Scînteia Tineretului, august 1959 (Anul 14, nr. 3177-3202)

1959-08-01 / nr. 3177

Proletari din toate ţările, unitrvă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, Nr. 3177 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 august 1959 Citifi pag. 2-a­s Semnele lui 23 August in cintarea rapsodului popular Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic - adm­inistrativ din întreprinderi şi instituţii Pe baza măsurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române, au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea sala­riilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicieni­lor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de pre­miere și de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. și a Consi­liului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa eco­nomică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramuri­lor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din dife­ritele ramuri de producţie se majorează după cum urmează : în industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. ' In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. în industria constructoare de maşini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcţii montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. în industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă, ramura foraj — cu 6 pînă la 9,8 la sută. în industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. în exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcții — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută.­­ In Industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută. In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută. In Industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunală — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru condi­țiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut­­— pe lingă majorarea salariilor tarifare — și acordarea de spo­ruri la salarii de la 25 —100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică: In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la sută. In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 pînă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50 — 150 lei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, muncitori­lor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la sa­larii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echipă, bri­gadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De aseme­nea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea princi­piilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii ca­racterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezultatele tehnico-economice ale activității întreprinderilor. Hotărîrea pre­vede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de eco­nomii, îmbunătățirea calității produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece ce­lelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează in medie cu 20%, diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tari­fare ale personalului tehnic ingineresc, ad­ministrativ şi de specia­litate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transpor­turi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit­ Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 august 1959. Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii. Astfel, cîştigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc complect de impozit pe salarii. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 500— 600 lei se reduce în medie cu 85% „ „ „ 601- 700 „ „ 66°/i Impozitul asupra cîștigurilor de peste 1.500 lei rămîne ne­schimbat. Impozitul pe salarii asupra cîștigurilor lunare între : 701— 800 lei se reduce în medie cu 57°/d .................... 801- 900 ... 37,5% .................... 901-1.000 „ „ 25% „ „ 1.001-1.100 .. „ 19% .................... 1.101-1.300 „ „ 13% .................... 