Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)
1959-07-22 / nr. 3168
mplinise 14 ani cind intr-o după amiază in timp ce soţia lui Moraru era plecată în oraş acesta a chemat-o pe Aura la el. M-am gindit că o să trebuiască să te măriţi, i-a spus el. — Trebuie să învăţ meserie — i-a răspuns fata. Aşa aţi făgăduit mamei, cînd m-aţi luat din sat■ Dar iacă, au trecut trei ani şi eu... — Las-o dracului de meserie, a întrerupt-o Moraru. Ţie îţi trebuie avere. Şi eu am, tu ştii că am. O să-ţi dau o bucată de pământ şi poate şi casa de la pară... Şi zicind aşa, Moraru o trase lingă el, apoi încercă s-o doboare in pai- Înspăimântată fata sări in lături ţipind. Abia acum înțelegea ea purtarea de „miel blind" a domnului. O ură fără margini ii cuprinse sufletul și se repezi spre ușă, dar ticălosul a prins-o. Tot ce s-a petrecut in dupăamiaza aceea o îngrozea. Suferise bătăile stăpînei, cu răbdarea copilului necăjit împins de o împrejurare nenorocită într-o viaţă care nu trebuia să fie a lui dar la o asemenea batjocură nu se aşteptase. Îşi simţea sufletul schilodit şi o deprimare fără margini îi încleştase inima. In zilele care au urmat, Moraru ameninţînd-o, continua s-o batjocorească strivindu-i în mocirlă, ca o brută, orice picătură de lumină din sufletul ei de copil... In luna aprilie a anului 1958, cind familia Moraru s-a dus in concediu la ţară, în satul ei, Aura se hotărîse să-i mărturisească totul mamei sale. N-a făcut-o însă. N-a avut curaj. li era ruşine şi teamă. Moraru o ameninpase că dacă se va afla ceva „o taie în bucăţi cu cuţitul“. Ameninţarea aceasta o chinuia mereu şi în mintea ei de copil nu vedea nici o ieşire. I-a spus totuşi mamei că Moraru nu şi-a ţinut făgăduiala în privinţa meseriei şi nu se mai poate duce la el. Citeva luni mai târziu, mama Aurei a înţeles insă scăpărările de ură din ochii fiicei ei atunci cînd îi vorbea de familia Moraru. Fata ei, batjocorită, aştepta un copil... Cazul individului Nicolae Moraru a fost judecat de curînd la Tribunalul raional din Tirgovişte. Ca un lup care se ştie descoperit Moraru a recurs la tot felul de maşinaţiuni cu scopul de a-şi camufla fapta monstruoasă. El a atras de partea lui oameni fără conştiinţă care nu s-au dat în lături să vină la tribunal şi să declare ceea ce de fapt nu ştiau. Aşa de pildă „martora“ Maria Hammolu, o femeie tânără, vecină de apartament cu Moraru, a declarat în faţa instanţei că ea nu crede ca vecinul ei să fi săvîrşit o asemenea nelegiuire intrucît atunci cind mama fetei a venit la Bucureşti să-i ceară socoteală pentru ceea ce a făcut, acesta n-a recunoscut fapta. Martorul are un rol important într-o instanţă judiciară şi de sinceritatea lui depinde in mare măsură stabilirea adevărului. Maria Hamumolu , *) începutul în Nr. 3167 spunea însă mai tîrziu fără nici o jenă : „Ce ştiu eu dacă-i vinovat sau nu ? Dar sintem vecini şi am încercat şi eu să-l ajut, ca intre vecini“. Aşadar, după Maria 11, indiferent ce nemernicie ar săvîrşi vecinul, faptul că iţi este vecin îţi cere să-l aperi ! Moraru şi-ai găsit apărători pină şi la Întreprinderea autotransport din Bucureşti (şoseaua Giuleşti nr. 153) unde lucrase un timp ca conducător auto. Venind aici şi jeluindu-se de „păţania“ soţului ei, Florica Moraru, „doamna,“ care se purtase atît de crunt cu fata luată de ea din sat, a reuşit să înduioşeze inima directorului întreprinderii, Gheorghe Gîrbă, şi a şefului secţiei cadre, Ion Murgu, care au trimis tribunalului o adresă prin care i se făcea cunoscut că „inculpatul Nicolae Moraru are un fond moral sănătos“ ! Întrebat pe ce s-a bazat cind a semnat această adresă, Ion Murgu s-a arătat peste măsură de uimit : — Ce fel de adresă și pentru cine ? Moraru ? Nu cunosc, tovarăşe, nici un fel de Moraru. Poate Morăruş ? Apoi, scotocind prin nişte registre, şeful secţiei cadre s-a dumirit : — Aşa este. A lucrat aici la noi unul, Nicolae Moraru, dar a plecat înainte ca eu să fi venit în întreprindere. Personal nu l-am cunoscut. E posibil oare ca un om cu muncă de răspundere într-o întreprindere, cum este Ion Murgu, să semneze cu atita uşurinţă un act oficial de o asemenea importanţă ? Intervenţiile nedorite ale unor oameni care în realitate nu cunosc nimic din cele ce pretind că cunosc pot pricinui, uneori, multe piedici instanţei. In cazul lui Moraru însă aceste intervenţii n-au avut efect. Probele ticăloşiei erau zdrobitoare şi Tribunalul raional Tirgovişte, iar mai apoi Tribunalul regional Ploeşti lau condamnat pe acest individ odios aşa cum merita. In primăvara acestui an, Aura, fata batjocorită de Moraru, a născut o fetiţă, Lăcrămioara. Zile de-a rîndul Nicolae Moraru şi soţia lui alergaseră de la un medic la altul incercînd să împiedice naşterea acestui copil care le ameninţa reputaţia de familie de „oameni cumsecade“. Cînd au simţit însă că nu mai e nimic de făcut s-au năpustit asupra fetei batjocorite cu cele mai neruşinate minciuni şi calomnii. — E o stricată, vîntura vorbe în dreapta şi-n stânga, prin sat Florica Moraru, spumegind de furie. Aura, cu fetiţa în braţe, auzea toate acestea şi sufletul ei se închidea tot mai mult. O adincă tristeţe pusese stăpînire pe întreaga ei fiinţă. Cind mama şi surorile ei aflaseră ce s-a petrecut cu ea, o pălmuiseră fiecare, dar palmele acelea n-o duruseră. Calomniile fostei ei stăpine i se înfigeau însă adânc în inimă, ca nişte cuţite. „Ce-o să fie acum ? — se întreabă ea. Încotro mi se va îndrepta viaţa ?“ În aceste clipe se simţea atît de zdruncinată de parcă toţi norii cenuşii de pe cer s-ar fi lăsat deodată asupra ei cu toată greutatea lor. De cind a venit in sat, Aura iul iese in uliţă decit numai atunci cînd merge să ia lapte pentru copil, de la o vecină. Duminica au loc in sat hori ale tineretului, la căminul cultural se organizează spectacole, reuniuni. Uliţele satului se înveselesc în fiecare seară de voioşia tinerilor. Aura îi priveşte printre crăpăturile porţii, resemnată şi, deşi este încă un copil, îşi socoteşte tinereţea terminală. Şi totuşi, încotro se va îndrepta viaţa acestei tinere care abia a împlinit 16 ani ? Cei mai mulţi oameni din sat vorbesc cu minte despre cele ce s-au petrecut cu ea. Toţi tinerii din sat sunt revoltaţi de fapta odioasă a acelui ticălos. Dar de ce nici unul dintre aceşti tineri n-a încercat s-o ajute pe Aura să învingă starea grea in care se află ? In sat există o organizaţie de bază U.T.M care numără nu mai puţin de 63 de utemişti. Unii membri ai biroului U.T.M. ii sunt vecini. Constantin Radu, responsabil cu munca culturală în biroul U.T.M., o vede mereu pe această fată cind trece pe la poarta ei, cum se furişează după colţul gardului, acoperindu-şi faţa de ruşine. Din organizaţie fac parte şi multe fete. Georgeta Buică o cunoaşte bine pe Aura şi ştie cît se zbuciumă ea în urma acelei groaznice întimplări. Niculina Moise, Aurica Grădinaru, Niculina Bădai, Georgeta Niţă, i-au fost colege de şcoală Nu e tînăr un sat care să nu cunoască situaţia dureroasă prin care trece această fată căreia un individ netrebnic i-a mutilat sufletul ! Discutam acum citeva zile cu Georgeta Buică. Ea spunea : „O cunosc, aveţi dreptate, e tare distrusă... Dar ce pot face eu pentru ea ?