Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-14 / nr. 3240

OMUL DE LÎNGĂ (Urmare din pag. l-a) căldura părintească a tatălui, sau se teme de răspunderea care apasă asupra lui ? Fapt e, că ori de cite ori se gîn­deşte la acest lucru simte că i se taie picioarele. La tribunal i se vor cere explicaţii pe care el nu e în stare să le dea. De ce doreşte să se despartă de soţie ? Care sunt motivele ? Îşi imagi­nează sala mare în care vor fi puse aceste întrebări, sutele de ochi care-l vor privi. Va fi acolo şi soţia lui. Confruntarea a­­ceasta îl sperie. A trecut atita vreme de cinci şi­ a abandonat familia, ani de zile el nu i-a dus copilului său nici măcar un pa­cheţel cu bomboane. A încasat în fiecare lună de la întreprindere alocaţia pentru copil, dar nu i-a trimis aceşti bani soţiei, nu a a­­jutat-o să îngrijească copilul. Ce va răspunde el, Tudor P. în faţa unor astfel de întrebări ? Soţia lui Tudor nu îndrăzneş­te nici ea să ia o hotărîre. So­ţul ei s-a purtat urît cu ea, a bătut-o, a părăsit-o, n-a mai vrut să ştie de ea nici chiar a­­tunci cînd se afla într-un mo­ment greu de viaţă, la spital, bolnavă, pe patul de operaţie. Se gîndeşte însă la fetiţă. I se rupe inima cînd, ducindu-se acasă, fetiţa o întreabă de ce nu vine şi tată! ei­— o să vină — îi răspunde ea mai mult ca pentru sine — deşi a pierdut de mult încrede­rea că soţul ei va reveni la fa­milia părăsită. C. s-a resemnat. „Aşa a fost să fie“, îşi spune ea. Durerea a copleşit-o în aşa măsură încît acum i se pare totul aşa de fi­resc... Oare viaţa ei nu se mai poate reface ? Doi tineri căsătoriţi tr.un greu impas, sunt în. Care este viitorul acestei fa­milii ? încotro se va îndrepta viaţa celor doi soţi ? Cum îşi vor creşte copilul pentru care răspund în faţa societăţii ? Un răspuns la aceste întrebări îl pot da şi tinerii din colectivele de muncă în care trăiesc aceştia. Ei trebuie să se apropie cu grijă de aceşti tovarăşi, să-i ajute să înţeleagă că nu acestea sunt prin­cipiile care stau la baza unei fa­milii din societatea noastră so­cialistă. Multă vreme însă tinerii care lucrează împreună cu Tudor n-au ştiut nici măcar că el este căsătorit. Tudor vine la uzină, îşi îndeplineşte sarcinile aşa cum se cere şi astfel el apare un tînăr ca toţi ceilalţi. Dar care este a­­devăratul său caracter ? Cum se comportă el în afara întreprin­derii, în timpul liber, acasă, în viaţa de familie ? L-am întrebat pe unul dintre tinerii cu care Tudor lucrează la aceeaşi maşină ce părere are despre el. „E un tînăr cumsecade — mi-a răs­puns el. Doar atît că are o fire cam închisă“. Fireşte că Tudor s-a străduit din răsputeri să-şi ascundă apucăturile urîte care-i macină caracterul. Nu se poate însă să munceşti alături de cineva vreme îndelungată şi să nu încerci să-l cunoşti cu adevă­rat. E vorba doar de tovarăşul tău de muncă, de omul de lingă tine... Cazul acesta, cu totul izolat în rîndurile tineretului nostru, ri­dică totuşi o problemă deosebit de importantă. Să cunoaştem omul de lingă noi şi să-l aju­tăm atunci cînd, dintr-o cauză sau alta, viaţa lui a intrat în­­tr-un impas. ş­edinţa de lucru organizată de Consiliul Central al Sindicatelor Marţi a avut loc la Casa de cultură a Sindicatelor din Ca­­pitala o şedinţa de lucru organi­zata de Consiliul Central al Sin­dicatelor in scopul analizării fe­lului în care organele sindicale sprijină acţiunea patriotică a oa­menilor muncii de a realiza eco­nomii cît mai mari în producţie. Au luat parte reprezentanţi ai C.C.S. activul