentabilităţii sec­torului zootehnic, organizaţia U.T.M. din gospodăria agricolă de stat Clucereasa, din regiunea Piteşti, a îndrumat permanent ti­nerii către acest sector. Din rîn­­dul tinerilor s-au ridicat crescă­tori de animale destoinici ca ute­­miştii Constantin Popa, Niculăiţă Nedelcu şi alţii. In afară de acea­sta, organizaţia U.T.M. şi-a asu­alături de gazeta de perete a or­ganizaţiei de partid şi a comitetu­lui sindical din gospodăria de stat Ploeşti se află gazeta postului ute­­mist de control. Cîteva caricaturi proaspete, epigrame şi note cri­tică atitudinea unor tineri din sectorul mecanic, care nu îngrijesc cum trebuie maşinile şi uneltele agricole. Intr-un colţ sunt răspun­surile primite de la cei criticaţi in numerele anterioare. La sediul or­ganizaţiei U.T.M., Vasile Călăiie, secretarul comitetului U.T.M. din gospodărie ne pune la îndemînă dosarul în care sunt păstrate toate materialele publicate la gazeta postului utemist de control. Prin raidurile pe care le efec­tuează pe teren, membrii postului utemist de control descoperă şi ia atitudine imediată împotriva nea­junsurilor, a lipsei de grijă faţă de bunurile gospodăriei. Tineri ca Ion Dobrin şi Gheorghe Duţă au fost aspru criticaţi la gaze­ta de perete a postului utemist pentru lipsa lor de grijă faţă de maşinile agricole ale gospodăriei. Atitudine fermă a luat postul ute­mist de control şi împotriva unor elemente duşmănoase care au risi­pit sau frustat avutul gospodăriei, elemente care au fost înlăturate din gospodărie. In G.A.S. Ploeşti mai sunt încă trei posturi utemiste de control în cele mai mari secţii ale gospodăriei. Ca şi cel de la centrul gospodăriei, cele trei posturi utemiste de con­trol din sectoarele Pleaşa, Blejoi şi Ştrand desfăşoară o vie activitate. Şi în aceste sectoare de producţie ale gospodăriei s-au înlăturat unele neajunsuri datorită spiritului de răspundere şi fermităţii cu care au activat posturile utemiste de control. Activitatea lor rodnică se datoreşte răspunderii cu care membrii comitetului U.T.M. din gospodărie au muncit cu ele. Cite un membru din comitet răs­punde de un post utemist de con­trol. Periodic se analizează activi­tatea posturilor utemiste de con­trol la locul de muncă. Munca posturilor utemiste de control se discută în şedinţe de comitet. In adunările generale U.T.M. respon­sabilii posturilor utemiste de control fac scurte dări de seamă despre activitatea posturilor pe o perioadă de timp. De asemenea, co­mitetul U.T.M. organizează schim­buri de experienţă intre membrii posturilor utemiste de control pen­tru a-şi împărtăşi unii altora me­todele de muncă Dar aceste citeva posturi ute­miste de control din gospodăria de stat Ploeşti constituie aproape sin­gurul exemplu pozitiv in această privinţă în raionul Ploeşti. In afa­ră de posturile utemiste de control amintite mai sus, mai există un post utemist de control în gospo­dăria de stat Movila Vulpii. Dar despre acesta a spune că există înseamnă prea mult, deoarece el desfăşoară o activitate slabă, cu întreruperi mari etc. În celelalte patru gospodării de stat, nouă gos­podării, colective şi­ în S.M.T.