Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)
1959-10-14 / nr. 3240
OMUL DE LÎNGĂ (Urmare din pag. l-a) căldura părintească a tatălui, sau se teme de răspunderea care apasă asupra lui ? Fapt e, că ori de cite ori se gîndeşte la acest lucru simte că i se taie picioarele. La tribunal i se vor cere explicaţii pe care el nu e în stare să le dea. De ce doreşte să se despartă de soţie ? Care sunt motivele ? Îşi imaginează sala mare în care vor fi puse aceste întrebări, sutele de ochi care-l vor privi. Va fi acolo şi soţia lui. Confruntarea aceasta îl sperie. A trecut atita vreme de cinci şi a abandonat familia, ani de zile el nu i-a dus copilului său nici măcar un pacheţel cu bomboane. A încasat în fiecare lună de la întreprindere alocaţia pentru copil, dar nu i-a trimis aceşti bani soţiei, nu a ajutat-o să îngrijească copilul. Ce va răspunde el, Tudor P. în faţa unor astfel de întrebări ? Soţia lui Tudor nu îndrăzneşte nici ea să ia o hotărîre. Soţul ei s-a purtat urît cu ea, a bătut-o, a părăsit-o, n-a mai vrut să ştie de ea nici chiar atunci cînd se afla într-un moment greu de viaţă, la spital, bolnavă, pe patul de operaţie. Se gîndeşte însă la fetiţă. I se rupe inima cînd, ducindu-se acasă, fetiţa o întreabă de ce nu vine şi tată! ei— o să vină — îi răspunde ea mai mult ca pentru sine — deşi a pierdut de mult încrederea că soţul ei va reveni la familia părăsită. C. s-a resemnat. „Aşa a fost să fie“, îşi spune ea. Durerea a copleşit-o în aşa măsură încît acum i se pare totul aşa de firesc... Oare viaţa ei nu se mai poate reface ? Doi tineri căsătoriţi tr.un greu impas, sunt în. Care este viitorul acestei familii ? încotro se va îndrepta viaţa celor doi soţi ? Cum îşi vor creşte copilul pentru care răspund în faţa societăţii ? Un răspuns la aceste întrebări îl pot da şi tinerii din colectivele de muncă în care trăiesc aceştia. Ei trebuie să se apropie cu grijă de aceşti tovarăşi, să-i ajute să înţeleagă că nu acestea sunt principiile care stau la baza unei familii din societatea noastră socialistă. Multă vreme însă tinerii care lucrează împreună cu Tudor n-au ştiut nici măcar că el este căsătorit. Tudor vine la uzină, îşi îndeplineşte sarcinile aşa cum se cere şi astfel el apare un tînăr ca toţi ceilalţi. Dar care este adevăratul său caracter ? Cum se comportă el în afara întreprinderii, în timpul liber, acasă, în viaţa de familie ? L-am întrebat pe unul dintre tinerii cu care Tudor lucrează la aceeaşi maşină ce părere are despre el. „E un tînăr cumsecade — mi-a răspuns el. Doar atît că are o fire cam închisă“. Fireşte că Tudor s-a străduit din răsputeri să-şi ascundă apucăturile urîte care-i macină caracterul. Nu se poate însă să munceşti alături de cineva vreme îndelungată şi să nu încerci să-l cunoşti cu adevărat. E vorba doar de tovarăşul tău de muncă, de omul de lingă tine... Cazul acesta, cu totul izolat în rîndurile tineretului nostru, ridică totuşi o problemă deosebit de importantă. Să cunoaştem omul de lingă noi şi să-l ajutăm atunci cînd, dintr-o cauză sau alta, viaţa lui a intrat într-un impas. şedinţa de lucru organizată de Consiliul Central al Sindicatelor Marţi a avut loc la Casa de cultură a Sindicatelor din Capitala o şedinţa de lucru organizata de Consiliul Central al Sindicatelor in scopul analizării felului în care organele sindicale sprijină acţiunea patriotică a oamenilor muncii de a realiza economii cît mai mari în producţie. Au luat parte reprezentanţi ai