Scînteia Tineretului, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 3203-3228)

1959-09-01 / nr. 3203

------— De trei ori mai multe economii într-o dimineaţă, înainte de începerea lucrului, în sala de croit a fabricii de încălţăminte „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, un grup de tineri ascultau cu a­­tenţie indicaţiile responsabilului brigăzii. Acesta era cunoscutul fruntar în producţie Nicolae Mi­litar, iar tinerii din jurul lui făceau parte din brigada a cărei conducere a preluat-o nu de mult. Asemenea discuţii se organi­zează destul de des in noua bri­gadă. Militari ii adună pe tineri in jurul lui, le vorbeşte cu în­sufleţire despre sarcinile ce le au, despre importanţa îndeplini­rii lor, despre felul concret in care trebuie să muncească fie­care dintre ei, le împărtăşeşte din experienţa sa. Pe cei care înainte obţinuseră rezultate mai slabe în producţie ca de pildă pe tinăra Gavrilă Elena, care în luna iulie a avut un deficit de 10 dm. p. piele, ca şi pe alţii, i-a adus să lucreze chiar lingă el. Şi rezultatele acestei munci n-au întirziat să se arate. Acum Gavrilă Elena, de pil­dă, nu mai risipeşte materialul. Ba dimpotrivă, de la 1 august ea a realizat o economie de peste 331 dm. p. de piele. Cit de importantă este iniţia­tiva lui Nicolae Militari o do­vedeşte faptul că această briga­dă care înainte nu reuşea să ob­ţină decit rezultate minime (nu­mai circa 600 dm. p. piele pe lună) acum, numai în primele 20 de zile ale lui august a realizat o economie de 2488 dm. p. piele, cu 1868 dm. p. mai mult decit realizase brigada în toată luna iulie. Şi rezultatele obţinute de brigadă sunt din ce in ce mai bune. SABINA BARBU Boris la Polevoi Cluj Duminică, scriitorul sovietic Bo­ris Polevoi, care ne vizitează ţara cu prilejul celei de-a 15-a ani­versări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, s-a întîlnit la se­diul filialei Cluj a Uniunii Scrii­torilor din R. P. Romînă cu scrii­tori romîni şi maghiari din acest oraş. Oaspetele a fost salutat de Nagy István, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., preşe­dintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă. Scriitorul Boris Polevoi a mul­ţumit pentru primirea prietenească ce i s-a făcut. (Ager­pres) Succesele tinerilor din regiunea Hunedoara Folosind experienţa şi metodele de muncă ale muncitorilor vîrstnici fruntaşi în producţie, ti­nerii care lucrează în întreprin­derile industriale din regiunea Hunedoara au înregistrat anul a­­cesta succese de seamă în sporirea producţiei şi reducerea preţului de cost. Tinerii din exploatările carboni­fere şi miniere din regiune au ex­tras de la începutul anului şi pînă acum, peste prevederile planului 89.900 tone de cărbune şi minereu. Acest succes se datoreşte aplicării cu succes de către numeroase bri­găzi de tineret a iniţiativei mine­rilor de la Aninoasa, privind depă­şirea zilnică a sarcinilor de plan pe fiecare post. Acordînd o atenţie deosebită sporirii indicilor de utilizare a agregatelor, tinerii siderurgişti de la Hunedoara şi Calan au dat peste prevederile planului între 1 ianuarie — 26 august 18.700 tone de fontă, 24.900 tone oţel, 18.000 tone de laminate, 32.000 tone de cocs metalurgic etc. La oţelăria tineretului de la Combinatul side­rurgic Hunedoara au fost elabo­rate anul acesta, în afara sarci­nilor de plan, 6.800 tone­ de­ oţel. Cele mai mari realizări au fost obţinute de tinerii care lucrează în schimbul condus de tinărul maistru oţelar Ştefan Tripşa, distins de curînd cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. (Agerpres) In concediu de VINTILA GH. (Din expoziţia de fotografii artistice „Pe drumul socialismului’’) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, Nr. 3203 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 Septembrie 1959 In întreprinderile din oraşul Craiova Tinerii muncitori în luptă pentru creşterea productivităţii muncii Plenara C.C. al PIM.R. din 13- 14 iulie a.c. adoptind un nou complex de măsuri pe linia creş­terii continue a nivelului de trai al poporului nostru, a arătat oa­menilor muncii