-urile din raion nu există nici un post u­­temist de control. Deşi a trecut de atunci multă vreme, Comitetul raional U.T.M Ploeşti n-a pus în practică indi­caţiile plenarei a II­-a a C.C. al U.T.M. cu privire la crearea pos­, mai sarcina de a răspunde de o­­biective precise în vederea dezvol­tării sectorului zootehnic. De pil­dă, anul trecut tinerii care au lu­crat în acest sector au obţinut 2.760 litri de lapte pe cap de vacă furajată faţă de 2.600 litri cît era planificat, iar sporul de grăsime a crescut de la 3,5 la 3,6 procente. De asemenea întreaga cantitate de­ nutreţ a fost însilozată de că­tre tineri. Pe baza experienţei acumulate şi în anul acesta organizaţia U.T.M. din G.A.S. Clucereasa şi-a asumat sarcini de şi mai mare răspundere. Printre altele, organi­zaţia U.T.M. de aici a cerut apro­barea conducerii gospodăriei şi organizaţiei de partid, ca tinere­tul să răspundă de sectorul zoo­tehnic de la secţia Miceşti. Con­ducerea gospodăriei şi organizaţia de partid au aprobat cererea arga­turilor utemiste de control în agri­cultură In această privinţă Comitetul raional U.T.M. Ploeşti s-a mărgi­nit numai să traseze sarcini acti­viştilor săi şi atît El nu a analizat temeinic în nici o şedinţă de birou problema posturilor utemiste de control din agricultură, nu au fost traşi la răspundere cei vinovaţi de lipsurile care există în acest dome­niu. La rindul lor, instructorii raio­nali n-au ajutat organizaţiile de bază U.T.M. să creeze posturi u­­temiste de control şi s-au rezumat numai la notarea repetată a sarci­nilor ce le reveneau în această pri­vinţă, iar după aceea au uitat de ele. Nimeni nu i-a întrebat cum şi-au îndeplinit aceste sarcini, ni­meni nu i-a controlat şi nu i-a tras serios la răspundere pentru neres­­pectarea propriei hotărîri a comite­tului raional U.T.M. cu privire la crearea posturi­lor utemiste de control. Nici chiar membrii biroului comite­tului raional U.T.M. şi in­structorul regiu­nii U.T.M. Plo­eşti, pentru ra­ionul Ploeşti, Stoica Dobre nu s-au interesat serios şi cu simţ de răspundere de traducerea in viaţă a acestei indicaţii a ple­narei C.C. al U.T.M. Instructorul raional Ion Dima spunea că... „i-a scăpat din vedere această chestiune". Multe neajunsuri şi lipsuri s-ar fi înlăturat cu ajutorul posturilor utemiste de control. De exemplu, la gospodăria de stat din Puchenii Mari repararea maşinilor şi unel­telor agricole a fost mult întîr­­ziată. Dar nu numai atît. In parcul de mașini și unelte exista la începerea campaniei agricole de primăvară un haos de nedescris, tractoare, grape aruncate anapoda, fiare, pluguri stăteau claie peste grămadă. Pe lingă toate acestea treceau cu nepăsare membrii co­mitetului U.T.M. în frunte cu se­cretarul Viorel Dumbravă. In organizaţiile de bază U.T.M. din gospodăriile colective Valea Călu­gărească, Ariceşti-Ractivani şi al­tele sunt de asemenea lipsuri. De pildă, la gospodăria agricolă colec­tivă Ariceşti anul trecut utemiştii şi tinerii n-au efectuat decit 15—25 zile-muncă. Exemple asemănătoare cu cele de mai sus s-ar putea da şi din gospodăriile de stat Bucov, Bu­da, gospodăria colectivă Bilciureşti şi altele. Acum în campania agricolă de primăvară raionul Ploeşti se si­tuează printre cele codaşe pe re­giune. Posturile utemiste de con­trol pot fi un factor important în înlăturarea lipsurilor care frînează bunul mers al campaniei agricole. Datoria posturilor utemiste de control este tocmai aceea de a lupta activ împotriva lipsurilor și neregulilor, de a veghea cu străș­nicie la apărarea avutului obştesc. Se vede insă treaba că Comitetul raional U.T.M. Ploeşti a uitat cu totul de această sarcină. Comitetul raional U.T.M. Ploeşti va trebui să ia măsuri eficace şi de urgenţă, şi nu să „traseze“ la infi­nit aceleaşi sarcini, aşa cum a fă­cut pînă acum. Trebuie curmată lipsa de răspundere faţă de indica­ţiile date de plenara a IlI-a a C.C. al U.T.M. în legătură cu posturile utemiste de