Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)

1959-07-22 / nr. 3168

­­mplinise 14 ani cind intr-o după amiază in timp ce soţia lui Moraru era ple­cată în oraş acesta a chemat-o pe Aura la el. M-am gindit că o să trebuiască să te măriţi, i-a spus el. — Trebuie să învăţ meserie — i-a răspuns fata. Aşa aţi făgă­duit mamei, cînd m-aţi luat din sat■ Dar iacă, au trecut trei ani şi eu... — Las-o dracului de meserie, a întrerupt-o Moraru. Ţie îţi tre­buie avere. Şi eu am, tu ştii că am. O să-ţi dau o bucată de pă­mânt şi poate şi casa de la pară... Şi zicind aşa, Moraru o trase lingă el, apoi încercă s-o doboa­re in pai- Înspăimântată fata sări in lături ţipind. Abia a­­cum înțelegea ea purtarea de „miel blind" a domnului. O ură fără margini ii cuprinse sufletul și se repezi spre ușă, dar tică­losul a prins-o. Tot ce s-a pe­trecut in după­­amiaza aceea o îngrozea. Suferi­se bătăile stăpî­­nei, cu răbdarea copilului necăjit împins de o îm­prejurare nenorocită într-o viaţă care nu trebuia să fie a lui dar la o asemenea batjocură nu se aşteptase. Îşi simţea sufletul schilodit şi o deprimare fără margini îi încleştase inima. In zilele care au urmat, Moraru a­­meninţînd-o, continua s-o batjo­corească strivindu-i în mocirlă, ca o brută, orice picătură de lu­mină din sufletul ei de copil... In luna aprilie a anului 1958, cind familia Moraru s-a dus in concediu la ţară, în satul ei, Aura se hotărîse să-i mărturi­sească totul mamei sale. N-a fă­cut-o însă. N-a avut curaj. li era ruşine şi teamă. Moraru o a­­meninpase că dacă se va afla ceva „o taie în bucăţi cu cuţitul“. Ameninţarea aceasta o chinuia mereu şi în mintea ei de copil nu vedea nici o ieşire. I-a spus totuşi mamei că Moraru nu şi-a ţinut făgăduiala în privinţa me­seriei şi nu se mai poate duce la el. Citeva luni mai târziu, mama Aurei a înţeles insă scăpărările de ură din ochii fiicei ei atunci cînd îi vorbea de familia Mo­­raru. Fata ei, batjocorită, aştepta un copil... C­azul individului Nicolae Moraru a fost judecat de curînd la Tribunalul raio­nal din Tirgovişte. Ca un lup care se ştie descoperit Mo­raru a recurs la tot felul de maşinaţiuni cu scopul de a-şi camufla fapta monstru­oasă. El a atras de partea lui oameni fără conştiinţă care nu s-au dat în lături să vină la tri­bunal şi să declare ceea ce de fapt nu ştiau. Aşa de pildă „martora“ Maria Ham­molu, o femeie tânără, vecină de aparta­ment cu Moraru, a declarat în faţa instanţei că ea nu crede ca vecinul ei să fi săvîrşit o aseme­nea nelegiuire intrucît atunci cind mama fetei a venit la Bucu­reşti să-i ceară socoteală pentru ceea ce a făcut, acesta n-a re­cunoscut fapta. Martorul are un rol impor­tant într-o instanţă judiciară şi de sinceritatea lui depin­de in mare măsură stabili­rea adevărului. Maria Hamumolu , *) începutul în Nr. 3167 spunea însă mai tîrziu fără nici o jenă : „Ce ştiu eu dacă-i vino­vat sau nu ? Dar sintem­ vecini şi am încercat şi eu să-l ajut, ca intre vecini“. Aşa­dar, după Maria 11, indiferent ce nemerni­cie ar săvîrşi vecinul, faptul că iţi este vecin îţi cere să-l aperi ! Moraru şi-ai găsit apărători pină şi la Întreprinderea auto­­transport din Bucureşti (şoseaua Giuleşti nr. 153) unde lucrase un timp ca conducător auto. Ve­nind aici şi jeluindu-se de „pă­ţania“ soţului ei, Florica Moraru, „doamna,“ care se purtase atît de crunt cu fata