că bunăstarea gem­nerală este strins legată de lupta lor pentru sporirea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost şi realizarea de cit mai multe economii. Alături de vîrstnici, îndrumaţi îndeaproape de comunişti, tinerii muncitori din întreprinderile ora­şului Craiova au obţinut noi suc­cese în lupta pentru creşterea pro­ductivităţii muncii. In luna iulie tinerii au contribuit alături de vîrstnici ca productivitatea muncii să crească la uzinele ,,7 Noiem­brie" cu 5,1 la sută faţă de sar­cina de plan, iar la ,,Electro­putere“ cu 1,6 la sută — pe cap de muncitor. Prin ce căi s-a ajuns la asemenea rezultate? Iată cîteva răspunsuri : Problema numărul unu— calificarea tinerilor Este ştiut că de gradul de ca­lificare depinde stăpinirea tehnicii noi de către tineri, mai buna or­ganizare a muncii acestora, apli­carea experienţei înaintate, fac­tori care duc la creşterea produc­tivităţii muncii. Pe această linie comitetul U.T.M. de la Uzinele „7 Noiembrie“ a întreprins o se­rie de acţiuni. In uzină mulţi ti­neri nu reuşeau să se ridice la nivelul fruntaşilor ; alţii mai pu­ţini la număr, nu-şi îndeplineau sarcinile de plan. Turnătorul An­­cuţa Gheorghe de pildă, datorită slabei sale calificări lucra chiar sub normă. La propunerea comitetului U.T.M. au fost organizate patru cursuri de minim tehnic pentru 80 de tineri. Urmînd cursurile, mulţi tineri au reuşit să lucreze din ce în ce mai bine. Ancuţa a ajuns unul din cei mai buni turnători din echipă. Lucrează piese complicate şi cîştigă cu sută la sută mai mult decit îna­inte. Iovan Petre, Tudor Petre şi Ghiţă Ion de la secţia strungărie mecanică, care au fost în aceeaşi situaţie îşi depăşesc acum sarci­nile cu 5,10 şi 15 la sută. Pentru ridicarea calificării lor profesionale tinerii au primit un sprijin preţios din partea munci­torilor vîrstnici, a maiştrilor. La strungărie­ mecanică maistrul Mişu Ştefănescu s-a ocupat îndeaproape de tineri. El le-a arătat practic cum se lucrează la maşină, cum se încep operaţiile, cum trebuie ascuţite cuţitele etc. Ajutorul to­vărăşesc i-a făcut pe tineri să lu­creze mai bine, să sporească pro­ductivitatea muncii. Tot în vede­rea ridicării calificării profesio­nale, împreună cu conducerea sec­ţiei, comitetul U.T.M. a repartizat pe muncitorii mai slabi pregătiţi din punct de vedere al calificării profesionale pe lingă fruntaşi. In acest fel, cu ajutorul tînărului candidat de partid Kinzel Ion, Dumitrescu Ştefan a reuşit să se rupă din rindurile tot mai mici ale celor ce rămîn în urmă. Creşterea calificării a permis şi acţiuni deosebite. Aşa, de pil­dă, în anumite perioade pentru ca lucrul să se execute în condi­ţii mai bune şi într-un timp mai scurt, tinerii s-au constituit în echipe în care fiecare execută anu­mite operaţii. Lucrînd astfel, echi­pa formată din Dumitrescu Şte­fan şi Knnzel Ion a reuşit să mă­rească productivitatea muncii cu peste 2 la sută. Creşterea productivităţii muncii a dus la realizarea de însemnate economii. In secţia strungărie­­mecanică, de exemplu, în luna trecută, creşterea productivităţii muncii cu 3 la sută a contribuit la realizarea de economii In va­loare de 11.044 lei. Aceasta nu Înseamnă însă că s-a făcut totul. Organizaţia U.T.M. trebuie să se ocupe de ridicarea LIDIA POPESCU (Continuare in pag. 3­ a) Citiți pag. 2-a. IN EDITURA TINERETULUI a apărut: Sub îngrijirea Institutului de istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Contribuţii la istoria organizaţiei marxist­­leniniste de tineret din Romînia Vol. II. de Gh. Moţ, V. Ştefănescu, C. Mocanu. Mimcă voluntari de LUPAN GH. (Din expoziţia de fotografii art­i­tistice „Pe drumul socialismului“) 20 noi cinematografe în regiunea Timişoara De curînd în regiunea Timişoa­ra au fost amenajate şi date în fo­losinţă 20 de noi cinematografe dotate cu aparate de proiecţie de fabricaţie romînească. Astfel, de curînd locuitorii co­munei Bulgăruş au vizionat filme în noul cinematograf construit prin contribuţia voluntară a colectivişti­lor din comună. Tot zilele acestea minerii şi ţăranii din Rusca-Mon­tana au primit un nou aparat