control din agricultură, NICOLAE BĂRBI­ nizaţiei U.T.M. Sind tinerii au luat în primire acest sector ingi­nerul zootehnist al secţiei, Lucre­­ţia Corcioman, a arătat că rezul­tatele frumoase obţinute anul tre­cut, experienţa acumulată sunt o garanţie că în acest an pot fi ob­ţinute rezultate mult superioare. Zicînd acestea, ea a scos regis­trul de evidenţă zilnică. Din cal­culele făcute, a reieşit că fineţii au realizat în primul trimestru al acestui an cite 3.000 litri lapte, în loc de 2.900 litri planificaţi, pe fiecare cap de vacă furajată.­­ Tocmai aceste rezultate ale voastre ne-au întărit convingerea că voi puteţi realiza şi mai mult şi am hotărît să, vă încredinţăm acest sector vouă, utemiştilor le-a spus Ion Barbu, directorul gospo­dăriei. Inimile tinerilor s-au umplut de bucurie. S-au uitat puţin unii la alţii, apoi fiecare şi-a luat anga­jamente. Utemistul Gheorghe Băr­­bulescu a spus : — Eu !­ă angajez să obţin 3.100 de litri lapte de la fiecare vacă furajată. După aceea a început o adevă­rată întrecere pentru sporirea an­gajamentelor. Cel mai tînăr crescător de ani­male, Neculăiţă Nedelcu, s-a an­gajat să obţină 3.200 litri, iar ute­mistul Constantin Popa 3.300 litri. Aşa că brigada utemistă consti­tuită în acest sector important al gospodăriei, şi-a luat următorul angajament general pentru acest an: să obţină un vagon şi jumă­tate de lapte peste plan şi să ri­dice sporul de grăsimi la lapte de la 3,5 la 3,8, să însilozeze 300 tone furaje prin muncă voluntară, din cele 1.500 pe care le va însi­­loza anul acesta tineretul din gospodărie şi altele. Prin îndeplinirea acestor anga­jamente, tinerii din sectorul zoo­tehnic al gospodăriei de stat Glu­­cereasa vor contribui şi mai mult la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern pentru conti­nua dezvoltare a gospodăriilor de stat, pentru creşterea rentabilităţii lor. N. GORNEANUD Cînd se subapreciază rolul posturilor utemiste de control In legătură cu unele lipsuri din munca Comitetului raional U.T.M. Ploeşti Aceştia sunt tinerii care au luat în primire sectorul zootehnic din secţia Miceşti a gospodăriei de stat Clucereasa Foto: N. BARBU Valorifică îngrăşămintele naturale De ani şi ani ţăranii muncitori din satul Valea Oilor, raionul Tg- Frumos aruncă gunoiul de grajd la marginea satului. Cu cîteva luni în urmă a trecut prin satul Valea Oilor utemistul Radu Obadă, inginer la gospodăria de stat Războieni. Cînd a văzut atîta bogăţie de îngrăşăminte natu­rale irosindu-se a rămas uimit. în­tors în gospodărie el a discutat cu membrii biroului organizaţiei U.T.M. posibilitatea de a folosi aceste îngrăşăminte pe ogoarele gospodăriei de stat, în cadrul unei adunări generale a organizaţiei U.T.M. care a avut loc ulterior, utemiştii şi tinerii din gospodărie s-au angajat să înceapă o largă acţiune pentru transportul acestor îngrăşăminte pe ogoarele G.AS. Conducerea gospodăriei şi organi­zaţia de partid au sprijinit cu căl­dură iniţiativa tinerilor. Alături de comuniştii Ion Rusu, Vasile Creţu, Vasile Rosnăvăţ, utemiştii Aurel Buhotineanu, Mihai Apostol şi numeroşi alţi tineri mecanizatori au transportat pe ogoarele gospodă­riei peste 300 de vagoane de îngră­şăminte naturale. I ANDREI Tractoristul Bob Andrei din G.A.S. Murfatlar, regiunea Constanţa, exe­cuted grăpatul arăturilor de toamnă Foto: AGERPRES nd împăduriri Anul trecut organizaţiile de bază U.T.M. din raionul Cluj­ au obţinut rezultate bune in acţiunea de împădurire. O bună experienţă a acumulat organi­zaţia U.T.M. din Gilău. Tinerii