sindical al Consi­liului sindical orăşenesc Bucu­reşti şi al consiliilor sindicale regionale şi raionale din regiu­nile Bucureşti, Constanţa, Cra­iova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, preşedinţi de comitete de întreprinderi şi conducători ai unor uzine şi fabrici bucureştene. Informările prezentate în cursul şedinţei au scos în evi­denţă rolul activ pe care orga­nizaţiile sindicale îl au în mobi­lizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii în produc­ţie. Extinderea unor iniţiative va­loroase pornite din rîndul munci-­­torilor de la Uzinele „Vasile Roaită“ şi „Tudor Vladimirescu“, fabricile de încălţăminte „Kirov“ şi „Nicolae Bălcescu“ şi alteler a contribuit în mare măsură ca­ întreprinderile bucureştene să economisească în primele 8 luni­ ale anului, peste plan, circai 270.000.000 lei din cei 380.000.000, cît s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului cu prilejul* dezbaterii documentelor Plenarei* G.C. al P.M.R. din iulie a.c. Nu­mai colectivul de muncă de la* Fabrica de confecţii „Gh.. Gheor­­ghiu-Dej“, unde comitetul de în­treprindere a dus o muncă susţi­nută pentru combaterea risipei­ de materiale şi îmbunătăţireai coeficientului d re utilizare a ţe­i­sărurilor, a economisit în acest timp aproape 13.000.000 lei. O experienţă bună în această direcţie a dobîndit şi Consiliul­ sindical regional Constanţa, cu al cărui sprijin au luat o mare extindere iniţiativele pornite de­ mecanizatorii de la S.M.T. Băr­neasa şi Cobadin. In primele* 8 luni, S.M.T.-urile din regiunea* Constanţa au economisit* 27.400.000 lei. In colaborare cu cercurile A.S.I.T. şi cu cabinetele tehnice,* organizaţiile sindicale din între-* prinderile raionului Sibiu au an-* trenat în mişcarea de inovaţii un mare număr de muncitori, in-* gineri şi tehnicieni care anul a­­cesta au realizat şi aplicat 1047 de inovaţii şi raţionalizări. Ace­­stea aduc economii antecalculate* în valori de peste 9.400.000 lei. Informările prezentate, precum şi discuţiile făcute pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de experienţa în munca sindicală. Participanţii la şedinţa de lu­cru au stabilit măsurile ce tre­buie luate în vederea intensifi­cării sprijinului pe care organele sindicale au datoria să-l dea co­lectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Intre altele, aceste^ măsuri prevăd îndrumarea mai* eficace a colectivelor constituitei în întreprinderi pentru descope­rirea şi folosirea de noi rezerve* interne, care să ducă la reduce­rea consumurilor de materia primă şi materiale, la folosirea* mai bună a capacităţii de pro­­ducţie a maşinilor şi utilajelor.* In scopul îmbunătăţirii continuei a calităţii producţiei şi ridicării* productivităţii muncii, au fost* luate măsuri pentru sprijinirea* ridicării calificării profesionale a* cadrelor şi intensificarea mişcă-* rii de inovaţii şi raţionalizări. (Agerpres) In sala de şah a clubului fabricii de încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea. Foto: N. STELGRIAN FOTBAL Campionatul categoriei A de fotbal continuă duminică cu des­făşurarea meciurilor din cadrul celei de-a 8-a etape. In Capitală pe terenuri diferite se vor desfă­şura două meciuri. Pe stadio­nul Ciuleşti se va disputa întîl­­nirea dintre echipele Rapid Bucureşti şi Jiul Petroşani, iar pe stadionul Republicii amatorii de sport vor putea urmări unul din derbiurile etapei: Dinamo Bucureşti—Steagul Roşu Oraşul Stalin. Jocurile încep la ora 15:30. In ţară sunt programate urmă­toarele