“ Ce poate face ? A fost vreodată acasă la ea ? A încercat să-i vorbească să şi-o apropie ca prietenă, s-o facă să înţeleagă că viaţa noastră de azi nu e aşa cum a trăit-o ea datorită unei împrejurări nenorocite ? E posibil oare să ştii că undeva, aproape, intr-o familie de ţărani muncitori, o fată tinără pe care o cunoşti e chinuită de suferinţe pricinuite fără vina ei şi tu ca utemist să rămîi nepăsător, indiferent ? E vorba de o tinără care poate fi pe deplin folositoare societăţii. Cilul era la şcoală Aura învăţa bine. Îu toţi cei patru ani ea a luat premiul şi păstrează şi acum diplomele de merit. O pasionau deopotrivă toate materiile. Cind îşi aminteşte de şcoală, Aura tresare. Cît de mult ar vrea ea să înveţe iarăşi, să se afle alături de cei de o seamă cu ea la muncă, la horă in sat, la căminul cultural, in freamătul sănătos al vieţii ce o înconjoară! ţ e dor de o viaţă frumoasă, tinerească, sentimentele ei curate îi sînt însă măcinate de atmosfera apăsătoare creată în viaţa ei interioară de intimplarea aceea nenorocită. Nu se poate ca această tinără să rămînă şi pe mai departe în starea în care se află. Tinerii din satul Ungureni au datoria să se apropie cu grijă de ea şi s-o atragă în mijlocul lor, cu căldură ajutînd-o să-şi regăsească întreaga ei dragoste pentru viaţă. Aura V. trebuie ajutată ! Ea trebuie ajutată să păşească de acum încolo pe drumul întregului nostru tineret, pe un drum luminos, cu visuri îndrăzneţe, curajos. Ziarul „Scînteia tineretului“ cere părerea cititorilor săi : Cum s-o ajutăm pa Aura ? V. BARAN „Poporul grec este in favoarea propunerilor făcute de dl. Ghivu Stoica“ — Declaraţiile d-lui A. Zakkas — De citeva zile ne vizitează ţara dl. Andreas Zakkas, deputat in parlamentul grec, preşedintele Comitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru pace, membru al Consiliului Mondial al Păcii, în timpul vizitei sale, dl. A. Zakkas a răspuns la întrebările puse de un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Am vizitat mai multe localităţi. Am fost la uzinele de tractoare, la o gospodărie agricolă colectivă etc., şi am văzut că în România se fac eforturi apreciabile orientate în mod constant spre progresul poporului. Am vizitat de asemenea staţiuni de la munte şi de pe litoral unde am admirat realizările obţinute în domeniul asigurărilor sociale pentru cei ce muncesc. Este uşor de înţeles că opera care se înfăptuieşte în Romînia nu este de loc uşoară. Au fost lipsuri foarte multe şi mai aveţi încă multe de înfăptuit. Dar ceea ce dă încredere în viitor, este faptul că se face totul pentru a se ajunge cît mai curînd la realizarea ţelului propus. Referindu-se la legăturile dintre popoarele grec şi român, oaspetele a arătat între altele : Ţările noastre au tradiţionale legături de prietenie. Şi în prezent sunt multe lucruri care vor putea să ne apropie şi mai mult. Este posibil şi cred că vom putea avea relaţii tot mai strînse pentru că romînii şi grecii au fost întotdeauna prieteni. De asemenea cred că prejudecăţile care mai există între noi vor fi înlăturate. Lucrînd în mod intens vom asigura bunele relaţii dintre noi. Toate diferendele pot fi soluţionate prin negocieri. Trebuie spus că relaţiile dintre ţările noastre au pornit pe un drum care promite. Depinde acum de cele două guverne de a face ca relaţiile dintre popoarele noastre să fie cît mai strînse și mai sincere. Am văzut aici, din convorbirile pe care le-am avut, că guvernul român se orientează spre o prietenie sinceră între popoarele balcanice. In continuare, dl. A. Zakkas s-a referit la atitudinea poporului grec faţă de relaţiile dintre ţările balcanice şi de problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Timp de ani de zile Balcanii au fost consideraţi ca un butoi de pulbere, ca un centru de explozii războinice. Dar cei care făceau asemenea afirmaţii trebuie să ştie că această situaţie nu se datora vo- inţei proprii a popoarelor balcanice. Era întotdeauna vorba de o mînă străină care se amesteca şi inventea relaţiile lor. Poporul grec — a declarat oaspetele — este în favoarea propunerilor făcute de dl. Ghivu Stoica, deoarece este convins că