de aci au făcut plantaţii de foioase şi ruşinoase pe o supra­faţă de 17 hectare, au îngrijit 35 hectare de arborete, au pre­gătit 7 hectare teren pentru plantaţii şi au strins 650 kg. seminţe de arbori. Experienţa acumulată pină acum este foarte utilă în munca pentru realizarea sarcinilor spo­rite din acest an. Din cele 479 hectare care trebuie împădurite in acest an, 30 de hectare se vor realiza cu forţele tineretu­lui numai prin muncă volun­tară. Utemiştii şi tinerii sunt hotărîţi să depăşească suma de 36.000 lei planificată ca eco­nomii prin muncă voluntară executată la împăduririle di­recte şi la întreţinerea celor 100 hectare arborete. In vederea realizării acestei importante acţiuni comitetul comunal U.T.M. din Gilău a alcătuit împreună cu ocolul sil­vic un plan comun de activitate in care sunt prevăzute lucrările ce vor fi executate de către ti­neri, precum şi termenele de executare. Apoi au fost consti­tuite două brigăzi utemiste de muncă patriotică cărora li s-a explicat obiectivele care stau in faţa lor, importanţa îndepli­nirii acestora precum şi modul cum pot fi realizate. Organizin­­du-şi bine munca tinerii au ob­ţinut rezultate însemnate. Ei au plantat deja 3,10 hectare la care au participat 177 tineri, efectuind 304 zile-muncă şi aducând economii in valoare de 4602 lei. Rezultatele bune ,obţinute pină acum de comitetul comu­nal U.T.M. Gilău in acţiunea de împădurire sunt rodul mun­cii politice duse de către orga­nizaţia U.T.M. sub conducerea organizaţiei de partid in mijlo­cul tinerilor. V. APARASCHIVEI Tineretul - o forţă însemnată la lucrările de hidroamelioraţii Lărgirea suprafeţelor arabile, apărarea terenurilor împotriva inundaţiilor şi combaterea efecte­lor dăunătoare ale secetei, sunt acţiuni principale în lupta pentru obţinerea unor recolte mari şi constante. Condiţiile naturale din şesul bănăţean, cu o pantă mică de scurgere a apelor, cu pînza de apă freatică în mare parte a­­proape de suprafaţa solului şi ca­racterul torenţial al riu­rilor au făcut în trecut ca sute de mii de hectare din regiunea Timişoara să devină improprii pentru agricul­tură. La aceasta se adăuga lipsa de preocupare a regimului burghe­­zo-moşieresc care nu a întreprins nimic pentru salvarea acestor te­renuri agricole. In zona Bi­ed- Becicherecul Mic, recea Mică, Sa­­reş şi altele prin lăsarea în pără­sire a canalelor de desecare s-au inim­lăştinat peste 3.000 ha. De ase­menea datorită excesului de umidi­tate din stratul de la suprafaţă peste 70.000 ha. au o fertilitate mult scăzută. In regimul nostru de democra­ţie populară, problema hidroame­­lioraţiilor a devenit o preocupare de stat, trecîndu-se la executarea unor lucrări mari cu fonduri puse la dispoziţie de stat în aşa mă­sură. Incit în regiunea noastră ritmul anual al investiţiilor a crescut cu 540 la sută faţă de trecut, iar capacitatea staţiilor de pompare s-a mărit de 7 ori com­parativ cu anul 1944. Preocupate de asigurarea unei Beldean Ion preşedintele Sfatului popular regional Timişoara baze materiale a agriculturii noa­stre socialiste în plin avînt de dezvoltare şi consolidare, organele locale de partid şi de stat din regiune, în urma unor analize te­meinice încă din toamna anului 1957 şi începutul anului 1958 au stabilit măsuri pentru identifica­rea acestor terenuri şi începerea lucrărilor de hidroamelioraţii, ac­ţiune la care au fost antrenata alături de vîrstnici, sute şi mii de tineri. Oamenii muncii de la oraşe şi sate au răspuns cu mult entuziasm la chemarea făcută de comitetul