întilniri: U. T. Arad— Petrolul Ploeşti; Ştiinţa Cluj— Progresul Bucureşti; Dinamo Bacău—C.C.A.; Minerul Lupeni— Farul Constanţa. Astăzi, la Cluj, se dispută par­tida restantă care o pune pe Ştiinţa din localitate, formaţiei campioane de anul trecut, Petro­lul Ploeşti. Simbătă se va disputa la Car­­dif întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţio­nate ale Ţării Galilor şi Angliei. Federaţia britanică de fotbal a­ anunţat că in acest meci echipa Angliei va utiliza 5 debutanţi : Allen, Smith, Connelly, Clough şi Holliday. Din tot mai fac parte cunoscuţii internaţionali Hopkinson (portar), Flowers (mijlocaş), Greaves (inter) şi Charlton (centru-înaintat). fruntea clasamentului se află, echipa Slovan Bratislava cu 12 puncte, urmată de Dukla Praga cu 11 puncte, Slovan Nitra cu 10­ puncte. Pe ultimul loc se află Dukla Pardubice. GIMNASTICĂ După cum s-a mai anunţat, la 1 noiembrie se va desfăşura în sala sporturilor Dinamo din Ca­pitală întîlnirea internaţională feminină de gimnastică dintre e­­chipele selecţionate ale R. P. Ro­mâno şi Italiei. Acest meci con­stituie revanşa întîlnirii disputate, anul trecut la Roma, cînd victo­ria a revenit gimnastelor noastre în vederea acestei întilniri gimnastele selecţionate în lotul nostru se pregătesc cu minuţiozi­tate. Din lot fac parte campioa­na ţării Sonia Iovan, Elena Teo­­dorescu, Emilia Liţă, Atanasia Ionescu, Elena Dobrowolski, Uta Poreceanu şi altele. PATINAJ Au trecut trei zile de la des­chiderea patinoarului artificial din Parcul sportiv „23 August“. In această scurtă perioadă, sute de tineri şi tinere şi-au petrecut în mod plăcut timpul lor liber, patinînd pe gheaţa strălucitoare a frumoasei baze sportive. Este pentru prima oară în istoria sportului bucureştean, cînd pati­natorii îşi încep activitatea cu a­­proape două luni mai devreme. De­sigur, că aceasta a fost posi­bil numai datorită noilor condiţii create tineretului nostru, prin a­­menajarea patinoarului artificial. In afara numeroşilor amatori de patinaj, în fiecare seară pe patinoarul artificial îşi continuă pregătirile în vederea noului se­zon hocheiştii de la C.C.A. Peste cîteva zile vor începe antrena­mentele şi cluburile de hochei Constructorul şi Victoria din Bucureşti. La 19 octombrie vor începe cursurile centrului d ini­ţiere pentru copii pînă la vîrsta de 8 ani. Aici, tinerele vlăstare vor avea la dispoziţie pe cei mai buni instructori care îi vor ini­ţia în tainele patinajului. Deschiderea oficială a pati­noarului se va face într-un cadru festiv la 24 octombrie prin orga­nizarea unui mare festival pe gheaţă urmat de demonstraţii de patinaj şi jocuri de hochei pe gheaţă. Federaţia română de specialitate a stabilit ca prima competiţie de hochei pe gheaţă din acest sezon să se dispute pe patinoarul artificial între 2 şi 8 noiembrie. Este vorba de „Cupa 7 Noiembrie“, care va reuni de-a lungul unui turneu pe cele mai puternice formaţii din ţară. ŞAH In turneul candidaţilor la titlul mondial de ţari s-au jucat partidele întrerupte din rundele a 19-a şi a 20-a. Fără să mai reia jocul, Benkö a anunţat că ce­dează partidele întrerupte cu marii maeştri sovietici Keres şi Petrosian. Tot fără joc, arbitrii au consemnat victoria lui Keres în partida cu Gligorici. In acest fel, a fost continuată o singură partidă Gligorici-Smîslov. Marele maestru sovietic, care avea un pion în plus într-un final de turnuri, a jucat excelent, obţi­­nînd victoria la mutarea 51-a. După 20 de runde, în clasa­ment continuă să conducă tină­­rul