luată de ea din sat, a reuşit să înduioşeze inim­a directorului întreprinderii, Gheorghe Gîrbă, şi a şefului sec­ţiei cadre, Ion Murgu, care au trimis tribunalului o adresă prin care i se făcea cunoscut că „in­culpatul Nicolae Moraru are un fond moral sănătos“ ! Întrebat pe ce s-a bazat cind a semnat această adresă, Ion Murgu s-a arătat peste măsură de uimit : — Ce fel de adresă și pentru cine ? Moraru ? Nu cunosc, to­varăşe, nici un fel de Moraru. Poate Morăruş ? Apoi, scotocind prin nişte re­gistre, şeful secţiei cadre s-a dumirit : — Aşa este. A lucrat aici la noi unul, Nicolae Moraru, dar a plecat înainte ca eu să fi venit în întreprindere. Personal nu l-am cunoscut. E posibil oare ca un om cu muncă de răspundere într-o în­treprindere, cum este Ion Murgu, să semneze cu atita uşurinţă un act oficial de o asemenea impor­tanţă ? Intervenţiile nedorite ale unor oameni care în realitate nu cu­nosc nimic din cele ce pretind că cunosc pot pricinui, une­ori, multe piedici instanţei. In cazul lui Moraru însă aceste in­tervenţii n-au avut efect. Probe­le ticăloşiei erau zdrobitoare şi Tribunalul raional Tirgovişte, iar mai apoi Tribunalul regional Ploeşti lau condamnat pe acest individ odios aşa cum merita. I­n primăvara acestui an, Aura, fata batjocorită de Moraru, a născut o fetiţă, Lăcrămioara. Zile de-a rîndul Nicolae Moraru şi soţia lui alergaseră de la un medic la altul inc­ercînd să îm­piedice naşterea acestui copil care le ameninţa reputaţia de familie de „oameni cumsecade“. Cînd au simţit însă că nu mai e nimic de făcut s-au năpustit asupra fetei batjocorite cu cele mai neruşinate minciuni şi ca­lomnii. — E o stricată, vîntura vorbe în dreapta şi-n stânga, prin sat Florica Moraru, spumegind de furie. Aura, cu fetiţa în braţe, auzea toate acestea şi sufletul ei se în­chidea tot mai mult. O adincă tristeţe pusese stăpînire pe în­treaga ei fiinţă. Cind mama şi surorile ei aflaseră ce s-a petre­cut cu ea, o pălmuiseră fiecare, dar palmele acelea n-o duruseră. Calomniile fostei ei stăpine i se înfigeau însă adânc în inimă, ca nişte cuţite. „Ce-o să fie acum ? — se întreabă ea. Încotro mi se va îndrepta viaţa ?“ În aceste clipe se simţea atît de zdrunci­nată de parcă toţi norii cenuşii de pe cer s-ar fi lăsat deodată asupra ei cu toată greutatea lor. De cind a venit in sat, Aura iul iese in uliţă decit numai a­­tunci cînd merge să ia lapte pen­tru copil, de la o vecină. Dumi­nica au loc in sat hori ale tine­retului, la căminul cultural se organizează spectacole, reuniuni. Uliţele satului se înveselesc în fiecare seară de voioşia tineri­lor. Aura îi priveşte printre cră­păturile porţii, resemnată şi, deşi este încă un copil, îşi soco­teşte tinereţea terminală. Şi totuşi, încotro se va îndrep­ta viaţa acestei tinere care abia a împlinit 16 ani ? Cei mai mulţi oa­meni din sat vorbesc cu minte despre cele ce s-au petrecut cu ea. Toţi tinerii din sat sunt revoltaţi de fapta odioasă a acelui ticălos. Dar de ce nici unul dintre aceşti ti­neri n-a în­cercat s-o aju­te pe Aura să învingă starea grea in care se află ? In sat există o organizaţie de bază U.T.M­ care numără nu mai puţin de 63 de utemişti. Unii membri ai biroului U.T.M. ii sunt vecini. Constantin Radu, responsabil cu munca culturală în biroul U.T.M., o vede mereu pe această fată cind trece pe la poarta ei, cum se furişează