C.C.S. activul sindical al Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti şi al consiliilor sindicale regionale şi raionale din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, preşedinţi de comitete de întreprinderi şi conducători ai unor uzine şi fabrici bucureştene. Informările prezentate în cursul şedinţei au scos în evidenţă rolul activ pe care organizaţiile sindicale îl au în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii în producţie. Extinderea unor iniţiative valoroase pornite din rîndul munci-torilor de la Uzinele „Vasile Roaită“ şi „Tudor Vladimirescu“, fabricile de încălţăminte „Kirov“ şi „Nicolae Bălcescu“ şi alteler a contribuit în mare măsură ca întreprinderile bucureştene să economisească în primele 8 luni ale anului, peste plan, circai 270.000.000 lei din cei 380.000.000, cît s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului cu prilejul* dezbaterii documentelor Plenarei* G.C. al P.M.R. din iulie a.c. Numai colectivul de muncă de la* Fabrica de confecţii „Gh.. Gheorghiu-Dej“, unde comitetul de întreprindere a dus o muncă susţinută pentru combaterea risipei de materiale şi îmbunătăţireai coeficientului d re utilizare a ţeisărurilor, a economisit în acest timp aproape 13.000.000 lei. O experienţă bună în această direcţie a dobîndit şi Consiliul sindical regional Constanţa, cu al cărui sprijin au luat o mare extindere iniţiativele pornite de mecanizatorii de la S.M.T. Bărneasa şi Cobadin. In primele* 8 luni, S.M.T.-urile din regiunea* Constanţa au economisit* 27.400.000 lei. In colaborare cu cercurile A.S.I.T. şi cu cabinetele tehnice,* organizaţiile sindicale din între-* prinderile raionului Sibiu au an-* trenat în mişcarea de inovaţii un mare număr de muncitori, in-* gineri şi tehnicieni care anul acesta au realizat şi aplicat 1047 de inovaţii şi raţionalizări. Acestea aduc economii antecalculate* în valori de peste 9.400.000 lei. Informările prezentate, precum şi discuţiile făcute pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de experienţa în munca sindicală. Participanţii la şedinţa de lucru au stabilit măsurile ce trebuie luate în vederea intensificării sprijinului pe care organele sindicale au datoria să-l dea colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Intre altele, aceste^ măsuri prevăd îndrumarea mai* eficace a colectivelor constituitei în întreprinderi pentru descoperirea şi folosirea de noi rezerve* interne, care să ducă la reducerea consumurilor de materia primă şi materiale, la folosirea* mai bună a capacităţii de producţie a maşinilor şi utilajelor.* In scopul îmbunătăţirii continuei a calităţii producţiei şi ridicării* productivităţii muncii, au fost* luate măsuri pentru sprijinirea* ridicării calificării profesionale a* cadrelor şi intensificarea mişcă-* rii de inovaţii şi raţionalizări. (Agerpres) In sala de şah a clubului fabricii de încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea. Foto: N. STELGRIAN FOTBAL Campionatul categoriei A de fotbal continuă duminică cu desfăşurarea meciurilor din cadrul celei de-a 8-a etape. In Capitală pe terenuri diferite se vor desfăşura două meciuri. Pe stadionul Ciuleşti se va disputa întîlnirea dintre echipele Rapid Bucureşti şi Jiul Petroşani, iar pe stadionul Republicii amatorii de sport vor putea urmări unul din derbiurile etapei: Dinamo Bucureşti—Steagul Roşu Oraşul Stalin. Jocurile încep la ora 15:30. In ţară sunt programate următoarele întilniri: U. T. Arad— Petrolul