tahist sovietic Mihail Tal cu 14 '■ 0 puncte. El este urmat de Keres — 13 puncte, Petrosian 11 puncte, Smi­il­oi — I­­P­­ 2 puncte Gligorici — 10 puncte, Fischer — 8V2 puncte, Benkö — 6V2 puncte, Olafsson — 6 puncte. Pînă la sfîrşitul turneului, care va desemna pe viitorul adversar al actualului campion mondial Mihail Botvinik, au mai rămas de disputat 8 runde. În cadrul competiţiei de ţahi pentru Cupa Europei, la Buda­pesta se desfăşoară la 10 mesa meciul dintre echipele reprezen­tative ale R. P. Ungare și R. P. Bulgaria. După două ture rezul­tatul este de 7-6 in favoarea echipei maghiare, 7 partide fiind întrerupte. Iată cîteva rezultate înregistrate pină acum : Popov Szabó 0—1; Delly-Tringov 1—0; Minev-Barcza V2—Vs Portisch- Robotov V2—Vs­ Szily-Prahov, 1—0; Tringov-Delly 1—0 ; Fo­­rintos-Milev 0—1 ; Kolarov- Honfi 1—0; Florian-Pidevski 1j2—*/s ; Neikirch-Bilek >/2—1 /2« (Agerpres) După 8 de fotbal etape, în campionatul al R. Cehoslovace în* O scenă din film ­Drag­astea nu se­ cumpiată „Dragostea nu se cumpără‘ este o puternică şi impresionan­ta dramă cinematografică. Pro­ducţie în culori a studiou­­lui „A. Dovjenkov din Kiev, fil­mul acesta evocă evenimente is­torice din timpul revoluţiei şi războiului civil, repovestind cu mijloace cinematografice acţiu­nea interesantului roman al scrii­torului ucrainean, Anatoli Sian . „Furtuna­ într-u­nul din satele ucrainene Se întoarce după ce a colindat în zadar în căutarea unei vieţi mai bune, tînarul Iakov Make­don. Dar şederea la părinţi nu-i va fi de lungă durată căci izbuc­neşte primul război mondial şi el este trimis pe front. înainte de a pleca are ocazia însă de a afla cu durere că fata pe care a iubit-o, Sofia, l-a părăsit şi s-a căsătorit cu un bogătaş. Bătrî­­nul soţ al Sofiei a murit lăsîn­­du-i o avere însemnată şi ea se străduieşte să-l recîştige pe Ia­kov pe care-l iubeşte totuşi. Stră­daniile ei au însă un efect con­trariu şi pînă la urmă puterni­cul sentiment de dragoste care exista între cei doi se transformă într-o ură adîncă. Ce se întîmplase ? Amîndoi se schimbaseră profund, Iakov, în­­ţelegînd pricina mizeriei şi sufe­rinţelor în care se zbatea poporul, se alăturase bolşevici­lor, devenind un vajnic luptător revoluţionar. Datorită bogăţiei, Sofia, la rîndul ei, devenise mai egoistă şi mai rea, m­ice cei doi se săpase o prăpastie de netrecut. Cu multă pregnanţă, înfăţişează filmul acest proces de înstrăi­nare al celor doi, drumurile di­ferite pe care apucă, lat-o pe Sofia. Dintr-o fată simplă a de­venit o adevărată cucoană, edu­cată în spiritul hrăpăreţ al tată­lui ei, care nu pregetă să omoare un om pentru a se îmbogăţi, şi nici să-şi prade chiar fiica. So­fia devine tot mai meschină şi acaparatoare, cu o mentalitate de aprigă exploatatoare. Cind vine pe front să-l ia acasă pe Iakov şi acesta nu vrea să-şi pă­răsească tovarăşii de luptă şi su­ferinţe, ea strigă intrigată : „Dar am dat atîţia bani pentru tine­­“ In concepţia ei, totul se vinde şi se cumpără, chiar şi sufletul, conştiinţa, dragostea. Iakov, care a văzut atîţia oameni pierind în războiul imperialist, care a vă­zut cită ură purtau oamenii celor care i-au tîrît în acest război, care a văzut cît de senin şi-a dat prie­tenul său, muncitorul comunist Artiom, viaţa pentru izbînda ideilor comuniste, ştie că nu totul e de vînzare, că idea­lurile fericirii poporului sînt mai de preţ decit orice. De aceea el refuză să dezerteze din luptă, rămîne pe front şi activează în cadrul propagandei revoluţionare