regional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular re­gional angajându-se să­ execute vo­luntar cea mai mare parte a lu­crărilor de hidroamelioraţii din bazinul Checea-Jimbolia. Rezulta­tele deosebite obţinute pe acest şantier chiar din primele zile, au constituit un exemplu viu şi pen­tru celelalte raioane care au tre­cut la organizarea şantierelor de hidroamelioraţii. Entuziasmul muncii participanţi­lor voluntari pe aceste şantiere s-a concretizat în anul 1958 prin dislocarea a 1.236.611 m.c. terasa­­mente prin prestarea a 607.139 zile­­om. Suprafaţa ameliorată prin a­­ceste lucrări se ridică la peste 23.500 ha. din care numai şantie­rul Checea-Jimbolia, 11.000 ha. Sporul de producţie ce se va putea obţine­ de pe aceste terenuri se poate considera în medie de 400 kg. cereale la ha., ceea ce va reprezenta anual un spor de peste 9.400 tone cereale. In executarea acestor lucrări trebuie să scoatem în evidenţă a­­portul tinerilor, care au participat cu însufleţire la această acţiune. De la început Comitetul regional U.T.M. Timişoara a lansat o che­mare către toţi tinerii din organi­zaţiile U.T.M. din întreprinderi, gospodării agricole colective, gos­podării agricole de stat în vede­rea formării brigăzilor de tineret pentru a lucra atît la terasamen­­te cît şi la descărcările de balast ,destinat construirii podurilor şi staţiilor de pompare. Pe toate şan­tierele, tinerii organizaţi în brigăzi U.T.M., au efectuat anul trecut peste 98.000 zile-om, dislocînd 19.000 m.c. pămint. In acest an prin contribuţia ti­neretului se vor disloca peste 200.000 metri cubi de pămînt re­­dîndu-se agriculturii 5.000 ha. te­renuri, realizindu-se prin aceasta o economie de 2.400.000 lei. Angajamentul luat de organiza­ţiile U.T.M. a început să fie tradus în faptă. Pe cele 6 şantiere de hi­droamelioraţii, care au fost deschise pînă în prezent în regiunea Timi­şoara, tinerii au dislocat peste 31.300 m.c- pămint, efectuînd circa 16.500 zile-om muncă voluntară. Un aport deosebit l-au adus tine­rii din raionul Făget (pe şantierul Glaviţa) din Sînnicolau Mare (pe şantierul Sandra-Urhei) şi altele. Bazîndu-ne pe experienţa anu­lui trecut, în anul acesta vom exe­cuta în regiunea Timişoara îndi­guiri, desecări şi irigaţii de inte­res general şi local în volum de 4 ori mai mare ca cel realizat în anul 1958. Numărul şantierelor de îndiguiri şi desecări va atinge ci­fra de 59, din care 12 de interes general şi 47 de interes local. Din acestea 8 vor fi ale tineretului. Pe toate aceste şantiere, prin execu­tarea lucrărilor necesare, se va ameliora o suprafaţă de peste 70.000 ha. şi se vor repune în circuitul agricol circa 16.000 ha. La oraşe şi sate au fost organi­zate brigăzi utemiste de muncă patriotică care şi-au stabilit obiec­tive precise şi termene de îndepli­nire a lucrărilor pe şantierele de hidroamelioraţii. Numai pe şantie­rul Lugoj-Costei lucrează peste 1.800 tineri organizaţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică. A­­colo unde organizaţiile de bază U.T.M., sub conducerea organiza­ţiilor de partid, desfăşoară o sus­ţinută muncă politică în rindul tineretului, pentru lămurirea În­semnătăţii lucrărilor de hidroame­lioraţii, rezultatele sunt bune. Pînă în prezent merită apreciată con­tribuţia adusă de brigăzile ute­miste de muncă patriotică din ra­ioanele Lugoj, Jimbolia, Timişoa­ra, care lucrează efectiv pe aceste şantiere. Sfaturile populare raionale şi comunale au primit ca sarcină să acorde tot sprijinul muncii tinere­tului pe şantierele de hidroamelio­raţii. Ele