Ploeşti; Ştiinţa Cluj— Progresul Bucureşti; Dinamo Bacău—C.C.A.; Minerul Lupeni— Farul Constanţa. Astăzi, la Cluj, se dispută partida restantă care o pune pe Ştiinţa din localitate, formaţiei campioane de anul trecut, Petrolul Ploeşti. Simbătă se va disputa la Cardif întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţionate ale Ţării Galilor şi Angliei. Federaţia britanică de fotbal a anunţat că in acest meci echipa Angliei va utiliza 5 debutanţi : Allen, Smith, Connelly, Clough şi Holliday. Din tot mai fac parte cunoscuţii internaţionali Hopkinson (portar), Flowers (mijlocaş), Greaves (inter) şi Charlton (centru-înaintat). fruntea clasamentului se află, echipa Slovan Bratislava cu 12 puncte, urmată de Dukla Praga cu 11 puncte, Slovan Nitra cu 10 puncte. Pe ultimul loc se află Dukla Pardubice. GIMNASTICĂ După cum s-a mai anunţat, la 1 noiembrie se va desfăşura în sala sporturilor Dinamo din Capitală întîlnirea internaţională feminină de gimnastică dintre echipele selecţionate ale R. P. Româno şi Italiei. Acest meci constituie revanşa întîlnirii disputate, anul trecut la Roma, cînd victoria a revenit gimnastelor noastre în vederea acestei întilniri gimnastele selecţionate în lotul nostru se pregătesc cu minuţiozitate. Din lot fac parte campioana ţării Sonia Iovan, Elena Teodorescu, Emilia Liţă, Atanasia Ionescu, Elena Dobrowolski, Uta Poreceanu şi altele. PATINAJ Au trecut trei zile de la deschiderea patinoarului artificial din Parcul sportiv „23 August“. In această scurtă perioadă, sute de tineri şi tinere şi-au petrecut în mod plăcut timpul lor liber, patinînd pe gheaţa strălucitoare a frumoasei baze sportive. Este pentru prima oară în istoria sportului bucureştean, cînd patinatorii îşi încep activitatea cu aproape două luni mai devreme. Desigur, că aceasta a fost posibil numai datorită noilor condiţii create tineretului nostru, prin amenajarea patinoarului artificial. In afara numeroşilor amatori de patinaj, în fiecare seară pe patinoarul artificial îşi continuă pregătirile în vederea noului sezon hocheiştii de la C.C.A. Peste cîteva zile vor începe antrenamentele şi cluburile de hochei Constructorul şi Victoria din Bucureşti. La 19 octombrie vor începe cursurile centrului d iniţiere pentru copii pînă la vîrsta de 8 ani. Aici, tinerele vlăstare vor avea la dispoziţie pe cei mai buni instructori care îi vor iniţia în tainele patinajului. Deschiderea oficială a patinoarului se va face într-un cadru festiv la 24 octombrie prin organizarea unui mare festival pe gheaţă urmat de demonstraţii de patinaj şi jocuri de hochei pe gheaţă. Federaţia română de specialitate a stabilit ca prima competiţie de hochei pe gheaţă din acest sezon să se dispute pe patinoarul artificial între 2 şi 8 noiembrie. Este vorba de „Cupa 7 Noiembrie“, care va reuni de-a lungul unui turneu pe cele mai puternice formaţii din ţară. ŞAH In turneul candidaţilor la titlul mondial de ţari s-au jucat partidele întrerupte din rundele a 19-a şi a 20-a. Fără să mai reia jocul, Benkö a anunţat că cedează partidele întrerupte cu marii maeştri sovietici Keres şi Petrosian. Tot fără joc, arbitrii au consemnat victoria lui Keres în partida cu Gligorici. In acest fel, a fost continuată o singură partidă Gligorici-Smîslov. Marele maestru sovietic, care avea un pion în plus într-un final de turnuri, a jucat excelent, obţinînd victoria la mutarea 51-a. După 20 de runde, în clasament continuă să conducă tinărul tahist