1.301-1.500 (­ „ ... 5,7 % Brigada lui Jurcă Simion de la furnalul nr. 5 este socotită fruntaşă în producţie, la secţia a II-a furnale a Combinatului Siderurgic Hunedoara. Iată-i în fotografie pe membrii acestei brigăzi. Un mare succes al artei romînești la Viena Corul ansamblului U.T.M. -premiul 1 cu medalia de aur VIENA 31 (prin telefon de la trimisul nostru). — ...Urmează corul Uniunii Tine­retului Muncitor din Republica Populară Romină dirijat de Marin Constantin. Juriul compus din Alexandr Sveșnikov, directorul Conservato­rului, din Moscova, academician Petko Stailoff, artist al poporului din R. P. Bulgaria, dirijorul Du­­s­yi Skovran, docent al Academiei de Muzică din Belgrad, John Lo­rens, cîntăreţ din Anglia, Gunar Heerup, muzicolog din Danemar­ca, Akiko Seki, compozitor şi diri­jor din Japonia şi alte personali­tăţi, ascultă cu atenţie repertoriul concurenţilor: „Madrigal“ de Cos­­terev, „Serenadă“ de Brahms, „Haz de necaz“ de Gheorghe Cucu, „Doi eroi“ poem coral de Şosta­­kovici, Suită din Oaş de Dariu Pop. Pe feţele celor din juriu se citeşte satisfacţia, admiraţia pen­tru perfecţiunea cu care corul a executat piesele din repertoriu. Iu­bitorii de muzică din Viena şi din rindul participanţilor la Festival prezenţi în sala „Mozart" aplaudă frenetic. Concursul a durat mai multe zile, prezentîndu-se coruri din 31 de ţări. ...Coriştii sînt împreună. In mij­locul lor apare dirijorul Marin Constantin. Abia stăpînindu-şi bucuria, el anunţă că juriul a acordat corului Uniunii Tineretului Muncitor premiul I cu medalia de aur la prima strigare — acelaşi strălucit rezultat ca şi la Festiva­lul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor de la Moscova. liste un succes binemeritat. In călătoria pînă la Viena, în tot timpul petrecut împreună, am fost martorul voinţei, ambiţiei cu care au lucrat membrii corului pentru o cit mai bună pregătire. Am fost martorul asiduităţii, răbdării cu care dirijorul corului Marin Con­stantin a muncit cu tovarăşii săi. Şirul succeselor continuă. La spectacolele pe care le dau în să­lile Vienei, pe estradele sale, co­rul a obţinut importante succese. — Astăzi am avut o întîlnire cu unul din membrii juriului interna­ţional — Gunar Heerup din Da­nemarca. El ne-a declarat: „Am avut o mare fericire: corul româ­nesc al U.T.M. a obţinut din nou premiul I la cel de-al Vll-lea Fes­tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena. Corul a cîntat şi mai bine decit la Fes­tivalul de la Moscova. Corul a dovedit deopotrivă o înaltă cul­tură muzicală ca şi o admi­rabilă dragoste pentru cîntec; el depăşeşte în calităţi artistice ma­joritatea corurilor profesionale din vestul Europei. Felicit corul şi pe excelentul său dirijor , Marin Constantin. Mereu înainte“. Iată ce ne-a declarat academi­cian Petko Stailoff, artist al po­porului, laureat al premiului „Gheorghi Dimitrov“ din R. P. Bulgaria : „Corul mixt al Uniunii Tineretu­lui Muncitor s-a arătat a fi un cor foarte bun în care vibrează glasuri frumos timbrate. Cu echili­brul său sonor a impresionat în mod plăcut ascultătorul ca unul dintre cele mai minunate colecti­ve. Forţa interpretativă se bazează pe o ireproşabilă intonaţie, frazare şi omogenitate. Toate acestea au fost demon­strate în minunatul program pre­zentat cu ocazia concursului. Diri­jorul corului Marin Constantin este un talentat artist. Eu felicit din inimă pe prietenii noştri corişti din R.P.R. pentru marea lor realizare — premiul I cu medalia de aur primită cu oca­zia concursului internaţional d® coruri şi m-aş simţi foarte fericit dacă această minunată formaţie corală ar face o vizită în ţara mea Bulgaria pentru a putea arăta iubitorilor de muzică bogăţia şi frumuseţea muzicii corale româ­neşti şi gradul înalt la care a a­­juns s-o interpreteze“. Şi acum un fapt, ce constituie în fond o altă apreciere, un elogiu adus­ corului U.T.M. El a fost so­­licitat să dea un concert coral pen­tru publicul vienez în celebra sală „Muzikverein“. Felicitări corului, și dirijorului său Marin Con­stantin. D. MIHAIL Puntea navei — părticica din pămintul patriei Era în primele ore ale dimi­neţii cind am ajuns în u­­nitatea comandată de căpi­tanul de rangul III, Nicolae Radu. In întreaga unitate dom­nea o animaţie deosebită, febri­lă, a ajunului unei mari sărbă­tori. Mecanicii, radiotelegrafiştii, tu­narii, radiometriştii, toţi pregă­teau navele pentru demonstraţia din ziua de 2 august, Ziua Ma­rinei. Marinarii sunt nu numai luptă­­tori iscusiţi, încercaţi, dar şi oa­meni harnici. Ei îşi iubesc na­vele, le iubesc ca pe propriile lor case, ca lumina ochilor. Pri­­vindu-i cum munceau la veri­ficarea aparatelor, a motoa­relor, la piturarea navelor, pri­vind această munci­ însufleţită pentru a face ca fiecare colţişor să strălucească ca o oglindă în soare, înţelegeam mai bine sen­sul cîntecului lor drag : „I­a ca­targ cind scara se ridică/ Flutu­­rînd pavilionu-n vint / Puntea navei e o părticică / Din al pa­triei iubit pămînt“. Miiic, de Ziua Marinei R. P. Române se împlineşte un an de cînd această unitate a fost dis­tinsă cu Drapelul Roşu al C-C. al U.T.M. Această înaltă distinc­ţie a dat un imbold în muncă şi mai mare marinarilor acestei u­­nităţi pentru desăvîrşirea pregă­tirii lor de luptă şi politice. Co­mandantul ne spune, exprimînd de altfel gîndurile tuturor subor­donaţilor săi, că e mai uşor să cîştigi un drapel decît să-l men­ţii. — „Distincţia aceasta de onoa­re te obligă la realizarea unor succese şi mai de seamă în toate domeniile activităţii marinăreşti. Astfel că lupta, întrecerea pasio­nată ce se desfăşoară in toate unităţile marinei noastre militare pentru cucerirea Drapelului Roşu al C.C. al U.T.M. a început aici chiar din ziua cînd el a poposit în unitate“. — „De data aceasta, ne spune locţiitorul politic al comandantu­lui, căpitanul de rangul III Mitu Giogiu, organizaţia de partid a pus în faţa organizaţiei U.T.M. sarcina de a ridica numărul mili­tarilor de frunte în unitate, de a ridica pe toţi marinarii la nive­lul pregătirii de luptă şi politice a fruntaşilor, îndeplinirea acestei sarcini 11­ a fost de loc uşoară şi a solicitat multe eforturi, multă dragoste şi devotament. Cei mai buni comunişti şi utemişti, mili­tari de frunte, au primit sarcina şi s-au ocupat direct de militarii mai slab pregătiţi sau atunci cînd a fost cazul de cei indisciplinaţi“, însemnările, de altfel laconice ale comandantului, locţiitorului său politic, ale secretarului or­ganizaţiei U.T.M., locotenent Gre­en loan oglindesc multe episoade importante din munca comuniş­tilor şi utemiştilor acestei unităţi pentru ridicarea la nivelul frun­taşilor a tuturor militarilor. Despre caporalul Duţă Con­stantin se credea că nu va ajunge niciodată un militar de frunte, un marinar disciplinat. Or­ganizaţia U.T.M. l-a încredinţat sergentului Hergelegiu Nicolae care s-a ocupat cu atenţie de el. La 25 iunie caporalul Duţă Constantin a fost declarat mili­tar de frunte. O însemnare ca multe altele. Sergent Brentoniu Ion, cel mai bun radiotelegrafist din unitate, (el transmite pe fiecare minut cite 100—110 semne) l-a ajutat pe soldatul fruntaș Cazacu Sa­vin să sporească viteza de trans­mitere de la 50 la 50 semne pe minut. Fiecare zi de instrucţie, fiecare exerciţiu de luptă au fost tot atîtea succese în desăvîrşirea măiestriei de luptă. Comandanţii, ofiţerii încercaţi şi cu experien­ţă au folosit toate posibilităţile pentru instruirea subordonaţilor în condiţii cât mai apropiate de lupta reală. Cele mai multe exer­ciţii au fost efectuate noaptea sau în condiţii meteorologice grele. Printre însemnările comandan­tului am descoperit ceva care mi-a atras în mod deosebit a­­tenţia : „Unitatea a trecut azi cel mai greu examen“. Despre ce era vorba ? Era într-o noapte pe la începu­tul primăverii. Marea era deose­bit de furioasă. Furtună de gra­dul IV. Pe la miezul nopţii unitatea a primit misiunea de a „ataca“ o grupare de nave staţio­nate undeva în