trebuie să identifice din timp terenurile ce vor trebui ame­liorate, să stabilească proiectele de lucrări, să organizeze împreună cu organizaţiile U.T.M. cît mai bine munca pe aceste şantiere şi să ţină o evidenţă clară a lucră­rilor. încă din iarnă comitetele raio­nale U.T.M. împreună cu comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare şi-au stabilit unele sarcini comune şi au trecut deja în unele locuri, ca de exemplu la Lugoj, Timişoara şi Făget la înfăptuirea lor, organizînd şantiere ale tine­retului. O sarcină importantă a sfaturi­lor populare este asigurarea mij­loacelor de transport, a uneltelor şi echipamentului de protecţie şi în deosebi a îndrumării tehnice. Strînsa colaborare între orga­nele şi organizaţiile de bază U.T.M., trebuie să ducă la o mai bună organizare a muncii pe şan­tierele de hidroamelioraţii din re­giunea noastră, şi mobilizeze un număr cît mai mare de tineri pen­tru ca sarcinile stabilite pentru a­­cest an să fie realizate și depă­șite. Satul nostru şi-a schimbat înfăţişarea La poalele munţilor Făgăraş, pe albia riului Doamnei, se resfiră casele frumoase, albe şi cu cer­­dacuri ale satului Corbi, împrejur­­imile lui sunt foarte pitoreşti, munţii şi pădurile îl înconjoară ca o cunună. Pitorescul satului nostru a sporit însă acum, el pare mai tinăr şi mai frumos ca ori­­cind. Sătenii din Corbi sunt acum re­cunoscători partidului şi statului nostru care le-au dat un mare aju­tor în electrificarea satului. Ţăra­nii muncitori nu au aşteptat însă totul de-a gata. Ei şi-au strins prin autoimpunere fondurile necesare procurării stîlpilor şi a întregului material necesar, au muncit ei înşişi zi de zi pentru a aduce lu­mina electrică în sat, acest semn luminos al civilizaţiei socialiste. Alături de comunişti, de deputaţi, tinerii au muncit de la început şi pînă la sfîrşitul acţiunii de e­­electrificare a satului. — E greu acum, îmi spunea Ze­­vedei Gheorghe, secretarul comi­tetului U.T.M., să dau numărul şi numele celor mai buni tineri. Pu­tem spune că n-a fost tînăr în sa­tul nostru care să nu fi muncit pentru electrificare. Intr-adevăr, faptele vin să argu­menteze precis cele spuse de el. Cînd mai era încă mult să se lu­mineze de ziuă, încă de la ora trei noaptea, tinerii plecau pină la Stănești, o comună vecină, si­tuată la 7 km. pentru a aduce stilpii. Cind se întorceau, nimeni nu pleca să se odihnească. Ei con­tinuau să muncească pînă noaptea tîrziu. Făceau transporturi cu că­ruţele, săpau gropi, ridicau stîlpi. Numărul mare (peste 200) de ţărani muncitori, tineri şi vîrstnici, care au participat la această ac­ţiune, condusă de către organiza­ţia de partid şi sfatul popular, a făcut ca lucrările să fie repede ter­minate. Dar, odată cu lumina electrică şi primele cîntece care s-au auzit la difuzoare, ţăranii muncitori din Corbi au mai trăit o bucurie : inaugurarea noului cămin cultural, o clădire impunătoare, modernă cu o sală de spectacole frumoasă, spaţioasă şi cu bibliotecă, construit de asemenea prin contribuţia şi munca voluntară a ţăranilor mun-­­citori de aici. Satul şi-a schimbat într-adevăr faţa, e de nerecunoscut faţă de ce a fost. In el există de asemenea un dispensar cu casă de naşteri şi Un cinematograf sătesc. în sat a luat astfel fiinţă în­tovărăşirea agrozootehnică „Miori­ţa“ in care sunt peste 70 de fa­milii cu peste 300 de oi. Numărul întovărăşirilor sporeşte mereu. (COSTEL GIRSTOIU) student (Material sosit în cadrul con­cursului corespondenţilor volun­tari). Angajamentele devin fapte Peste 