de proiecţie pe bandă lată. Noi cine­matografe săteşti, înzestrate cu a­­parate de proiecţie româneşti, au mai fost amenajate in localităţile Plugova, Delineşti, Lăţunaş, Şopo­­tu-Nou, Moderat, Şopotu-Vechi şi altele. In acelaşi timp o serie de ci­nematografe au fost reamenajate şi modernizate. La cinematografele din Sinicolau-Mare, Orşova şi Jim­­bolia, spectatorii pot viziona acum filme şi pe ecran lat. La Timişoara a fost dat în fo­losinţă noul ci­nematograf „Fi­­limon Sirbu", iar cinematogra­ful „Tineretu­lui“ funcţionea­ză acum într-o nouă sală cu a­­proape 500 de locuri. (Agerpres) Indicaţiile maio­­ru­lui sunt ascul­tate cu deosebi­tă atenţie. Tine­rii Voicu Ion, Spagh­er Zamfir şi Bosman Ghe­orghe, membrii unei brigăzi de tineret de la în­treprinderea „E­­lectroa­pa­rataj“ din Capitală, dis­cută cu maistrul lor Mihoc Gheor­ghe, calitatea a­­paratului la care ei lucrează. A­­ceastă brigadă a realizat, de la inceputu­­l anului, 44.000 lei eco­nomii la mate­riale. Fotó : STELORIAN N. inmînarea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-al regiunii Constanţa pentru succesele obţinute în întă­rirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar, con­tractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de pro­duse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul Înmî­nării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale a R. P. Române, in numele Comitetului Central al P. M. R., Consiliului de Miniştri şi Prezi­­diului Marii Adunări Naţionale a felicitat pe oamenii muncii din re­giunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. La festivitate au participat membrii comitetului regional de partid şi deputaţii sfatului popu­lar regional, directori de G.A.S. şi S.M.T., preşedinţi de G.A.C. şi secretari ai organizaţiilor de bază din G.A.C., numeroşi activişti de partid şi de stat. Au luat cuvîntul Nicolae Hudi­­ţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. „Filimon Sîr­­bu“ din comuna Comana, raionul Negru Vodă, Dumitru Dumitru, di­rectorul G.A.S. Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Do­­robanţu, Nicolae Gaidagiu pre­şedintele G.A.C. din comuna To­­palu, raionul Hîrşova şi Stroe Stan, directorul G.A.S. Moşneni, care au mulţumit cu căldură par­tidului şi guvernului pentru înalta distincţie acordată regiunii. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim­­secretar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit des­pre dezvoltarea regiunii în cei 15 ani care au trecut de la elibera­rea ţarii de sub jugul fascist. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-a, a spus în încheiere tov. Vasile Vîlcu, con­stituie pentru oamenii muncii din regiunea Constanţa un imbold pentru a îndeplini şi depăşi an­gajamentele luate spre binele celor ce muncesc, pentru construirea socialismului in patria noastră scumpă, Republica Populară Ro­­mină. Participanţii la adunare au a­­probat textul unei scrisori de mul­ţumire adresate C.C al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale. (Agerpres) Citiţi în pag. 3-a : INMÎNAREA ORDINULUI MUN. CiI CLASA l-A, GOSPODĂRIEI AGRICOLE COLECTIVE „VTC.­TORIA“, LENACHEIA. La Palatul Sporturilor din Con­stanţa a avut loc luni după-a­miază festivitatea înmînării Ordi­nului „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I-al regiunii Con­stanţa, conferit de Prezidiul Ma­rii Adunări Naţionale a R.P.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colecti­vizării agriculturii întregii regiuni. Despre cele şase săptămîni de practică Mii de studenţi, vară de vară, timp de şase săptămîni, îmbracă salopeta, intră în uzine alături de muncitori şi învaţă de la a­­ceştia din practica producţiei. Procesul acesta al confruntării cunoştinţelor teoretice cu reali­tatea practică în producţie pre­zintă mare importanţă pentru formarea complexă a viitorului specialist. Practica este o formă deosebită de studiu şi un mijloc de educaţie, un studiu viu, multilateral, o şcoală de edu­caţie prin muncă, în mijlocul oa­menilor muncii. Acum, suntem­ la capătul pe­rioadei de practică. A avut loc