apropierea unei baze navale. După „in­formaţiile“ primite în cursul zilei de la aviaţie se ştia cu a­­proximaţie sectorul unde staţio­na gruparea. Noaptea insă „ina­micul“ şi-a schimbat locul. Era o sarcină grea pentru unitate. Să descoperi „inamicul“ într-o a­ S. IOAN (Continuare în pag. 3-a) Pe veghe hotarele­ maritime ale patriei Nişte struţi vienezi şi un falimentar complet al tăcerii... Cu ochii legaţi. Cu urechile astupate. Reţeta o experimentea­ză ziariştii burghezi din Viena. Ei au descoperit o manieră orbo-surdo-mută de a face ga­zetărie. Nu văd, nu aud şi nu scriu nimic. Despre Festival, de­sigur. De la „Die Presse“ pînă la „Arbeiter Zeitung“. Cotidianele reacţionare din Viena şi-au im­pus tăcerea. Maladia aceasta a izbucnit in coloanele ziarelor burgheze in formă epidemică abia atunci cind a devenit lim­pede că Festivalul nu poate fi zădărnicit, că marea sărbătoare a tinereţii va fi un grandios succes al păcii. Atunci ziarele burgheze s-au îmbolnăvit brusc. In aceeaşi zi, toate­ 17.000 tineri manifes­tează la Viena pentru pace şi prietenie. Presa reacţionară aus­triacă nu vede, nu aude , ea e probabil ocupată de odrasla unui miliardar de peste ocean care a avut o aventură pare-se senti­mentală. Pe scenele vieneze evo­luează baletul din Leningrad, opera chineză, teatrul irakian, baletul parizian, cîntă Paul Robeson. Presa reacţionară aus­triacă nu vede, nu aude ; ea e ocupată cu osanalele aduse „răz­boiului rece“. Comportarea ziarelor burgheze austriece e falimentară pentru duşmanii Festivalului. Tăcerea este totdeauna un simptom al slăbiciunii, dezvăluie lipsa de ar­gumente in confruntarea cu ad­versarul. Tăcerea e în asemenea cazuri un certificat de pauperita­­te spirituală şi de laşitate. Atitudinea presei de dreapta din Viena a devenit obiectul li­nei examinări atente în coloane­le unor ziare occidentale. E sem­nificativ articolul din ziarul vest­­german „Deutsche Woche“. Zia­rul vest-german evocă in primul rind istoria Festivalului de la V­iena amintind că încă cu cîteva luni in urmă o seamă de organi­zaţii reacţionare au întreprins acţiuni provocatoare. Dar — sub­liniază autoarea articolului, Gerda Rothmayer — „rezultate­le scontate nu s-au arătat“. Mai mult decit­­atît , Ziarul vest-ger­­man subliniază : „Ideea şi reali­tatea Festivalului a început să se impună ca temă de discuţie şi în forurile şi cercurile care ini­ţial s-au declarat de acord cu planul de boicotare“. Eşecul tentativelor de a torpi­la marea întîlnire a tinereţii este certificat de întreaga desfăşurare a Festivalului, pe care mulţi co­respondenţi occidentali o descriu in termeni elogioşi­ (in ciuda provocărilor pe care băieţii lui Tauberl­et, comp le organizează folosind nu numai cuvîntul în­veninat, ci şi pumnul...) Dar orbo-surdo-muţe­­nia presei bur­gheze vieneze persistă. Ochii sînt legaţi, ure­chile astupate. „Deutsche Woche“ se întreabă dacă ziarele acestea nu vor regre­ta mai tîrziu că au ignorat un eveniment mondial care se desfă­şoară in faţa redacţiilor lor. „O dezbatere hotărîtoare care are loc şi de la care te excluzi singur nu poate aduce lauri celor care tac. Ei pot fi doar compăti­miţi“. Complotul tăcerii pe care iau imaginat struţii vienezi s-a des­trămat inevitabil. Pe calea unde­lor, pe ecranele televizoarelor, în coloanele ziarelor de pe cinci continente, f­estivalul e prezent, captind atenţia opiniei publice. Şi ziarul vest-german aminteş­te atenţia acordată de presa mondială Festivalului. 1.000 co­respondenţi urmăresc desfăşura­rea manifestărilor. „New York Times“ a trimis in mod special trei corespondenţi. La fel a pro­cedat „New York Herald Tribu­ne“. Acestor ziarişti — spune „Deutschs Woche“ — „le va veni greu să înţeleagă politica struju­lui pe care o fac colegii lor aus­trieci“. ...Ziarele burgheze austriece continua să fie lovite de cumpli­ta maladie. Diagnosticul arată că e rezultatul unei îndelungate­­şi substanţiale alimentări cu... do­lari. EUGENIU OPREA

Next