200 de tineri de la G.A.C. „Hristo Botev", din comuna Vinga, raionul Arad, făcînd parte din echipele tineretului, s-au angajat, ca în afara sarcinilor ce le revin din planul de producţie al gospo­dăriei, să lucreze încă o suprafaţă de 30 ha. cu sfeclă de zahăr, 20 ha. cu floarea-soarelui, să planteze 2000 de pomi fructiferi şi să sape un canal colector pe o distanţă de 5 km­, pentru a salva de la inun­daţii o suprafaţă de peste 50 ha. teren arabil. Muncind cu însufleţire, primind sprijinul permanent al organizaţiei de partid şi al conducerii gospo­dăriei colective, tinerii îşi înfăp­tuiesc aceste angajamente. Pină acum ei au însămînţat întreaga suprafaţă „lot al tineretului" de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, au plantat 575 pomi fructiferi şi au terminat lucrările canalului de scurgere a apei provenite din ploi şi topirea zăpezilor pe o distanţă de peste 1000 de metri. P. LVNG13 Pentru cît mai urnit zahăr! De curînd a avut loc în oraşul Codlea o consfătuire a tinerilor fruntaşi în cultura sfeclei de zahăr din raion. Au participat şefii echi­pelor de:tineret, fruntaşi, tehnicie­ni, ingineri agronomi şi secretari ai organizaţiilor de bază U.T.M. din G.A.S. şi G.A.G. Participanţii la consfătuire au împărtăşit experienţa dobîndită de tineri la creşterea producţiei de sfeclă de zahăr. Subliniind însem­nătatea pe care o are înfăptuirea sarcinii date de partid de a spori producţia de sfeclă de zahăr, au arătat că în raion există toate con­diţiile pentru ca în acest an să se obţină o producţie superioară celei din anul trecut. Anul trecut în ra­ionul Codlea producţia medie la ha a fost de 14.000 kg., ceea ce nu corespunde posibilităţilor existente. La G.A.C. Hălchiu de pe suprafaţa de 100 ha cu sfeclă de zahăr s-a obţinut o producţie me­die de 24.000 kg. la hectar, ceea ce a adus gospodăriei un venit de 1.000.000 lei şi 23.500 kg. zahăr. Producţii bune au fost obţinute şi la G.A.C. Hărman, G. A. G. Fel­­dioara şi altele. In alte gospodării însă, ca cele de la G.A.C. Vulcan Măeruş etc. s-a obţinut o produc­ţie sub 12.000 kg. la hectar. Aici a fost neglijată aplicarea metodelor agrotehnice, organizaţiile de bază U. T. M. din aceste unităţi nu s-au preocupat de mobilizarea Mi­neretului la lucrările de întreţinere a culturilor- Secretul producţiilor mari la hectar Luînd cuvîntul la discuţii, secre­tarul organizaţiei de bază U.T.M. şi inginerul agronom din G.A.C. Feldioara, au arătat că secretul recoltelor mari este aplicarea re­gulilor agrotehnice. Sfecla de za­­har este o plantă cu înrădăcina­re adîncă, a spus el, de aceea te­renul trebuie îngrăşat bine şi arat adine încă din toamnă. Producţia pe o parcelă de 5 ha. unde a fost în­­sămînţată după ierburi perene, cu arătură adîncă de toamnă şi s-a administrat 40 de tone gunoi de grajd şi cu 8,9 plante la m. p., s-a obţinut o producţie de 26.000 kg. la hectar. Pe o altă par­celă de 30 hectare care a fost în­­sămînţată după griu s-au adminis­trat 30 tone gunoi de grajd, 200 kg. azot de amoniu şi 200 kg. de superfosfaţi la hectar. S-a obţinut în medie cite 24.