în vederea asigurării păcii statele trebuie neapărat să discute între ele-Sunt pentru înţelegerea balcanică şi pentru conferinţa ţărilor balcanice propusă de dl. preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Am criticat energic refuzul guvernului nostru de a accepta invitaţia guvernului român. Guvernul nostru declară că doreşte pacea. Dar pentru aceasta, pentru rezolvarea diferendelor care mai există, este clar că trebuie să discuți. De aceea sunt în favoarea negocierilor între statele balcanice în jurul mesei rotunde. Poporul grec — a spus în continuare dl. A. Zakkas — ca și toate celelalte popoare dorește pacea. Aceasta cu atît mai mult cu cît poporul nostru a fost mult încercat de războaie. In Gretia avem acum multe de făcut pentru a evita instalarea bazelor pentru rachete. Poporul detestă instalarea acestor baze. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este de a vedea progresînd destinderea internaţională, iar pacea să fie de durată şi în acelaşi timp justă. Şi cînd spun că poporul grec vrea ca pacea să fie justă aceasta înseamnă că ea nu trebuie căutată altfel decît pe calea negocierilor. INFORMAŢII Cu prilejul zilei de luptă pentru reunificarea paşnică a Vietnamului, Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă a trimis o telegramă Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam prin care scriitorii romîni îşi exprimă solidaritatea lor cu colegii scriitori şi cu toţi intelectualii vietnamezi şi le urează succes deplin în marea şi înalta acţiune patriotică a poporului vietnamez de reunificare paşnică a patriei sale, pentru o orînduire întemeiată pe dreptate socială şi pe prietenia sinceră şi colaborare cu toate popoarele lumii. In cadrul acordului de colaborare dintre Academia R. P. Romíné şi Academia de Ştiinţe a RCehoslovace, a sosit în Capitală acad. Dimitri Androsov, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace, în vederea unor studii de geologie. De asemenea a sosit în Capitală la invitaţia Academiei R. P. Romíné, prof. Echim Boncev, geolog, membru corespondent al Academiei de ştiinţe a R. P. Bulgaria, care va face un schimb de experienţă cu oamenii noştri de ştiinţă. (Agerpres). La revedere, dragi prieteni coreeni Marţi au avut loc în Capitală întîlniri între pionieri, elevi, studenţi şi tineri muncitori din Bucureşti şi copiii, elevii şi studenţii coreeni care au crescut şi au învăţat în ţara noastră şi care acum se înapoiază în patrie. La aceste întîlniri au participat reprezentanţi ai C.C. al U.T.M., ai Grucii Roşii a R. P. Române, ai Comitetului orăşenesc P.M.R. şi Comitetului orăşenesc U.T.M., ai Sfatului popular al Capitalei, învăţători şi profesori. Au fost de asemenea prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. La teatrul de vară al Palatului Pionierilor s-au adunat marţi dimineaţa aproape 1.500 de pionieri bucureşteni pentru a-şi lua rămas bun de la colegii şi prietenii lor care se întorc în R.P.D. Coreeană. In numele pionierilor şi şcolarilor din Bucureşti, pionierul Andrei Moraru de la Şcoala medie nr. 7 din raionul Stalin, a adus un călduros salut colegilor lui coreeni. Răspunzînd în numele copiilor coreeni, pioniera Ri Zong Hi, a exprimat mulţumirea şi recunoştinţa pe care o poartă partidului şi guvernului ţării noastre, întregului popor român, pentru dragostea cu care i-a înconjurat, i-a crescut şi educat timp de 7 ani, arătînd totodată că prietenia frăţească ce s-a legat între copiii coreeni şi romîni nu se va stinge niciodată. Formaţii artistice ale pionierilor din Bucureşti au prezentat apoi urn frumos program artistic. După spectacol, pionierii coreeni au vizitat împreună cu colegii lor români Palatul Pionierilor. La Casa de cultură a tineretului din raionul „Nicolae Bălcescu“, sute de tineri muncitori, elevi