sovietic Mihail Tal cu 14 '■ 0 puncte. El este urmat de Keres — 13 puncte, Petrosian 11 puncte, Smiiloi — IP 2 puncte Gligorici — 10 puncte, Fischer — 8V2 puncte, Benkö — 6V2 puncte, Olafsson — 6 puncte. Pînă la sfîrşitul turneului, care va desemna pe viitorul adversar al actualului campion mondial Mihail Botvinik, au mai rămas de disputat 8 runde. În cadrul competiţiei de ţahi pentru Cupa Europei, la Budapesta se desfăşoară la 10 mesa meciul dintre echipele reprezentative ale R. P. Ungare și R. P. Bulgaria. După două ture rezultatul este de 7-6 in favoarea echipei maghiare, 7 partide fiind întrerupte. Iată cîteva rezultate înregistrate pină acum : Popov Szabó 0—1; Delly-Tringov 1—0; Minev-Barcza V2—Vs Portisch- Robotov V2—Vs Szily-Prahov, 1—0; Tringov-Delly 1—0 ; Forintos-Milev 0—1 ; Kolarov- Honfi 1—0; Florian-Pidevski 1j2—*/s ; Neikirch-Bilek >/2—1 /2« (Agerpres) După 8 de fotbal etape, în campionatul al R. Cehoslovace în* O scenă din film Dragastea nu se cumpiată „Dragostea nu se cumpără‘ este o puternică şi impresionanta dramă cinematografică. Producţie în culori a studioului „A. Dovjenkov din Kiev, filmul acesta evocă evenimente istorice din timpul revoluţiei şi războiului civil, repovestind cu mijloace cinematografice acţiunea interesantului roman al scriitorului ucrainean, Anatoli Sian . „Furtuna într-unul din satele ucrainene Se întoarce după ce a colindat în zadar în căutarea unei vieţi mai bune, tînarul Iakov Makedon. Dar şederea la părinţi nu-i va fi de lungă durată căci izbucneşte primul război mondial şi el este trimis pe front. înainte de a pleca are ocazia însă de a afla cu durere că fata pe care a iubit-o, Sofia, l-a părăsit şi s-a căsătorit cu un bogătaş. Bătrînul soţ al Sofiei a murit lăsîndu-i o avere însemnată şi ea se străduieşte să-l recîştige pe Iakov pe care-l iubeşte totuşi. Strădaniile ei au însă un efect contrariu şi pînă la urmă puternicul sentiment de dragoste care exista între cei doi se transformă într-o ură adîncă. Ce se întîmplase ? Amîndoi se schimbaseră profund, Iakov, înţelegînd pricina mizeriei şi suferinţelor în care se zbatea poporul, se alăturase bolşevicilor, devenind un vajnic luptător revoluţionar. Datorită bogăţiei, Sofia, la rîndul ei, devenise mai egoistă şi mai rea, mice cei doi se săpase o prăpastie de netrecut. Cu multă pregnanţă, înfăţişează filmul acest proces de înstrăinare al celor doi, drumurile diferite pe care apucă, lat-o pe Sofia. Dintr-o fată simplă a devenit o adevărată cucoană, educată în spiritul hrăpăreţ al tatălui ei, care nu pregetă să omoare un om pentru a se îmbogăţi, şi nici să-şi prade chiar fiica. Sofia devine tot mai meschină şi acaparatoare, cu o mentalitate de aprigă exploatatoare. Cind vine pe front să-l ia acasă pe Iakov şi acesta nu vrea să-şi părăsească tovarăşii de luptă şi suferinţe, ea strigă intrigată : „Dar am dat atîţia bani pentru tine“ In concepţia ei, totul se vinde şi se cumpără, chiar şi sufletul, conştiinţa, dragostea. Iakov, care a văzut atîţia oameni pierind în războiul imperialist, care a văzut cită ură purtau oamenii celor care i-au tîrît în acest război, care a văzut cît de senin şi-a dat prietenul său, muncitorul comunist Artiom, viaţa pentru izbînda ideilor comuniste, ştie că nu totul e de vînzare, că idealurile fericirii poporului sînt mai de preţ decit orice. De aceea el refuză să dezerteze din luptă, rămîne pe front şi activează în cadrul propagandei revoluţionare printre ostaşi. In acelaşi