după colţul gardului, acoperindu-şi faţa de ruşine. Din organizaţie fac parte şi multe fete. Georgeta Buică o cunoaşte bine pe Aura şi ştie cît se zbuciumă ea în ur­ma acelei groaznice întimplări. Niculina Moise, Aurica Grădina­­ru, Niculina Bădai, Georgeta Niţă, i-au fost colege de şcoală Nu e tînăr un sat care să nu cu­noască situaţia dureroasă prin care trece această fată căreia un individ netrebnic i-a mutilat sufletul ! Discutam acum citeva zile cu Georgeta Buică. Ea spunea : „O cunosc, aveţi dreptate, e tare distrusă... Dar ce pot face eu pentru ea ?“ Ce poate face ? A fost vreodată acasă la ea ? A încercat să-i vor­bească să şi-o apro­pie ca prie­tenă, s-o facă să înţeleagă că viaţa noastră de azi nu e aşa cum a trăit-o ea datorită unei împrejurări nenorocite ? E po­sibil oare să ştii că undeva, aproape, intr-o familie de ţă­rani muncitori, o fată tinără pe care o cunoşti e chinuită de su­ferinţe pricinuite fără vina ei şi tu ca utemist să rămîi nepăsă­tor, indiferent ? E vorba de o tinără care poate fi pe deplin folositoare societă­ţii. Cilul era la şcoală Aura în­văţa bine. Îu toţi cei patru ani ea a luat premiul­­ şi păstrează şi acum diplomele de merit. O pasionau deopotrivă toate mate­riile. Cind îşi aminteşte de şcoa­lă, Aura tresare. Cît de mult ar vrea ea să înveţe iarăşi, să se afle alături de cei de o seamă cu ea la muncă, la horă in sat, la căminul cultural, in freamătul sănătos al vieţii ce o înconjoară! ţ­ e dor de o viaţă frumoasă, ti­nerească, sentimentele ei curate îi sînt însă măcinate de atmos­fera apăsătoare creată în viaţa ei interioară de intimplarea a­­ceea nenorocită. Nu se poate ca această tinără să rămînă şi pe mai departe în starea în care se află. Tinerii din satul Ungureni au datoria să se apropie cu grijă de ea şi s-o atragă în mijlocul lor, cu căldu­ră ajutînd-o să-şi regăsească întreaga ei dragoste pentru viaţă. Aura V. trebuie ajutată ! Ea trebuie ajutată să păşească de acum încolo pe drumul între­gului nostru tineret, pe un drum luminos, cu visuri îndrăzneţe, curajos. Ziarul „Scînteia tineretului“ cere părerea cititorilor săi : Cum s-o ajutăm pa Aura ? V. BARAN „Poporul grec este in favoarea propunerilor făcute de dl. Ghivu Stoica“ — Declaraţiile d-lui A. Zakkas — De citeva zile ne vizitează ţara dl. Andreas Zakkas, deputat in parlamentul grec, preşedintele Co­mitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru pace, membru al Consiliului Mondial al Păcii, în timpul vizitei sale, dl. A. Zakkas a răspuns la întrebările puse de un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Am vizitat mai multe localităţi. Am fost la uzinele de tractoare, la o gospodărie agricolă colectivă etc., şi am văzut că în România se fac eforturi apreciabile orien­tate în mod constant spre progre­sul poporului. Am vizitat de ase­menea staţiuni de la munte şi de pe litoral unde am admirat reali­zările obţinute în domeniul asigu­rărilor sociale pentru cei ce mun­cesc. Este uşor de înţeles că opera care se înfăptuieşte în Romînia nu este de loc uşoară. Au fost lipsuri foarte multe şi mai aveţi încă multe de înfăptuit. Dar ceea ce dă încredere în viitor, este faptul că se face totul pentru a se ajunge cît mai curînd la realizarea ţelu­lui propus. Referindu-se la legăturile dintre popoarele grec şi român, oaspetele a arătat între altele : Ţările noas­tre au