Scînteia Tineretului, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 3203-3228)
1959-09-01 / nr. 3203
------— De trei ori mai multe economii într-o dimineaţă, înainte de începerea lucrului, în sala de croit a fabricii de încălţăminte „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, un grup de tineri ascultau cu atenţie indicaţiile responsabilului brigăzii. Acesta era cunoscutul fruntar în producţie Nicolae Militar, iar tinerii din jurul lui făceau parte din brigada a cărei conducere a preluat-o nu de mult. Asemenea discuţii se organizează destul de des in noua brigadă. Militari ii adună pe tineri in jurul lui, le vorbeşte cu însufleţire despre sarcinile ce le au, despre importanţa îndeplinirii lor, despre felul concret in care trebuie să muncească fiecare dintre ei, le împărtăşeşte din experienţa sa. Pe cei care înainte obţinuseră rezultate mai slabe în producţie ca de pildă pe tinăra Gavrilă Elena, care în luna iulie a avut un deficit de 10 dm. p. piele, ca şi pe alţii, i-a adus să lucreze chiar lingă el. Şi rezultatele acestei munci n-au întirziat să se arate. Acum Gavrilă Elena, de pildă, nu mai risipeşte materialul. Ba dimpotrivă, de la 1 august ea a realizat o economie de peste 331 dm. p. de piele. Cit de importantă este iniţiativa lui Nicolae Militari o dovedeşte faptul că această brigadă care înainte nu reuşea să obţină decit rezultate minime (numai circa 600 dm. p. piele pe lună) acum, numai în primele 20 de zile ale lui august a realizat o economie de 2488 dm. p. piele, cu 1868 dm. p. mai mult decit realizase brigada în toată luna iulie. Şi rezultatele obţinute de brigadă sunt din ce in ce mai bune. SABINA BARBU Boris la Polevoi Cluj Duminică, scriitorul sovietic Boris Polevoi, care ne vizitează ţara cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, s-a întîlnit la sediul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă cu scriitori romîni şi maghiari din acest oraş. Oaspetele a fost salutat de Nagy István, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă. Scriitorul Boris Polevoi a mulţumit pentru primirea prietenească ce i s-a făcut. (Agerpres) Succesele tinerilor din regiunea Hunedoara Folosind experienţa şi metodele de muncă ale muncitorilor vîrstnici fruntaşi în producţie, tinerii care lucrează în întreprinderile industriale din regiunea Hunedoara au înregistrat anul acesta succese de seamă în sporirea producţiei şi reducerea preţului de cost. Tinerii din exploatările carbonifere şi miniere din regiune au extras de la începutul anului şi pînă acum, peste prevederile planului 89.900 tone de cărbune şi minereu. Acest succes se datoreşte aplicării cu succes de către numeroase brigăzi de tineret a iniţiativei minerilor de la Aninoasa, privind depăşirea zilnică a sarcinilor de plan pe fiecare post. Acordînd o atenţie deosebită sporirii indicilor de utilizare a agregatelor, tinerii siderurgişti de la Hunedoara şi Calan au dat peste prevederile planului între 1 ianuarie — 26 august 18.700 tone de fontă, 24.900 tone oţel, 18.000 tone de laminate, 32.000 tone de cocs metalurgic etc. La oţelăria tineretului de la Combinatul siderurgic Hunedoara au fost elaborate anul acesta, în afara sarcinilor de plan, 6.800 tone de oţel. Cele mai mari realizări au fost obţinute de tinerii care lucrează în schimbul condus de tinărul maistru oţelar Ştefan Tripşa, distins de curînd cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. (Agerpres) In concediu de VINTILA GH. (Din expoziţia de fotografii artistice „Pe drumul socialismului’’) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, Nr. 3203 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 Septembrie 1959 In întreprinderile din oraşul Craiova Tinerii muncitori în luptă pentru creşterea productivităţii muncii Plenara C.C. al PIM.R. din 13- 14 iulie a.c. adoptind un nou complex de măsuri pe linia creşterii continue a nivelului de trai al poporului nostru, a arătat oamenilor muncii că bunăstarea gemnerală este strins legată de lupta lor pentru sporirea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost şi realizarea de cit mai multe economii. Alături de vîrstnici, îndrumaţi îndeaproape de comunişti, tinerii muncitori din întreprinderile oraşului Craiova au obţinut noi succese în lupta pentru creşterea productivităţii muncii. In luna iulie tinerii au contribuit alături de vîrstnici ca productivitatea muncii să crească la uzinele ,,7 Noiembrie" cu 5,1 la sută faţă de sarcina de plan, iar la ,,Electroputere“ cu 1,6 la sută — pe cap de muncitor. Prin ce căi s-a ajuns la asemenea rezultate? Iată cîteva răspunsuri : Problema numărul unu— calificarea tinerilor Este ştiut că de gradul de calificare depinde stăpinirea tehnicii noi de către tineri, mai