timp, în sufletul său începe să se strecoare dezgustul şi ura faţă de Sofia. Acestea se accentuează după revoluţie cînd el vede, odată, întors acasă, cît de perfide sînt manevrele contrarevoluţionare ale Sofiei şi ale clicii ei de bogătaşi. Intr-o ultimă încercare de a-l cuceri, Sofia îl salvează pe Iakov dintr-o încăierare pusă chiar de ea la cale, dar acesta refuză orice compromis. Ura care a intervenit intre ei se revarsă cu putere. Cind averea îi este amenințată, Sofia nu dă înapoi să incendieze cu mina ei casa familiei lui Iakov și mai tîrziu să tragă cu pistolul împotriva celui pe care zicea că-l iubeşte. Hotărit să o împiedice de a mai face rău, Iakov o urmăreşte cînd încearcă să fugă şi, văzind că nu încetează să lupte, o ucide, Iakov şi-a făcut pe deplin datoria faţă de cauza căreia şi-a închinat viaţa. In rolurile celor doi eroi principali, actorii Dzidra Ritenbergs (pe care ne-o amintim cu plăcere din „Malva") şi G. Ostasevski, au jucat cu mult realism şi fineţe psihologică. B. DUMITRESSUI Cronica filmului Luna prieteniei romîno-sovietice Numeroase manifestări în Capitală şi în fără In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice au avut loc marţi în Capitală şi în întreaga ţară numeroase manifestări consacrate popularizării succeselor Uniunii Sovietice în domeniul economiei şi culturii, precum şi a ultimelor realizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice. La clubul Sindicatului muncitorilor din învăţămînt, prof. Petre Drăgoescu, preşedintele Consiliului superior al şcolilor, a vorbit, sub auspiciile Institutului de studii romîno-sovietic al Academiei R.P. Romîne, despre „Reorganizarea învăţămîntului din U.R.S.S. Legătura şcolii cu viaţa". La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. ing. loan Petru, director în Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, a ţinut conferinţa „Avîntul industriei chimice sovietice în septenal". In cadrul manifestărilor organizate de Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S.-Bucureşti, prof. dr. Th. Firică a conferenţiat la Clubul Constructorul despre „Actualităţi medicale sovietice“, iar ziaristul Simion Orban în conferinţa ţinută în sala C.C.A. din bulevardul 6 martie, a înfăţişat aspecte de la expoziţia „Realizările economiei naţionale a Uniunii Sovietice". La Biblioteca Sfatului Popular al Capitalei, prof. Veronica Cosma a vorbit despre „Cartea sovietică, prieten şi educator“. In cadrul „Săptămînii filmului sovietic", la cinematograful „Patria“ din Capitală a rulat marţi seara filmul „O întîmplare extraordinară", seria K-a. In numeroase întreprinderi şi instituţii, la cluburi muncitoreşti şi cămine culturale din regiunea Cluj au avut loc în aceste zile conferinţe şi seri literare. La topitoria de cînepă din Beclean, prof. Teodor Cîmpean, a vorbit despre „Realizările U.R.S.S. în domeniul Industriei“, iar la biblioteca raională din Aiud prof. Tiberiu Peter a ţinut o conferinţă intitulată „Comorile Baicalului". La Şcoala medie din Beclean s-a ţinut o şezătoare literară şi o seară de întrebări şi răspunsuri cu tema „Arta romînească in U.R.S.S.