tradiţionale legături de prietenie. Şi în prezent sunt multe lucruri­ care vor putea să ne a­­propie şi mai mult. Este posibil şi cred că vom putea avea relaţii tot mai strînse pentru că romînii şi grecii au fost întotdeauna prieteni. De asemenea cred că prejudecă­ţile care mai există între noi vor fi înlăturate. Lucrînd în mod in­tens vom asigura bunele relaţii dintre noi. Toate diferendele pot fi soluţionate prin negocieri. Trebuie spus că relaţiile dintre ţările noastre au pornit pe un drum care promite. Depinde acum de cele două guverne de a face ca relaţiile dintre popoarele noastre să fie cît mai strînse și mai sin­cere. Am văzut aici, din convorbi­rile pe care le-am avut, că guver­nul român se orientează spre o prietenie sinceră între popoarele balcanice. In continuare, dl. A. Zakkas s-a referit la atitudinea poporului grec faţă de relaţiile dintre ţările balca­nice şi­­ de problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Timp de ani de zile Balcanii au fost consideraţi ca un butoi de pul­bere, ca un centru de explozii răz­boinice. Dar cei care făceau ase­menea afirmaţii trebuie să ştie că această situaţie nu se datora vo-­ inţei proprii a popoarelor balca­nice. Era întotdeauna vorba de o mînă străină care se amesteca şi inventea relaţiile lor. Poporul grec — a declarat oas­petele — este în favoarea propune­rilor făcute de dl. Ghivu Stoica, deoarece este convins că în vede­rea asigurării păcii statele trebuie neapărat să discute între ele-Sunt pentru înţelegerea bal­canică şi pentru conferinţa ţărilor balcanice propusă de dl. preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Am criticat energic refu­zul guvernului nostru de a accepta invitaţia guvernului român. Guver­nul nostru declară că doreşte pa­cea. Dar pentru aceasta, pentru rezolvarea diferendelor care mai există, este clar că trebuie să dis­cuți. De aceea sunt în favoarea ne­gocierilor între statele balcanice în jurul mesei rotunde. Poporul grec — a spus în con­tinuare dl. A. Zakkas — ca și toate celelalte popoare dorește pa­cea. Aceasta cu atît mai mult cu cît poporul nostru a fost mult în­cercat de războaie. In Gretia avem acum multe de făcut pentru a evi­ta instalarea bazelor pentru rache­te. Poporul detestă instalarea ace­stor baze. Dorinţa noastră cea mai arzătoare este de a vedea progre­­sînd destinderea internaţională, iar pacea să­ fie de durată şi în acelaşi timp justă. Şi cînd spun că po­porul grec vrea ca pacea să fie justă aceasta înseamnă că ea nu trebuie căutată altfel decît pe ca­lea negocierilor. INFORMAŢII Cu prilejul zilei de luptă pentru reunificarea paşnică a Vietnamului, Uniunea Scriitorilor din R. P. Ro­­mînă a trimis o telegramă Uniunii Scriitorilor din R. D. Vietnam prin care scriitorii romîni îşi exprimă solidaritatea lor cu colegii scriitori şi cu toţi intelectualii vietnamezi şi le urează succes deplin în ma­rea şi înalta acţiune patriotică a poporului vietnamez de reunificare paşnică a patriei sale, pentru o orînduire întemeiată pe dreptate socială şi pe prietenia sinceră şi colaborare cu toate popoarele lumii. In cadrul acordului de colabo­rare dintre Academia R. P. Romí­né şi Academia de­ Ştiinţe a R­­Cehoslovace, a sosit în Capitală acad. Dimitri Androsov, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Ceho­slovace, în vederea unor studii de geologie. De asemenea a