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Pe 15 ha. însă­­mînţate după diferite culturi neîn­grăşate din toamnă cu 4—5 plante la m. p., producţia a fost de nu­mai 17.800 kg. la hectar. Este destul de evident cît de puternică este influenţa aplicării stricte a re­gulilor agrotehnice, asupra recol­­­telor obţinute. Benone Johăneanu, secretarul organizaţiei de bază U. T. M. din G.A.C. Hărman, a spus că şi ei in adunarea generală deschisă a or­ganizaţiei U.T.M. au dezbătut pe larg expunerea tovarăşului Gheor­ghe Ciheorghiu-Dej. Apoi şi-au sta­bilit angajamente concrete de ceea ce vor face pentru extinderea cul­turii sfeclei de zahăr şi sporirea Pe marginea consfătuirii organizată de„Scînteia tineretului“ şi Comitetul raional U.T.M. Codlea cu tinerii cultivatori de sfeclă de zahăr din raion producţiei la hectar. Au organizat o echipă de tineret formată din 26 tineri, care va răspunde în mod special de 10 ha. cu sfeclă de zahăr de pe care să obţină peste 25.000 kg. la ha şi un lot demonstrativ de pe care să obţină peste 40.000 kg. la ha. încă din iarnă tinerii au studiat cu atenţie la cursul agro­tehnic despre cultura sfeclei de zahăr. Sarcinile organizaţiilor U. T. M. Din discuţii a reieşit că majori­tatea organizaţiilor de bază U.T.M, îndrumate permanent de organiza­­ţiile de partid şi-au stabilit anga­jamente concrete, privind cultiva­rea sfeclei de zahăr. In raion au fost create pînă în prezent 18 echi­pe de tineret care vor lucra 200 hectare cu sfeclă de zahăr, au fost organizate grupe de tineri care vor munci încă 300 ha. din cele peste 3000 ha. cît se va cultiva pe raion. Participanţii la consfătuire au scos în evidenţă importanţa mun­cii politice şi de calificare pe care trebuie să o desfăşoare organizaţiile de bază U.T.M. în rindul tinerilor cultivatori de sfeclă de zahăr. S-au criticat organizaţiile de bază U.T.M. din G.A.C. Bod care nu s-au preocupat de organizarea echipelor de tineret, cea din G.A.C. Stupini care nu a mobilizat tinerii pentru a participa la cursurile a­­gro-zootehnice. Au fost de aseme­nea criticate organizaţiile de bază U.T.M. din G.A.C. Vulcan care nici anul trecut şi nici în acest an, nu au arătat tineretului importanţa po­litică şi economică a acestei cul­turi. S-a arătat că sunt încă tineri ingineri şi tehnicieni care nu a­­jută suficient tineretul, nu se ocu­pă de popularizarea ştiinţei agro­zootehnice. La G.A.S. Hărman or­ganizaţia de bază U.T.M. s-a ocu­pat formal de activitatea brigăzii de tineret care lucrează la cultura sfeclei de zahăr. Participanţii la consfătuire s-au angajat ca în acest an pe loturile echipelor de tineret, să se obţină mimniciru­i Hp­npstip 25.000 kW T. Ia­şa* Tehnicienii din G.A.C. trebuie să ajute tineretul să organizeze în fie­,­care G.A.C. şi G.A.S. loturi expe­rimentale pe care să aplice în mod raţional întreg complexul de mă­suri ca să se poată obţină 50.000 kg. la ha. Pentru aceasta pînă la 1 mai se vor organiza adunări ale tineretului în care se vor prezenta lecţii despre cultura sfeclei de za­har. Din concluziile consfătuirii a reieşit în mod evident că acolo unde organizaţiile de bază U.T.M. pun în practică indicaţiile organi­zaţiilor de partid cu privire la educaţia tineretului, se preocupă de însuşirea ştiinţei agricole, re­zultatele sunt bune. Acolo unde sfecla de zahăr se cultivă în tere­nuri bine pregătite, îngrăşate şi arate adine din toamnă, după plante bune premergătoare, unde se însămînţează la timp cu sămînţă bună (m­onogeriică) şi unde lucră­rile de întreţinere ca buchetatul, răritul şi praşilele se fac de bună calitate şi ori de câte ori este ne­voie, se pot obţine producţii de sfeclă de zahăr la hectar de peste 25.000 de kg. Tinerii din unităţile socialist-co­­operatiste cultivatoare de sfeclă de zahăr, sunt chemaţi să contribuie cu toată priceperea şi capacitatea lor de muncă în vederea asigurării a cît mai mari cantităţi de sfeclă de zahăr necesare economiei noastre naţionale. LIVIU MOLDOVAI?

Next