printre ostaşi. In acelaşi timp, în sufletul său începe să se stre­coare dezgustul şi ura faţă de Sofia. Acestea se accentuează după revoluţie cînd el vede, odată, întors acasă, cît de perfide sînt manevrele contrarevoluţionare ale Sofiei şi ale clicii ei de bogătaşi. Intr-o ultimă încercare de a-l cuceri, Sofia îl salvează pe Iakov dintr-o încăierare pusă chiar de ea la cale, dar acesta refuză ori­ce compromis. Ura care a inter­venit intre ei se revarsă cu pu­tere. Cind averea îi este amenin­țată, Sofia nu dă înapoi să in­cendieze cu mina ei casa fami­liei lui Iakov și mai tîrziu să tragă cu pistolul împotriva celui pe care zicea că-l iubeşte. Hotă­­rit să o împiedice de a mai face rău, Iakov o urmăreşte cînd în­cearcă să fugă şi, văzind că nu încetează să lupte, o ucide, Ia­kov şi-a făcut pe deplin datoria faţă de cauza căreia şi-a închi­nat viaţa. In rolurile celor doi eroi principali, actorii Dzidra Riten­­bergs (pe care ne-o amintim cu plăcere din „Malva") şi G. Osta­­sevski, au jucat cu mult realism şi fineţe psihologică. B. DUMITRESSUI Cronica filmului Luna prieteniei romîno-sovietice Numeroase manifestări în Capitală şi în fără In cadrul Lunii prieteniei ro­mîno-sovietice au avut loc marţi în Capitală şi în întreaga ţară numeroase manifestări con­sacrate popularizării succeselor Uniunii Sovietice în domeniul economiei şi culturii, precum şi a ultimelor realizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice. La clubul Sindicatului munci­torilor din învăţămînt, prof. Pe­tre Drăgoescu, preşedintele Con­siliului superior al şcolilor, a vorbit, sub auspiciile Institutului de studii romîno-sovietic al Aca­demiei R.P. Romîne, despre „Re­organizarea învăţămîntului din U.R.S.S. Legătura şcolii cu viaţa". La Casa prieteniei romîno-so­vietice A.R.L.U.S. ing. loan Pe­tru, director în Ministerul Indu­striei Petrolului şi Chimiei, a ţi­nut conferinţa „Avîntul indu­striei chimice sovietice în septe­­nal". In cadrul manifestărilor orga­nizate de Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S.-Bucureşti, prof. dr. Th. Firică a conferenţiat la Clu­bul Constructorul despre „Actua­lităţi medicale sovietice“, iar ziaristul Simion Orban în confe­rinţa ţinută în sala C.C.A. din bulevardul 6 martie, a înfăţişat aspecte de la expoziţia „Reali­zările economiei naţionale a Uniunii Sovietice". La Biblioteca Sfatului Popu­lar al Capitalei, prof. Veronica Cosm­a a vorbit despre „Cartea sovietică, prieten şi educator“. In cadrul „Săptămînii filmului sovietic", la cinematograful „Pa­tria“ din Capitală a rulat marţi seara filmul „O întîmplare ex­traordinară", seria K­-a. In numeroase întreprinderi şi instituţii, la cluburi muncitoreşti şi cămine culturale din regiunea Cluj au avut loc în aceste zile conferinţe şi seri literare. La topitoria de cînepă din Beclean, prof. Teodor Cîmpean, a vorbit despre „Realizările U.R.S.S. în domeniul Industriei“, iar la bi­blioteca raională din Aiud prof. Tiberiu Peter a ţinut o confe­rinţă intitulată „Comorile Baica­­lului". La Şcoala medie din Be­clean s-a ţinut o şezătoare lite­rară şi o seară de întrebări şi răspunsuri cu tema „Arta romî­­nească in U.R.S.S.