sosit în Capita­lă la invitaţia Academiei R. P. Romíné, prof. Echim Boncev, geo­log, membru corespondent al Aca­demiei de ştiinţe a R. P. Bulga­ria, care va face un schimb de experienţă cu oamenii noştri de ştiinţă. (Agerpres). La revedere, dragi prieteni coreeni Marţi au avut loc în Capitală întîlniri între pionieri, elevi, stu­denţi şi tineri muncitori din Bucu­reşti şi copiii, elevii şi studenţii coreeni care au crescut şi au învă­ţat în ţara noastră şi care acum se înapoiază în patrie. La aceste întîlniri au participat reprezentanţi ai C.C. al U.T.M., ai Gru­cii Roşii a R. P. Române, ai Comitetului orăşenesc P.M.R. şi Comitetului orăşenesc U.T.M., ai Sfatului popular al Capitalei, învă­ţători şi profesori. Au fost de asemenea prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. La teatrul de vară al Palatului Pionierilor s-au adunat marţi di­mineaţa aproape 1.500 de pionieri bucureşteni pentru a-şi lua rămas bun de la colegii şi prietenii lor care se întorc în R.P.D. Coreeană. In numele pionierilor şi şcolari­lor din Bucureşti, pionierul Andrei Moraru de la Şcoala medie nr. 7 din raionul Stalin, a adus un călduros salut colegilor lui coreeni. Răspu­nzînd în numele copiilor coreeni, pioniera R­i Zong Hi, a ex­primat mulţumirea şi recunoştinţa pe care o poartă partidului şi gu­vernului ţării noastre, întregului popor român, pentru dragostea cu care i-a înconjurat, i-a crescut şi educat timp de 7 ani, arătînd tot­odată că prietenia frăţească ce s-a legat între copiii coreeni şi romîni nu se va stinge niciodată. Formaţii artistice ale­ pionierilor din Bucureşti au prezentat apoi urn frumos program artistic. După spectacol, pionierii coreeni au vizi­tat împreună cu colegii lor români Palatul Pionierilor. La Casa de cultură a tineretului din raionul „Nicolae Bălcescu“, sute de tineri muncitori, elevi şi funcţionari din Capitală au primit vizita de rămas bun a unui grup de tineri coreeni care au absolvit cursurile unor şcoli medii, tehnice şi profesionale în ţara noastră, în numele tineretului din Capi­tală, tov. Constantin Pirvu, prim­­secretar al Comitetului raional U.T.M. „V. I. Lenin“ a adresat ti­nerilor coreeni tradiţionalele urări de drum bun şi a transmis prin ei poporului coreean urări de noi suc­cese pe calea făuririi socialismului. In numele tinerilor coreeni, De Mion Sic, absolventă a unei şcoli medii din Iaşi a spus printre alte­le : Ducem în inimile noastre mul­te amintiri frumoase despre priete­nia şi dragostea cu care am fost înconjuraţi pretutindeni. Profesorii, educatorii romîni şi toţi cei care ne-au purtat de grijă, ne-au fost aici părinţi, fraţi şi surori. Suntem­ hotărîţi să punem în practică cele învăţate aici pentru înflorirea pa­triei noastre. Tinerii coreeni au asistat apoi alături de tinerii bucureşteni la un frumos spectacol prezentat de for­maţii artistice ale unor întreprin­deri din raioanele N. Bălcescu şi V. I. Lenin. La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Capitală, studenţii coreeni, care au absolvit diferite institute de învăţămînt su­perior din ţara noastră şi care a­­cum se înapoiază în patrie au ve­nit să-şi ia rămas bun de la cole­gii lor români. Preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din oraşul Bucureşti, tov. Cornel Burtică, în numele stu­denţilor din ţara noastră a urat colegilor coreeni succese în munca