buna organizare a muncii acestora, aplicarea experienţei înaintate, factori care duc la creşterea productivităţii muncii. Pe această linie comitetul U.T.M. de la Uzinele „7 Noiembrie“ a întreprins o serie de acţiuni. In uzină mulţi tineri nu reuşeau să se ridice la nivelul fruntaşilor ; alţii mai puţini la număr, nu-şi îndeplineau sarcinile de plan. Turnătorul Ancuţa Gheorghe de pildă, datorită slabei sale calificări lucra chiar sub normă. La propunerea comitetului U.T.M. au fost organizate patru cursuri de minim tehnic pentru 80 de tineri. Urmînd cursurile, mulţi tineri au reuşit să lucreze din ce în ce mai bine. Ancuţa a ajuns unul din cei mai buni turnători din echipă. Lucrează piese complicate şi cîştigă cu sută la sută mai mult decit înainte. Iovan Petre, Tudor Petre şi Ghiţă Ion de la secţia strungărie mecanică, care au fost în aceeaşi situaţie îşi depăşesc acum sarcinile cu 5,10 şi 15 la sută. Pentru ridicarea calificării lor profesionale tinerii au primit un sprijin preţios din partea muncitorilor vîrstnici, a maiştrilor. La strungărie mecanică maistrul Mişu Ştefănescu s-a ocupat îndeaproape de tineri. El le-a arătat practic cum se lucrează la maşină, cum se încep operaţiile, cum trebuie ascuţite cuţitele etc. Ajutorul tovărăşesc i-a făcut pe tineri să lucreze mai bine, să sporească productivitatea muncii. Tot în vederea ridicării calificării profesionale, împreună cu conducerea secţiei, comitetul U.T.M. a repartizat pe muncitorii mai slabi pregătiţi din punct de vedere al calificării profesionale pe lingă fruntaşi. In acest fel, cu ajutorul tînărului candidat de partid Kinzel Ion, Dumitrescu Ştefan a reuşit să se rupă din rindurile tot mai mici ale celor ce rămîn în urmă. Creşterea calificării a permis şi acţiuni deosebite. Aşa, de pildă, în anumite perioade pentru ca lucrul să se execute în condiţii mai bune şi într-un timp mai scurt, tinerii s-au constituit în echipe în care fiecare execută anumite operaţii. Lucrînd astfel, echipa formată din Dumitrescu Ştefan şi Knnzel Ion a reuşit să mărească productivitatea muncii cu peste 2 la sută. Creşterea productivităţii muncii a dus la realizarea de însemnate economii. In secţia strungăriemecanică, de exemplu, în luna trecută, creşterea productivităţii muncii cu 3 la sută a contribuit la realizarea de economii In valoare de 11.044 lei. Aceasta nu Înseamnă însă că s-a făcut totul. Organizaţia U.T.M. trebuie să se ocupe de ridicarea LIDIA POPESCU (Continuare in pag. 3 a) Citiți pag. 2-a. IN EDITURA TINERETULUI a apărut: Sub îngrijirea Institutului de istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Contribuţii la istoria organizaţiei marxistleniniste de tineret din Romînia Vol. II. de Gh. Moţ, V. Ştefănescu, C. Mocanu. Mimcă voluntari de LUPAN GH. (Din expoziţia de fotografii artitistice „Pe drumul socialismului“) 20 noi cinematografe în regiunea Timişoara De curînd în regiunea Timişoara au fost amenajate şi date în folosinţă 20 de noi cinematografe dotate cu aparate de proiecţie de fabricaţie romînească. Astfel, de curînd locuitorii comunei Bulgăruş au vizionat filme în noul cinematograf construit prin contribuţia voluntară a colectiviştilor din comună. Tot zilele acestea minerii şi ţăranii din Rusca-Montana au primit un nou aparat de proiecţie pe bandă lată. Noi cinematografe săteşti, înzestrate cu aparate de proiecţie româneşti, au mai fost amenajate in localităţile Plugova, Delineşti, Lăţunaş, Şopotu-Nou, Moderat, Şopotu-Vechi şi altele. In acelaşi timp o serie de cinematografe au fost reamenajate şi modernizate. La cinematografele din Sinicolau-Mare, Orşova şi Jimbolia, spectatorii pot viziona acum filme şi pe ecran lat. La Timişoara a fost dat în folosinţă noul cinematograf „Filimon Sirbu", iar cinematograful „Tineretului“ funcţionează acum într-o nouă sală cu aproape 500 de locuri. (Agerpres) Indicaţiile maiorului sunt ascultate cu deosebită atenţie. Tinerii Voicu Ion, Spagher Zamfir şi Bosman Gheorghe, membrii unei brigăzi de tineret de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală, discută cu maistrul lor Mihoc Gheorghe, calitatea aparatului la care ei lucrează. Această brigadă a realizat, de la inceputul anului, 44.000 lei economii la materiale. Fotó : STELORIAN N. inmînarea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-al regiunii Constanţa pentru succesele obţinute în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar, contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul Înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, in numele Comitetului Central al P. M. R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. La festivitate au participat membrii comitetului regional de partid şi deputaţii sfatului popular regional, directori de G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de G.A.C. şi secretari ai organizaţiilor de bază din G.A.C., numeroşi activişti de partid şi de stat. Au luat cuvîntul Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Comana, raionul Negru Vodă, Dumitru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Dorobanţu, Nicolae Gaidagiu preşedintele G.A.C. din comuna Topalu, raionul Hîrşova şi Stroe Stan, directorul G.A.S. Moşneni, care au mulţumit cu căldură partidului şi guvernului pentru înalta distincţie acordată regiunii. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru supleant al C.C. al P.M.R., primsecretar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit despre dezvoltarea regiunii în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea ţarii de sub jugul fascist. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-a, a spus în încheiere tov. Vasile Vîlcu, constituie pentru oamenii muncii din regiunea Constanţa un imbold pentru a îndeplini şi depăşi angajamentele luate spre binele celor ce muncesc, pentru construirea socialismului in patria noastră scumpă, Republica Populară Romină. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire adresate C.C al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Citiţi în pag. 3-a : INMÎNAREA ORDINULUI MUN. CiI CLASA l-A, GOSPODĂRIEI AGRICOLE COLECTIVE „VTC.TORIA“, LENACHEIA. La Palatul Sporturilor din Constanţa a avut loc luni după-amiază festivitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-al regiunii Constanţa, conferit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colectivizării agriculturii întregii regiuni. Despre cele şase săptămîni de practică Mii de studenţi, vară de vară, timp de şase săptămîni, îmbracă salopeta, intră în uzine alături de muncitori şi învaţă de la aceştia din practica producţiei. Procesul acesta al confruntării cunoştinţelor teoretice cu realitatea practică în producţie prezintă mare importanţă pentru formarea complexă a viitorului specialist. Practica este o formă deosebită de studiu şi un mijloc de educaţie, un studiu viu, multilateral, o şcoală de educaţie prin muncă, în mijlocul oamenilor muncii. Acum, suntem la capătul perioadei de practică. A avut loc colocviul, fiecare student a fost apreciat după munca şi comportarea sa. Ne propunem să înmănunchem în acest material impresiile muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor didactice şi ale practicanţilor însuşi, cu privire la modul cum s-a desfăşurat practica in acest an. „ASEMENEA INGINERI AŞTEPTAM" La Hunedoara, în marele combinat siderurgic au făcut practică, ca în fiecare an, sute de studenţi. Prima serie de studenţi a părăsit uzina, de mai bine de două săptămîni. Despre studenţii care au plecat se vorbeşte insă şi acum. Cuvintele de laudă precumpănesc. Prim topitorul Ion Iacob, de la furnalul nr. 4 a avut pe lingă el, la practică, numeroşi studenţi. Nu-i ştie pe toţi pe nume, dar ştie cu certitudine un lucru: „c-au fost băieţi excelenţi“. — M-a impresionat — ne spunea el — interesul studenţilor pentru munca noastră. Ne-au fost ucenici conştiincioşi, deşi peste cîţiva ani ne vor fi ingineri. Deocamdată nu s-au dat în lături să înveţe de la noi. Ne-au urmărit fiecare mişcare cu interes, ne-au cerut să-i lăsăm să lucreze şi i-am lăsat cu plăcere, cu încredere. I-a interesat în deosebi desfăşurarea procesului de producţie, de funcţionarea furnalelor şi maşinilor. Ne-ar bucura să le fi satisfăcut dorinţa lor de a cunoaşte cit mai bine munca pe care o vor îndruma apoi ca ingineri. Fiecare muncitor cu care am discutat a ţinut să remarce acest interes al studenţilor pentru a-şi însuşi cunoştinţe şi deprinderi practice necesare formării lor ca ingineri. — Inginerii noştri au ţinut în faţa studenţilor lecţii practice— a intervenit in discuţie maistrul şef Ştefan Tripşa de la secţia oţelărie nouă. Erau un fel de lecţii-seminar în care ne puneam întrebări reciproc şi ne lămuream reciproc problemele (trebuie să ştiţi că şi noi am avut de învăţat cite ceva de la studenţi). Şi aici, studenţii au dovedit acelaşi interes: caietele lor de practică sunt pline de însemnări, de schiţe, veneau la aceste lecţii după ce studiau un bogat material bibliografic. Abia după aceea urma verificarea practică a notiţelor în faţa cuptoarelor şi furnalelor. — In timp ce-şi verificau cunoştinţele — adăuga prim topitorul Niţă Dumitru — studenţii făceau şi-o treabă utilă : ei au executat toate calculele la cuptoarele electrice şi apoi le-au verificat. Despre îmbinarea activităţii de însuşire a cunoştinţelor practice cu o activitate utilă producţiei, sunt de asemenea lucruri bune de spus. Cei mai buni studenţi au alcătuit o echipă care a lucrat efectiv la