şi funcţionari din Capitală au primit vizita de rămas bun a unui grup de tineri coreeni care au absolvit cursurile unor şcoli medii, tehnice şi profesionale în ţara noastră, în numele tineretului din Capitală, tov. Constantin Pirvu, primsecretar al Comitetului raional U.T.M. „V. I. Lenin“ a adresat tinerilor coreeni tradiţionalele urări de drum bun şi a transmis prin ei poporului coreean urări de noi succese pe calea făuririi socialismului. In numele tinerilor coreeni, De Mion Sic, absolventă a unei şcoli medii din Iaşi a spus printre altele : Ducem în inimile noastre multe amintiri frumoase despre prietenia şi dragostea cu care am fost înconjuraţi pretutindeni. Profesorii, educatorii romîni şi toţi cei care ne-au purtat de grijă, ne-au fost aici părinţi, fraţi şi surori. Suntem hotărîţi să punem în practică cele învăţate aici pentru înflorirea patriei noastre. Tinerii coreeni au asistat apoi alături de tinerii bucureşteni la un frumos spectacol prezentat de formaţii artistice ale unor întreprinderi din raioanele N. Bălcescu şi V. I. Lenin. La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Capitală, studenţii coreeni, care au absolvit diferite institute de învăţămînt superior din ţara noastră şi care acum se înapoiază în patrie au venit să-şi ia rămas bun de la colegii lor români. Preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din oraşul Bucureşti, tov. Cornel Burtică, în numele studenţilor din ţara noastră a urat colegilor coreeni succese în munca practică pe care o vor desfăşura în patria lor. In numele studenţilor coreeni a luat cuvîntul Li Hen Cean, absolvent al Institutului Politehnic din Oraşul Stalin. El a mulţumit Partidului Muncitoresc Român, guvernului, şi întregului nostru popor, care într-o perioadă grea pentru poporul coreean a înconjurat pe studenţii coreeni cu o dragoste părintească. „Poporul vostru, a spus el, ne-a ţinut locul părinţilor şi fraţilor noştri timp de cinci ani cît am învăţat în ţara dv“. Ca semn al prieteniei care îi leagă, studenţii romîni şi coreeni şi-au înmînat reciproc buchete de flori, au făcut schimb de cadouri, întîlnirile au prilejuit entuziaste şi calde manifestări ale prieteniei trainice ce s-a legat între copiii şi Tinerii romîni şi copiii şi tinerii coreeni, în anii în care aceştia au trăit şi învăţat împreună. (Agerpres) Pe Dunăre, în drum spre Festival (Urmare din pag. la) parte din delegaţia noastră a vizitat oraşul. Cele citeva ore petrecute laolaltă cu tinerii din Mohács au trecut pe neobservate. Încet, încet, navele se desprind de lingă port şi îşi continuă drumul. Ne apropiem de Baja. Şi aci ca pretutindeni pe unde trecem suntem intimpinaţi cu ospitalitate de prietenii noştrii, tinerii maghiari. In noapte, pe malul sting, un tablou impresionant : şapte torţe simbolisînd cele 7 Festivaluri Mondiale ale Tineretului se agită în întuneric. Navele îşi continuă drumul, în dimineaţa de azi (NR. ieri) lăsăm in urmă Dunaföldvar, — Sztálinvaros — puternic centru industrial al Ungariei socialiste care ne salută prieteneşte. După amiază in jurul orei 18 am ajuns la Budapesta. O mulţime de tineri, locuitori ai capitalei ungare ne fac o primire sărbătorească. Balcoanele clădirilor Pestei, malurile unde au acostat vasele sînt pline de tineri, de locuitori ai capitalei maghiare. Ei ne fac semne prieteneşti, fluturînd batiste. La unul din debarcadere tinerii, ne-au primit cu braţele deschise, cu flori, cu urări de bun sosit. Are loc un miting la care reprezentanţi ai U.T C.