colocviul, fiecare student a fost apreciat după munca şi compor­tarea sa. Ne propunem să înmă­­nunchem în acest material im­presiile muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor didactice şi ale practicanţilor însuşi, cu privire la modul cum s-a desfăşurat practica in acest an. „ASEMENEA INGINERI AŞTEPTAM" La Hunedoara, în marele combinat siderurgic au făcut practică, ca în fiecare an, sute de studenţi. Prima serie de stu­denţi a părăsit uzina, de mai bine de două săptămîni. Despre studenţii care au plecat se vor­beşte insă şi acum. Cuvintele de laudă precumpănesc. Prim topi­­torul Ion Iacob, de la furnalul nr. 4 a avut pe lingă el, la prac­tică, numeroşi studenţi. Nu-i ştie pe toţi pe nume, dar ştie cu cer­titudine un lucru: „c-au fost bă­ieţi excelenţi“. — M-a impresionat — ne spu­nea el — interesul­­ studenţilor pentru munca noastră. Ne-au fost ucenici conştiincioşi,­ deşi peste cîţiva ani ne vor fi ingi­neri. Deocamdată nu s-au dat în lături să înveţe de la noi. Ne-au urmărit fiecare mişcare cu in­teres, ne-au cerut să-i lăsăm să lucreze şi i-am lăsat cu plăcere, cu încredere. I-a interesat în deosebi desfăşurarea procesului de producţie, de funcţionarea furnalelor şi maşinilor. Ne-ar bucura să le fi satisfăcut do­rinţa lor de a cunoaşte cit mai bine munca pe care o vor în­druma apoi ca ingineri. Fiecare muncitor cu care am discutat a ţinut să remarce a­­cest interes al studenţilor pen­tru a-şi însuşi cunoştinţe şi de­prinderi practice necesare for­mării lor ca ingineri. — Inginerii noştri au ţinut în faţa studenţilor lecţii practice— a intervenit in discuţie maistrul şef Ştefan Tripşa de la secţia oţelărie nouă. Erau un fel de lecţii-sem­inar în care ne puneam întrebări reciproc şi ne lămu­ream reciproc problemele (tre­buie să ştiţi că şi noi am avut de învăţat cite ceva de la stu­denţi). Şi aici, studenţii au do­vedit acelaşi interes: caietele lor de practică sunt pline de în­semnări, de schiţe, veneau la a­­ceste lecţii după ce studiau un bogat material bibliografic. Abia după aceea urma verifica­rea practică a notiţelor în faţa cuptoarelor şi furnalelor. — In timp ce-şi verificau cu­noştinţele — adăuga prim topi­­torul Niţă Dumitru — studenţii făceau şi-o treabă utilă : ei au executat toate calculele la cup­toarele electrice şi apoi le-au ve­rificat. Despre îmbinarea activităţii de însuşire a cunoştinţelor prac­tice cu o activitate utilă produc­ţiei, sunt de asemenea lucruri bune de spus. Cei mai buni studenţi au alcătuit o echipă care a lu­­crat efectiv la cuptoare, alţii s-au încadrat in echipe de mun­citori şi­ au muncit cot la cot cu aceştia. Dar aportul cel mai în­semnat l-au adus studenţii in mişcarea de inovaţii din combi­nat. Directorul tehnic al combi­natului, tov. inginer Alexandru Mircea a ţinut să remarce în deosebi această latură a activi­tăţii studenţilor. Deosebit de apreciată de cel din combinat este inovaţia stu­dentului Bubă Mircea din anul IV al Facultăţii de electrotehnică din Iaşi, privind întărirea sarci­nii pe bandă la furnalele 3 şi 4. Studenţii au studiat în Combina­tul siderurgic de la Hunedoara peste 60 teme pentru întocmirea a tot atîtea lucrări ştiinţifice. O notă bună pentru ei, dar şi pentru dascălii lor care au ştiut să le trezească interesul pentru munca de cercetare ştiinţifică creatoare. Asemenea ingineri aşteptăm noi un combinat şi-i vom primi cu bucurie mai ales că la formarea lor ne-am adus şi noi contribuţia. O ÎNDRUMARE COMPETENTA DIN PARTEA CADRELOR DIDACTICE Practica studenţilor din Insti­tutul de căi ferate „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Bucureşti a soli­citat o organizare prealabilă, temeinică, asigurarea unor locuri de muncă pe specialităţi, pe ani de studiu, unde să existe toate condiţiile ca cele şase săp­tămîni de practică să fie fo­losite efectiv. Repartizaţi în numeroase cen­tre — la Cluj, Timişoara, Bucu­reşti, Iaşi etc., în uzine, pe şan­tiere de construcţii, la staţii fe­roviare, la întreţinerea căilor fe­rate , studenţii aveau nevoie de o îndrumare permanentă din partea cadrelor didactice. A­­ceasta a fost