practică pe care o vor desfăşura în patria lor. In numele studenţilor coreeni a luat cuvîntul Li Hen Cean, absol­vent al Institutului Politehnic din Oraşul Stalin. El a mulţumit Par­tidului Muncitoresc Român, guver­nului, şi întregului nostru popor, care într-o perioadă grea pentru poporul coreean a înconjurat pe studenţii coreeni cu o dragoste pă­rintească. „Poporul vostru, a spus el, ne-a ţinut locul părinţilor şi fraţilor noştri timp de cinci ani cît am învăţat în ţara dv“. Ca semn al prieteniei care îi leagă, studenţii romîni şi coreeni şi-au înmînat reciproc buchete de flori, au făcut schimb de cadouri, întîlnirile au prilejuit entuziaste şi calde manifestări ale prieteniei trainice ce s-a legat între copiii şi Tinerii romîni şi copiii şi tinerii co­reeni, în anii în care aceştia au trăit şi învăţat împreună. (Agerpres) Pe Dunăre, în drum spre Festival (Urmare din pag. l­a) parte din delegaţia noastră a vizitat oraşul. Cele citeva ore petrecute lao­laltă cu tinerii din Mohács au trecut pe neobservate. Încet, încet, navele se des­prind de lingă port şi îşi con­tinuă drumul. Ne apropiem de Baja. Şi aci ca pretutindeni pe unde trecem suntem­ intimpi­­naţi cu ospitalitate de prietenii noştrii, tinerii maghiari. In noapte, pe malul sting, un ta­blou impresionant : şapte torţe simbolisînd cele 7 Festivaluri Mondiale ale Tineretului se a­­gită în întuneric. Navele îşi continuă drumul, în dimineaţa de azi (N­R. ieri) lăsăm in urmă Dunaföldvar, — Sztálin­­varos — puternic centru indus­trial al Ungariei socialiste care ne salută prieteneşte. După a­­miază in jurul orei 18 am a­juns la Budapesta. O mulţime de tineri, locuitori ai capitalei ungare ne fac o primire sărbă­torească. Balcoanele clădirilor Pestei, malurile unde au acos­tat vasele sînt pline de tineri, de locuitori ai capitalei ma­ghiare. Ei ne fac semne prie­teneşti, fluturînd batiste. La unul din debarcadere tinerii, ne-au primit cu braţele deschi­se, cu flori, cu urări de bun sosit. Are loc un miting la care reprezentanţi ai U.T C.-ului din Budapesta ne-au salutat, la care au răspuns conducători ai de­legaţiei noastre. Apoi grupe din delegaţia noastră au vizitat frumoasa capitală ungară. Documentele Plenarei C. C. al P. M. R. din 13—14 iulie imbold însufleţitor spre noi realizări Vom reduce preţul de cost cu 3 la sută (Urmare din pag. l-a) pînă la sfîrşitul anului economii în valoare de peste 400.000 lei. De asemenea, în vederea sporirii eco­nomiilor ne angajăm să îmbună­tăţim în continuu calitatea produ­selor. Printr-o mai bună organi­zare a secţiilor precum şi prin a­­plicarea de noi metode, in pro­(Urmare din pag. l­a) înainte 2 mm. adaus de prelucra­re iar în prezent doar 1—1,5 mm. ceea ce înseamnă o economie de metal de aproximativ 0,5 kg. la fiecare piesă. Adausurile de prelu­crare pot fi reduse însă la sute de repere. Vom folosi de aseme­nea pe scară mai largă în scopul reducerii adausurilor de prelucra­re turnarea în coji de bachelită a pieselor de schimb pentru indus­tria textilă. De pildă roţile din­ţate conice şi elicoidale şi alte piese de mare precizie care pînă acum se confecţionau pe cale me­canică prin aşchiere, vor fi turnate în viitor în coji de bachelită. Vor fi astfel eliminate multe faze de prelucrare şi mai ales se va re­duce în mod substanţial consumul cesul de producţie vom mări pro­ductivitatea