“. La Cluj şi Bistriţa continuă să se desfă­şoare festivaluri ale filmului so­vietic. La Casa prieteniei romîno-so­vietice din Iaşi, ing. Ion Tomo­­zei, de la Institutul agronomic din Iaşi, a conferenţiat, marţi după-amiază, despre „Agrobiolo­­gia sovietică în septenal". Expu­neri privind succesele ştiinţei, ar­tei şi culturii sovietice au­ avut loc în oraşele Bîrlad, Vaslui, Paşcani, Huşi şi în multe alte centre ale regiunii Iaşi. La Teatrul de stat din Con­stanţa, după conferinţa „Drama­turgia sovietică pe scene romî­­neşti“, au fost prezentate frag­mente din piesa „O chestiune personală“ de A. Stein. La clubul Şantierului naval maritim din Constanţa s-a ţinut conferinţa „Accelerarea progre­sului tehnic în U.R.S.S.“, iar la căminele culturale „Donca Simo" şi „Nicolae Bălcescu“ conferinţa „Tradiţionala prietenie dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice". La Casa de cultură a Com­binatului metalurgic de la Re­şiţa a avut loc un simpozion cu tema „Pe calea tehnicii comu­nismului“, la care au luat cuvin­­tul numeroşi ingineri şi tehni­cieni care au studiat în Uniunea Sovietică sau au vizitat diferite întreprinderi metalurgice din Uniunea Sovietică. Expoziţii care înfăţişează as­pecte din viaţa şi munca oame­nilor sovietici, construcţii de lo­cuinţe în U.R.S.S., viaţa in col­hozuri şi activitatea oamenilor de ştiinţă sovietici s-au deschis în oraşele Arad, Orşova, Făget, Lugoj, Caransebeş şi în alte lo­calităţi ale regiunii Timişoara. (Agerpres) Şedinţa grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Ploeşti Marţi a avut loc la Sfatul Popular regional Ploeşti o şedin­ţă de lucru a grupului de depu­taţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Ploeşti. Deputaţii au analizat activitatea lor din ultima perioadă pentru antrena­rea cetăţenilor la rezolvarea nu­meroaselor lucrări de folos ob­ştesc. Deputaţii Dumitru Arion, Mihail Bujor, Gheorghe Florescu, Constantin Mănescu, Precup Neagu, Uie Nicolae, C. Paraschi­­vescu-Balăceanu, Stoian Stanciu, Stela Zamfir şi alţii au făcut propuneri pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pentru termina­rea unor construcţii social-cultu­­rale şi a altor lucrări de interes obştesc, precum şi în unele pro­bleme privind buna gospodărire a oraşelor şi satelor regiunii. In încheiere, deputatul Stan Gheorghe, preşedintele Comitetu­lui executiv al Sfatului popular regional Ploeşti, a vorbit despre sarcinile actuale ale deputaţilor subliniind necesitatea mobiliză­rii maselor de ţărani muncitori la grăbirea lucrărilor din cam­pania agricolă de toamnă, a lu­crărilor de pe şantierele de îm­bunătăţiri funciare, pentru termi­narea construcţiilor obşteşti şi altele. INFORMAŢII La Casa Arhitectului din Ca­pitală a avut loc marţi seara un simpozion cu tema „Probleme de acustică". După cuvîntul de des­chidere al acad. Duiliu Marcu au fost prezentate referate. Ing. Anton Necşulea a vorbit despre „Noutăţi în acustica sălilor“, arhitectul Victor Smighelschi despre „Izolaţii acustice la clă­dirile de locuit", iar arhitectul Titu Evoiceanu a prezentat re­feratul „Combaterea zgomotelor oraşului“. ★ Marţi a părăsit Capitala, ple­­cînd spre Budapesta, o delegaţie a A.S.L.-ului şi a Direcţiei ge­nerale pentru energie, metrolo­gie, standarde şi invenţii, pen­tru a participa la lucrările con­ferinţei de energetică industrială, organizată de Asociaţia pentru economia energetică, din R. P. Ungară. Membrii delegaţiei, inginerii B. Marcu şi J. Gayraud vor pre­zenta la conferinţă unele comu­nicări ştiinţifice. ★ In sala Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi a avut loc marţi seara un recital de balet dat de Ellen Meissner, prim-so­­listă a Teatrului de stat din Dessau — R.D. Germană, lau­reată a celui de-al VI-lea Festi­val mondial al tineretului şi studenţilor de la Moscova. Recitalul s-a bucurat de succes. Marţi