cuptoare, alţii s-au încadrat in echipe de muncitori şi au muncit cot la cot cu aceştia. Dar aportul cel mai însemnat l-au adus studenţii in mişcarea de inovaţii din combinat. Directorul tehnic al combinatului, tov. inginer Alexandru Mircea a ţinut să remarce în deosebi această latură a activităţii studenţilor. Deosebit de apreciată de cel din combinat este inovaţia studentului Bubă Mircea din anul IV al Facultăţii de electrotehnică din Iaşi, privind întărirea sarcinii pe bandă la furnalele 3 şi 4. Studenţii au studiat în Combinatul siderurgic de la Hunedoara peste 60 teme pentru întocmirea a tot atîtea lucrări ştiinţifice. O notă bună pentru ei, dar şi pentru dascălii lor care au ştiut să le trezească interesul pentru munca de cercetare ştiinţifică creatoare. Asemenea ingineri aşteptăm noi un combinat şi-i vom primi cu bucurie mai ales că la formarea lor ne-am adus şi noi contribuţia. O ÎNDRUMARE COMPETENTA DIN PARTEA CADRELOR DIDACTICE Practica studenţilor din Institutul de căi ferate „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti a solicitat o organizare prealabilă, temeinică, asigurarea unor locuri de muncă pe specialităţi, pe ani de studiu, unde să existe toate condiţiile ca cele şase săptămîni de practică să fie folosite efectiv. Repartizaţi în numeroase centre — la Cluj, Timişoara, Bucureşti, Iaşi etc., în uzine, pe şantiere de construcţii, la staţii feroviare, la întreţinerea căilor ferate , studenţii aveau nevoie de o îndrumare permanentă din partea cadrelor didactice. Aceasta a fost asigurată: asistenţi, conferenţiari, profesori, cu toţii, timp de două săptămîni au stat, prin rotaţie, în mijlocul studenţilor. Studenţii au înţeles astfel că practica este o parte indisolubilă a procesului de învăţămînt, căreia cadrele didactice ii acordă aceeaşi atenţie ca şi cursurilor şi seminariilor. In plus, prezenţa cadrelor didactice la locul de producţie alături de studenţi a făcut să sporească şi responsabilitatea celor din întreprinderi pentru practica studenţilor. Ingineri, tehnicieni, muncitori, cadre didactice, au colaborat la alcătuirea unor programe de practică in care pregătirea L. LUSTIG D. FAGADARU N. ARSENEA (Coticulare in pag. a 3-a) Ancheta noastră printre muncitori, profesori şi studenţi Pregătiri pentru deschiderea noului an universitar In curînd se va deschide nou! an universitar. Pentru a se crea condiţii cit mai bune de viaţă şi Învăţătură, în timpul verii s-au efectuat li** crări de reparaţii la institutele de invăţămint superior, la căminele şi cantinele studenţeşti. Tot odată vor fi date în folosinţă noi cămine şi cantine. In toamna aceasta pentru studenţii ieşeni se va deschide o cantină de 1200 de locuri, iar studenţii Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu*1 din Capitală vor primi un nou cămin de 300 de locuri. Laboratoarele Universităţii „C.I. Parhon“ au fost înzestrate cu aparatură electronică, iar cele ale Institutului politehnic din Bucureşti cu aparatură electronică şi un microscop metalografic universal Neophot. Institutul politehnic din Cluj are astăzi o complectă aparatură electrică, iar Universitatea „Babeş-Bolyai“ un goniometru de reflexie pentru cristalografie. Institutele politehnice din Timişoara şi Iaşi au fost dotate cu maşini universale pentru încercări asupra materialelor de construcţie la 50 de tone , iar Institutul de Construcţii din București cu un aeroproector pentru aerofotogrametrie. Inmînarea Ordinului „23 August“ clasa l-a, Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii cantine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa La, conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi la făurirea regimului democratpopular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transporturilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi in producţie, ingineri, tehnicieni, funcţionari care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, rnmînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionala Tov. D. Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a urat muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la „Griviţa Roşie“ noi succese în lupta pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor de locomotive şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subliniat faptul că acordarea înaltei distincţii constituie încă o dovadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a întregului popor, lupta revoluţionară a ceferiştilor şi munca lor. în încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunâri Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puternice aplauze textul telegramei, manifestîndu-şi într-o atmosferă de puternic entuziasm dragostea şi devotamentul lor faţă de partid şi guvern.