muncii cu 2 la sută, iar preţul de cost pînă la sfîrşitul anului îl vom reduce cu 3 la sută faţă de cel planificat. Realizările obţinute pînă acum, hotărîrea pu­ternică de a răspunde prin fapte grijii partidului ne întăreşte con­vingerea că vom depăşi angaja­mentele luate­ specific de metal pentru fiecare piesă. De pildă la rolele de bătaie care înainte se prelucrau dintr-o bară de metal turnată (era o muncă migăloasă, o productivita­te scăzută şi costisitoare) vom realiza prin turnarea în coji de bachelită o productivitate mult mai mare şi un preţ de cost cu circa 40 la sută mai scăzut. De asemenea printr-o inovaţie care a şi început să se aplice şi anume schimbarea formei orificiu­­lui de turnare se va economisi zilnic cel puţin 100—150 kg. fontă lichidă. Acesta este angajamentul cu care noi ne-am gîndit să răspun­dem grijii pe care partidul o poartă ridicării continue a nivelu­lui de trai al oamenilor muncii din patria noastră. Vom economisi zilnic 100-150 kg. fontă Nu-i aşa că ai sâ-mi scrii cînd aj­ungi în patrie ? Kim Jong II, Gheorghe Teodorescu­ şi Traian T­răuşan, prieteni pentru totdeauna, îşi notează adresele. Foto: GR. PREPELIŢA STINGĂ Din însorita ITALIE va sosi la Viena o numeroasă delegaţie de tineret, din care fac parte reprezentanţi ai diferitelor or­ganizaţii politice, religioase, culturale şi sportive Tineretul italian îmbrăţişează cu căldură ideile nobile ale Festivalului­­ de pace şi prietenie intre popoare. La Viena vor răsuna din nou frumoasele cintece italiene. Din Neapole va sosi o orchestră formată din opt persoane. Vor fi prezente de asemenea un cor al tinerelor fete, o orchestră de muzică ușoară etc. DREAPTA COREEA. Eroicul tineret co­reean va fi prezent la Viena prin numeroşi reprezentanţi. La Viena, tinerii din R.P.D. Coreeană, care işi făuresc o viaţa fericită, participind cu în­sufleţire la construirea socia­lismului în ţara lor, vor exprima hotărîrea fermă a întregului popor de a lupta pentru pace, pentru unificarea paşnică a ţării. Din delegaţia tineretului coreean fuc parte şi 150 de tineri artişti, dintre care un ansamblu artistic popu­lar format din 55 persoane, o orchestră populară 10,­ 39 de tineri şi un cor TELEGRAFIE EXTERNE Tratativele sovieto-poloneze continuă VARŞOVIA 21 (Agerpres). — TASS transmite : La 21 iulie in Hădirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polo­nez de la Varşovia au avut loc tratative între delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii So­vietice şi conducerea Partidului Muncitoresc Unit P­olonez. Din partea sovietică la tratati­ve au participat : N. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., conducătorul dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., N. Firiubin, I. Antro­pov, P. Abrasimov, membri ai de­legaţiei, precum şi A. Gorceakov, H şef de secţie în Ministerul Aface- r rilor Externe al U.R.S.S. . Din partea poloneză, la tratative H au participat: W. Gomulka, prim-­­ secretar al C.C. al Partidului H Muncitoresc Unit Polonez, S. Je- H dryehowski, A. Zawadzki, R. Zam- H tirowski, J. Morawski, A. Rapacki, H M. Spychalski, J. Cyrankievicz, ■ membri ai Biroului Politic al C.C. H al P.M.U.P. și alte persoane d­i- H diale. ■ Tratativele au decurs într-o at­ H mosferă extrem de cordial* S* H prietenească. I Vizita delegaţiei economice romíne în Anglia LONDRA 21 (Agerpres). — Marţi 