“. La Cluj şi Bistriţa continuă să se desfăşoare festivaluri ale filmului sovietic. La Casa prieteniei romîno-sovietice din Iaşi, ing. Ion Tomozei, de la Institutul agronomic din Iaşi, a conferenţiat, marţi după-amiază, despre „Agrobiologia sovietică în septenal". Expuneri privind succesele ştiinţei, artei şi culturii sovietice au avut loc în oraşele Bîrlad, Vaslui, Paşcani, Huşi şi în multe alte centre ale regiunii Iaşi. La Teatrul de stat din Constanţa, după conferinţa „Dramaturgia sovietică pe scene romîneşti“, au fost prezentate fragmente din piesa „O chestiune personală“ de A. Stein. La clubul Şantierului naval maritim din Constanţa s-a ţinut conferinţa „Accelerarea progresului tehnic în U.R.S.S.“, iar la căminele culturale „Donca Simo" şi „Nicolae Bălcescu“ conferinţa „Tradiţionala prietenie dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice". La Casa de cultură a Combinatului metalurgic de la Reşiţa a avut loc un simpozion cu tema „Pe calea tehnicii comunismului“, la care au luat cuvintul numeroşi ingineri şi tehnicieni care au studiat în Uniunea Sovietică sau au vizitat diferite întreprinderi metalurgice din Uniunea Sovietică. Expoziţii care înfăţişează aspecte din viaţa şi munca oamenilor sovietici, construcţii de locuinţe în U.R.S.S., viaţa in colhozuri şi activitatea oamenilor de ştiinţă sovietici s-au deschis în oraşele Arad, Orşova, Făget, Lugoj, Caransebeş şi în alte localităţi ale regiunii Timişoara. (Agerpres) Şedinţa grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Ploeşti Marţi a avut loc la Sfatul Popular regional Ploeşti o şedinţă de lucru a grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Ploeşti. Deputaţii au analizat activitatea lor din ultima perioadă pentru antrenarea cetăţenilor la rezolvarea numeroaselor lucrări de folos obştesc. Deputaţii Dumitru Arion, Mihail Bujor, Gheorghe Florescu, Constantin Mănescu, Precup Neagu, Uie Nicolae, C. Paraschivescu-Balăceanu, Stoian Stanciu, Stela Zamfir şi alţii au făcut propuneri pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pentru terminarea unor construcţii social-culturale şi a altor lucrări de interes obştesc, precum şi în unele probleme privind buna gospodărire a oraşelor şi satelor regiunii. In încheiere, deputatul Stan Gheorghe, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ploeşti, a vorbit despre sarcinile actuale ale deputaţilor subliniind necesitatea mobilizării maselor de ţărani muncitori la grăbirea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, a lucrărilor de pe şantierele de îmbunătăţiri funciare, pentru terminarea construcţiilor obşteşti şi altele. INFORMAŢII La Casa Arhitectului din Capitală a avut loc marţi seara un simpozion cu tema „Probleme de acustică". După cuvîntul de deschidere al acad. Duiliu Marcu au fost prezentate referate. Ing. Anton Necşulea a vorbit despre „Noutăţi în acustica sălilor“, arhitectul Victor Smighelschi despre „Izolaţii acustice la clădirile de locuit", iar arhitectul Titu Evoiceanu a prezentat referatul „Combaterea zgomotelor oraşului“. ★ Marţi a părăsit Capitala, plecînd spre Budapesta, o delegaţie a A.S.L.-ului şi a Direcţiei generale pentru energie, metrologie, standarde şi invenţii, pentru a participa la lucrările conferinţei de energetică industrială, organizată de Asociaţia pentru economia energetică, din R. P. Ungară. Membrii delegaţiei, inginerii B. Marcu şi J. Gayraud vor prezenta la conferinţă unele comunicări ştiinţifice. ★ In sala Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi a avut loc marţi seara un recital de balet dat de Ellen Meissner, prim-solistă a Teatrului de stat din Dessau — R.D. Germană, laureată a celui de-al VI-lea Festival mondial al tineretului şi studenţilor de la Moscova. Recitalul s-a bucurat de succes. Marţi dimineaţa a părăsit Capitala