asigurată: asi­stenţi, conferenţiari, profesori, cu toţii, timp de două săptămîni au stat, prin rotaţie, în mijlocul studenţilor. Studenţii au înţeles astfel că practica este o parte indisolubilă a procesului de în­­văţămînt, căreia cadrele didac­tice ii acordă aceeaşi atenţie ca şi cursurilor şi seminariilor. In plus, prezenţa cadrelor didactice la locul de producţie alături de studenţi a făcut să sporească şi responsabilitatea celor din între­prinderi pentru practica studen­ţilor. Ingineri, tehnicieni, munci­tori, cadre didactice, au colabo­rat la alcătuirea unor programe de practică in care pregătirea L. LUSTIG D. FAGADARU N. ARSENE­A (Coticulare in pag. a 3-a) Ancheta noastră printre muncitori, profesori şi studenţi Pregătiri pentru deschiderea noului an universitar In curînd se va deschide nou! an universitar. Pentru a se crea condiţii cit mai bune de viaţă şi Învăţătură, în timpul verii s-au efectuat li** crări de reparaţii la institutele de invăţămint superior, la căm­i­­nele şi cantinele studenţeşti. Tot­ odată vor fi date în folosinţă noi cămine şi cantine. In toamna a­­ceasta pentru studenţii ieşeni se va deschide o cantină de 1200 de locuri, iar studenţii Institutului A­­gronomic „Nicolae Bălcescu*1 din Capitală vor primi un nou că­­min de 300 de locuri. Laboratoarele Universităţii „C.I. Parhon“ au fost înzestrate cu apa­­ratură electronică, iar cele ale In­stitutului politehnic din Bucureşti cu aparatură electronică şi un microscop metalografic universal Neophot. Institutul politehnic din Cluj are astăzi o complectă apara­­tură electrică, iar Universitatea „Babeş-Bolyai“ un goniometru de reflexie pentru cristalografie. In­stitutele politehnice din Timişoara şi Iaşi au fost dotate cu maşini universale pentru încercări asu­pra materialelor de construcţie la 50 de tone , iar Institutul de Construcţii din București cu un ae­­roproector pentru aerofotograme­­trie. Inmînarea Ordinului „23 August“ clasa l-a, Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii cantine a Atelierelor C.F.R. „Gri­viţa Roşie“ a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa La, conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a XV-a ani­versări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, pentru contri­buţia de seamă la lupta revolu­ţionară a clasei muncitoare şi la făurirea regimului democrat­­popular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transporturilor pe calea ferată, precum şi în dezvol­tarea economiei naţionale. In sală se aflau mii de munci­tori, fruntaşi in producţie, ingi­neri, tehnicieni, funcţionari care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialis­mului în patria noastră. La adunare au luat parte tovară­şii Gheorghe Stoica, secretarul Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R., Dumitru Simu­­lescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Diaconescu, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, rn­­mînînd înalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti în numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionala Tov. D. Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunica­­ţiilor, a urat muncitorilor, ingine­­rilor, tehnicienilor şi funcţionari­­lor de la „Griviţa Roşie“ noi suc­cese în lupta pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor de locomoti­­ve şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subli­­niat faptul că acordarea înaltei distincţii constituie încă o dovadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a întregului popor, lupta revolu­ţionară a ceferiştilor şi munca lor. în încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P­ M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii A­­du­nâri Naţionale, prin care mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele „Gri­viţa Roşie“, exprimîndu-şi pro­funda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socia­lismului. Cei prezenţi au aprobat prin puternice aplauze textul telegra­mei, manifestîndu-şi într-o atmos­­feră de puternic entuziasm drago­stea şi devotamentul lor faţă de partid şi guvern.

Next