21 iulie delegaţia economică romina în frunte cu tov. Alexan­dru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, care se află în Anglia, a vizitat Uzina din Birmingham a societăţii „Dunlop Rubber and Tyre“, precum şi întreprinderea din Coventry a societăţii „Courta­­ulds“ care produce fire şi ţesături, materiale plastice, chimicale şî maşini pentru fabricarea fibrelor. Agenţia Reuter relatează că în cursul zilei de marţi delegaţia eco­nomică romina a plecat la Strat­­ford-on-Avon pentru a asista la Teatrul memorial Shakespeare la spectacolul „Othelo“ cu marele artist Paul Robeson. Miercuri delegația economică romina pleacă la Manchester. Hotărîrea guvernului sovietic cu privire la amînarea vizitei lui N. S. Ilruşciov­­ în ţările scandinave MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS transmite: Guvernul sovie­tic a adoptat o hotărire cu pri­vire la necesitatea amînarii pro­iectatei vizite a preşedintelui Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov în Danemarca, Suedia şi Norvegia pentru un mo­ment mai favorabil. Această hotărîre a fost comuni­cată în note adresate de guvernul sovietic ambasadelor Danemarcei, Suediei şi Norvegiei la Moscova. In note sînt expuse fapte reflec­­tînd intensificarea activităţii ostile a unor organizaţii şi organe de presă din Danemarca, Suedia şi Norvegia faţă de U.R.S­ S. în le­gătură cu proiectata vizită a lui N. S. Hruşciov. Aceste fapte dove­desc că în Danemarca, Suedia şi Norvegia se creează în mod arti­ficial o situaţie nefavorabilă unei asemenea vizite oficiale. Guvernul sovietic a ajuns la concluzia că în condiţiile create in aceste ţari este puţin probabil ca vizita preşedin­telui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. să fie oportună şi consi­deră că această vizită poate fi a­­mînată fără a se aduce prejudicii relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi ţările scandinave, ba poate chiar spre avantajul acestor re­laţii. Guvernul sovietic speră că în viitor poate peste un an, în ţările scandinave se vor ivi condiţii mai bune pentru o astfel de vizită şi atunci s-ar putea reveni asupra a­­cestei probleme. Guvernul sovietic a remis de a­­semenea o notă ambasadei Fin­landei la Moscova. In notă se a­­rată că in legătură cu situaţia care a condiţionat amînarea vizi­tei lui N. S. Hruşciov în ţările scandinave, guvernul sovietic nu­ va putea da curs în prezent nici invitaţiei guvernului Finlandei. Ciclişti români au plecat în R. P. F. Iugoslavia Marţi dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Zagreb, echipa selecţionată de tineret a R. P. Româno, care va participa între 26 iulie şi 2 august la Turul ciclist al R.P.F. Iugoslavia. Lotul cicliş­tilor români cuprinde pe Aurel Şe­­laru, Ştefan Poreceanu, Constan-PRAGA 21 (Agerpres). D In continuarea turneului pe care-l în­treprind in R. Cehoslovacă echi­pele selecţionate de tenis de masă ale tineretului din R­­. Chineză au jucat la Karlovi Vary cu Jepre­tin Moiceanu, Eugen Mihăilă şi Ion Cosma. Antrenorul echipei este Marin Niculescu. Cel de-al 15-lea tur ciclist al Iugoslaviei măsoară 1.685 km, care vor fi parcurşi în 9 etape cu o singură zi de repaus. (Agerpres) tentativele de tineret ale R. Ceho­slovace. La băieţi, echipa chineză a terminat învingătoare cu scorul de 5—2, in timp ce la feminin au cîștigat gazdele cu 3—2.

Next