dimineaţa a părăsit Ca­pitala plecînd în R. Cehoslovacă violoncelistul Vladimir Orlov, care va susţine mai multe reci­taluri şi va fi solistul unor con­certe în oraşele Praga şi Pilsen. (Agerpres) Să gospodărim cu grijă căminele! (Urmare din pag. I-a) obligaţiilor ce le au faţă de bunul obştesc, al unui control riguros care să generalizeze in­troducerea autodeservirii. Comi­tetul U.T.M. pe centrul universi­tar şi Consiliul orăşenesc al Aso­ciaţiei Studenţilor trebuie să or­ganizeze schimburi de experienţă între comitetele de cămin, con­cursuri pentru cea mai frumoasă cameră sau cel mai îngrijit că­min. Caricatura sau epigrama afi­şată prompt care să ţintească pe neglijenţi şi nepăsători, o vizită improvizată într-un cămin neîn­grijit vor contribui la întărirea şi respectarea — de către toţi stu­denţii — a normelor vieţii în cămin. Trebuie să li se amin­tească necontenit acelor studenţi — puţini la număr — cu men­talităţi mai înapoiate că pentru construirea şi utilarea căminelor s-au cheltuit milioane de lei. Stu­denţii trebuie să le gospodărească cu cea mai mare grijă, să îşi asi­gure ei înşişi în cămine un trai civilizat şi o atmosferă plăcută ; să aibă grijă de bunul încredin­ţat lor de poporul muncitor ; să păstreze acest bun pentru viitoa­rele generaţii de studenţi. Festivalul filmului sovietic — Patria: Kociubei — Republica (ecran lat) I. C. Frim­u, 23 Au­gust ; Ultima primăvară — Ma­­gheru Elena Pavel, înfrăţirea între popoare ; Marile familii — V. Alecsandri, Drumul Serii ; Pentru 100.000 de mărci — Bucu­reşti, Gh. Doja, Flacăra, Miori­ţa ; Nevasta mea cintă - Lumi­na, Vie PAntilie; 60 de zile din sudul Asiei — Central; Fatima — Victoria; Umbrela sfîntului Petru — 13 Septembrie, C. Da­vid ; Program de filme documen­tare — Timpuri Noi; Evgheni O­­neghin — Tineretului; Sombrero — Alex. Popov, Mihail Emines­­cu, G. Bacovia ; Torentul — Cultural, N. Bălcescu ; Haiducii — Unirea Clubul C.F.R. „Grivi­­ţa Roşie“, în zgomotul roţilor —Arta; Dragoste pe note ■ — Munca; Ivan Brovkin se însoară — 16 Februarie; Omul cu pan­­taloni scurţi — Popular; Micuţa — 1 Mai; Călătorie peste 3 mări — Volga; O mică intimplare — 3 Mai; Un ciclu de filme pentru copii şi tineret — 30 Decembrie; Dimineaţa mohorîtă — Aurel Vlaicu; Submarinul „Vulturul" — B. Delavrancea. Marina Ladînina în mijlocul spectatorilor din Oraşul Stalin Marina Ladînina, artistă a poporului din Uniunea Sovietică, care ne vizitează ţara cu prile­jul Lunii prieteniei romîno-so­vietice, s-a întîlnit marţi seara la cinematograful „Maxim Gor­ki“ din Oraşul Stalin cu nume­roşi spectatori. După ce a adus publicului din acest oraș salutul cineaștilor sovietici, cunoscuta artistă sovietică a vorbit despre marile succese repurtate de cine­matografia sovietică. Conferinţe Uniunea Arhitecţilor din R.P.R. anunţă că joi 15 octombrie ora 18:30 vor avea loc la Casa Ar­hitectului din Capitală conferin­ţe ale arhitecţilor sovietici care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Arhitectul Alexandr Ivanovici Kneazev, secretar al Uniunii Arhitecţilor din U.RSS., va ţine conferinţa : „Din practica construcţiilor de locuinţe din Uniunea Sovietică", iar arh. Ni­kolai Nikolaevici Selivanov, pre­şedintele Filialei Moscova a Uniunii Arhitecţilor din UM..SR., va conferenţia despre Arhitec­tura contemporană din Moscova“. Conferinţele vor fi însoţite de proiecţii după care va rula un film documentar sovietic. (Agerpres) ftrui DESEtIRILOR DE FIER. id.­mumm .bhod. il­ad­ PLUMS Zidi­rI ALUMINIUM

Next