-ului din Budapesta ne-au salutat, la care au răspuns conducători ai delegaţiei noastre. Apoi grupe din delegaţia noastră au vizitat frumoasa capitală ungară. Documentele Plenarei C. C. al P. M. R. din 13—14 iulie imbold însufleţitor spre noi realizări Vom reduce preţul de cost cu 3 la sută (Urmare din pag. l-a) pînă la sfîrşitul anului economii în valoare de peste 400.000 lei. De asemenea, în vederea sporirii economiilor ne angajăm să îmbunătăţim în continuu calitatea produselor. Printr-o mai bună organizare a secţiilor precum şi prin aplicarea de noi metode, in pro(Urmare din pag. la) înainte 2 mm. adaus de prelucrare iar în prezent doar 1—1,5 mm. ceea ce înseamnă o economie de metal de aproximativ 0,5 kg. la fiecare piesă. Adausurile de prelucrare pot fi reduse însă la sute de repere. Vom folosi de asemenea pe scară mai largă în scopul reducerii adausurilor de prelucrare turnarea în coji de bachelită a pieselor de schimb pentru industria textilă. De pildă roţile dinţate conice şi elicoidale şi alte piese de mare precizie care pînă acum se confecţionau pe cale mecanică prin aşchiere, vor fi turnate în viitor în coji de bachelită. Vor fi astfel eliminate multe faze de prelucrare şi mai ales se va reduce în mod substanţial consumul cesul de producţie vom mări productivitatea muncii cu 2 la sută, iar preţul de cost pînă la sfîrşitul anului îl vom reduce cu 3 la sută faţă de cel planificat. Realizările obţinute pînă acum, hotărîrea puternică de a răspunde prin fapte grijii partidului ne întăreşte convingerea că vom depăşi angajamentele luate specific de metal pentru fiecare piesă. De pildă la rolele de bătaie care înainte se prelucrau dintr-o bară de metal turnată (era o muncă migăloasă, o productivitate scăzută şi costisitoare) vom realiza prin turnarea în coji de bachelită o productivitate mult mai mare şi un preţ de cost cu circa 40 la sută mai scăzut. De asemenea printr-o inovaţie care a şi început să se aplice şi anume schimbarea formei orificiului de turnare se va economisi zilnic cel puţin 100—150 kg. fontă lichidă. Acesta este angajamentul cu care noi ne-am gîndit să răspundem grijii pe care partidul o poartă ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii din patria noastră. Vom economisi zilnic 100-150 kg. fontă Nu-i aşa că ai sâ-mi scrii cînd ajungi în patrie ? Kim Jong II, Gheorghe Teodorescu şi Traian Trăuşan, prieteni pentru totdeauna, îşi notează adresele. Foto: GR. PREPELIŢA STINGĂ Din însorita ITALIE va sosi la Viena o numeroasă delegaţie de tineret, din care fac parte reprezentanţi ai diferitelor organizaţii politice, religioase, culturale şi sportive Tineretul italian îmbrăţişează cu căldură ideile nobile ale Festivalului de pace şi prietenie intre popoare. La Viena vor răsuna din nou frumoasele cintece italiene. Din Neapole va sosi o orchestră formată din opt persoane. Vor fi prezente de asemenea un cor al tinerelor fete, o orchestră de muzică ușoară etc. DREAPTA COREEA. Eroicul tineret coreean va fi prezent la Viena prin numeroşi reprezentanţi. La Viena, tinerii din R.P.D. Coreeană, care işi făuresc o viaţa fericită, participind cu însufleţire la construirea socialismului în ţara lor, vor exprima hotărîrea fermă a întregului popor de a lupta pentru pace, pentru unificarea paşnică a ţării. Din delegaţia tineretului coreean fuc parte şi 150 de tineri artişti, dintre care un ansamblu artistic popular format din 55 persoane, o orchestră populară 10, 39 de tineri şi un cor TELEGRAFIE EXTERNE Tratativele sovieto-poloneze continuă VARŞOVIA 21 (Agerpres). — TASS transmite : La 21 iulie in Hădirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez de la Varşovia au avut loc tratative între delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice şi conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Din partea sovietică la tratative au participat : N. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., N. Firiubin, I. Antropov, P. Abrasimov, membri ai delegaţiei, precum şi A. Gorceakov, H şef de secţie în Ministerul Aface- r rilor Externe al U.R.S.S. . Din partea poloneză, la tratative H au participat: W. Gomulka, prim- secretar al C.C. al Partidului H Muncitoresc Unit Polonez, S. Je- H dryehowski, A. Zawadzki, R. Zam- H tirowski, J. Morawski, A. Rapacki, H M. Spychalski, J. Cyrankievicz, ■ membri ai Biroului Politic al C.C. H al P.M.U.P. și alte persoane di- H diale. ■ Tratativele au decurs într-o at H mosferă extrem de cordial* S* H prietenească. I Vizita delegaţiei economice romíne în Anglia LONDRA 21 (Agerpres). — Marţi 21 iulie delegaţia economică romina în frunte cu tov. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, care se află în Anglia, a vizitat Uzina din Birmingham a societăţii „Dunlop Rubber and Tyre“, precum şi întreprinderea din Coventry a societăţii „Courtaulds“ care produce fire şi ţesături, materiale plastice, chimicale şî maşini pentru fabricarea fibrelor. Agenţia Reuter relatează că în cursul zilei de marţi delegaţia economică romina a plecat la Stratford-on-Avon pentru a asista la Teatrul memorial Shakespeare la spectacolul „Othelo“ cu marele artist Paul Robeson. Miercuri delegația economică romina pleacă la Manchester. Hotărîrea guvernului sovietic cu privire la amînarea vizitei lui N. S. Ilruşciov în ţările scandinave MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS transmite: Guvernul sovietic a adoptat o hotărire cu privire la necesitatea amînarii proiectatei vizite a preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov în Danemarca, Suedia şi Norvegia pentru un moment mai favorabil. Această hotărîre a fost comunicată în note adresate de guvernul sovietic ambasadelor Danemarcei, Suediei şi Norvegiei la Moscova. In note sînt expuse fapte reflectînd intensificarea activităţii ostile a unor organizaţii şi organe de presă din Danemarca, Suedia şi Norvegia faţă de U.R.S S. în legătură cu proiectata vizită a lui N. S. Hruşciov. Aceste fapte dovedesc că în Danemarca, Suedia şi Norvegia se creează în mod artificial o situaţie nefavorabilă unei asemenea vizite oficiale. Guvernul sovietic a ajuns la concluzia că în condiţiile create in aceste ţari este puţin probabil ca vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. să fie oportună şi consideră că această vizită poate fi amînată fără a se aduce prejudicii relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi ţările scandinave, ba poate chiar spre avantajul acestor relaţii. Guvernul sovietic speră că în viitor poate peste un an, în ţările scandinave se vor ivi condiţii mai bune pentru o astfel de vizită şi atunci s-ar putea reveni asupra acestei probleme. Guvernul sovietic a remis de asemenea o notă ambasadei Finlandei la Moscova. In notă se arată că in legătură cu situaţia care a condiţionat amînarea vizitei lui N. S. Hruşciov în ţările scandinave, guvernul sovietic nu va putea da curs în prezent nici invitaţiei guvernului Finlandei. Ciclişti români au plecat în R. P. F. Iugoslavia Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Zagreb, echipa selecţionată de tineret a R. P. Româno, care va participa între 26 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P.F. Iugoslavia. Lotul cicliştilor români cuprinde pe Aurel Şelaru, Ştefan Poreceanu, Constan-PRAGA 21 (Agerpres). D In continuarea turneului pe care-l întreprind in R. Cehoslovacă echipele selecţionate de tenis de masă ale tineretului din R. Chineză au jucat la Karlovi Vary cu Jepretin Moiceanu, Eugen Mihăilă şi Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niculescu. Cel de-al 15-lea tur ciclist al Iugoslaviei măsoară 1.685 km, care vor fi parcurşi în 9 etape cu o singură zi de repaus. (Agerpres) tentativele de tineret ale R. Cehoslovace. La băieţi, echipa chineză a terminat învingătoare cu scorul de 5—2, in timp ce la feminin au cîștigat gazdele cu 3—2.