plecînd în R. Cehoslovacă violoncelistul Vladimir Orlov, care va susţine mai multe recitaluri şi va fi solistul unor concerte în oraşele Praga şi Pilsen. (Agerpres) Să gospodărim cu grijă căminele! (Urmare din pag. I-a) obligaţiilor ce le au faţă de bunul obştesc, al unui control riguros care să generalizeze introducerea autodeservirii. Comitetul U.T.M. pe centrul universitar şi Consiliul orăşenesc al Asociaţiei Studenţilor trebuie să organizeze schimburi de experienţă între comitetele de cămin, concursuri pentru cea mai frumoasă cameră sau cel mai îngrijit cămin. Caricatura sau epigrama afişată prompt care să ţintească pe neglijenţi şi nepăsători, o vizită improvizată într-un cămin neîngrijit vor contribui la întărirea şi respectarea — de către toţi studenţii — a normelor vieţii în cămin. Trebuie să li se amintească necontenit acelor studenţi — puţini la număr — cu mentalităţi mai înapoiate că pentru construirea şi utilarea căminelor s-au cheltuit milioane de lei. Studenţii trebuie să le gospodărească cu cea mai mare grijă, să îşi asigure ei înşişi în cămine un trai civilizat şi o atmosferă plăcută ; să aibă grijă de bunul încredinţat lor de poporul muncitor ; să păstreze acest bun pentru viitoarele generaţii de studenţi. Festivalul filmului sovietic — Patria: Kociubei — Republica (ecran lat) I. C. Frimu, 23 August ; Ultima primăvară — Magheru Elena Pavel, înfrăţirea între popoare ; Marile familii — V. Alecsandri, Drumul Serii ; Pentru 100.000 de mărci — Bucureşti, Gh. Doja, Flacăra, Mioriţa ; Nevasta mea cintă - Lumina, Vie PAntilie; 60 de zile din sudul Asiei — Central; Fatima — Victoria; Umbrela sfîntului Petru — 13 Septembrie, C. David ; Program de filme documentare — Timpuri Noi; Evgheni Oneghin — Tineretului; Sombrero — Alex. Popov, Mihail Eminescu, G. Bacovia ; Torentul — Cultural, N. Bălcescu ; Haiducii — Unirea Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“, în zgomotul roţilor —Arta; Dragoste pe note ■ — Munca; Ivan Brovkin se însoară — 16 Februarie; Omul cu pantaloni scurţi — Popular; Micuţa — 1 Mai; Călătorie peste 3 mări — Volga; O mică intimplare — 3 Mai; Un ciclu de filme pentru copii şi tineret — 30 Decembrie; Dimineaţa mohorîtă — Aurel Vlaicu; Submarinul „Vulturul" — B. Delavrancea. Marina Ladînina în mijlocul spectatorilor din Oraşul Stalin Marina Ladînina, artistă a poporului din Uniunea Sovietică, care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, s-a întîlnit marţi seara la cinematograful „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin cu numeroşi spectatori. După ce a adus publicului din acest oraș salutul cineaștilor sovietici, cunoscuta artistă sovietică a vorbit despre marile succese repurtate de cinematografia sovietică. Conferinţe Uniunea Arhitecţilor din R.P.R. anunţă că joi 15 octombrie ora 18:30 vor avea loc la Casa Arhitectului din Capitală conferinţe ale arhitecţilor sovietici care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Arhitectul Alexandr Ivanovici Kneazev, secretar al Uniunii Arhitecţilor din U.RSS., va ţine conferinţa : „Din practica construcţiilor de locuinţe din Uniunea Sovietică", iar arh. Nikolai Nikolaevici Selivanov, preşedintele Filialei Moscova a Uniunii Arhitecţilor din UM..SR., va conferenţia despre Arhitectura contemporană din Moscova“. Conferinţele vor fi însoţite de proiecţii după care va rula un film documentar sovietic. (Agerpres) ftrui DESEtIRILOR DE FIER. id.mumm .bhod. ilad PLUMS ZidirI ALUMINIUM