Scînteia Tineretului, noiembrie 1959 (Anul 14, nr. 3256-3280)

1959-11-01 / nr. 3256

Pentru o bună practică în producţie attutmil muncitor, comunistul Iosif Székely, şi-a scos un car­neţel, a citit atent din însemnă­rile lui şi l-a lăsat jos din mînă. — Mă uit la voi. Sînteţi a­­proape copii. Curat îmbrăcaţi, cu feţele voastre luminoase şi ochii aprinşi pentru învăţătură, nu se­mănaţi nici pe departe cu uce­nicii de pe vremea patronilor. Ucenicii din vremea aceea n-aveau şcoală unde să înveţe, iar la ateliere patronii îi puneau să spele podele, să măture, să care , orice, numai meserie nu. In schimb bătaie din belşug în cursul fiecărei zile de 12 şi 14 ore. Ca să înveţe ceva, ucenicul trebuia să fure tot timpul cu ochii de la patron. Cum puteam învăţa în acea vreme ! Greu, foarte greu, în con­diţiile acelea vitrege, noi am învăţat totuşi meserie. Au tre­cut ani şi ani cu muncă isto­vitoare, greutăţi şi batjocură, dar am învăţat. Voi aveţi şcoli, profesori, internate şi cind aţi devenit mai măricei, intraţi in fabrică şi faceţi practică lin­gă lucrători vârstnici. In şcoală, am auzit aici in consfătuirea voastră, învăţaţi sîrguincios. Dar la practică, in ateliere ce faceţi? Teoria fără practică nu face cu­ o ceapă degerată. ...Şi apoi alţi vorbitori, elevi ucenici, profesori, muncitori din întreprinderi au spus multe lu­cruri despre practica în produc­ţie. Consfătuirea activului U.T.M. din şcolile profesionale din raio­nul Codlea, la care au participat ca invitaţi activişti de partid şi ai organizaţiei U.T.M., cadre didac­tice, directori de întreprindere — a dezbătut în lumina Plenarei a Vll-a a C.C. al U.T.M. activi­tatea organizaţiilor U.T.M. din şcolile profesionale ale raionului privind îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, a prac­ticii şi educaţiei politice a uce­nicilor. Despre practica în pro­ducţie s-a vorbit ca despre acel element esenţial fără de care ele­vul ucenic nu poate deveni un a­­devărat muncitor capabil să poar­te personal răspunderea unei sar­­cini de producţie. Pentru îmbu­nătăţirea procesului de practică în anul şcolar trecut şi în noul an s-au făcut lucruri bune. Re­feratul ţinut în consfătuire, tine­rii veniţi la tribună, au îm­­ ba marginea adunării cu activul U.T.M. din şcolile profesionale din raionul Codlea, consacrată analizei muncii In lumina celei de-a VlI-a Plenare a C.C. al U.T.M. părtăşit experienţa organizaţiei U.T.M. legată de sprijinirea pro­cesului de practică în producţie. „Pentru a-şi însuşi o bună ca­lificare, elevii în timpul practi­cii sunt repartizaţi să lucreze pe lingă muncitori şi maiştri bine pregătiţi , s-a spus în referat. La întreprinderea Măgura Codlei, de pildă, cei care conduc prac­tica ucenicilor sînt dintre mun­citorii cei mai buni, comunişti, sau fără de partid, cu bogată ex­­perienţă în muncă. Comunistul Otto Golobiev se ocupă cu răb­dare părintească de elevii care-i sînt încredinţaţi. La fel se poate vorbi la Fabrica „Colorom“ des­pre tov. Spinu Gheorghe. Sub îndrumarea unor astfel de oa­meni, ucen­icii capătă însuşiri practice deosebite şi se dezvoltă din punct de vedere moral, în­vaţă tainele maşinii, devin lu­crători buni". „Pe mine — spune ucenicul Boboc Alexandru — m-au învă­ţat mai mulţi muncitori în timpul orelor de practică. Fiecare mi-a arătat la maşina lui tot ce este necesar ca să lucrez bine şi m-a pus adesea să execut singur u­­nele piese". Dar pentru o practică bună nu este de ajuns numai o repartizare justă pe lîngă lucrătorii buni­ci şi dorinţa elevilor de a învăţa cu­ mai multe. Organizaţiile U.T.M., atît a întreprinderii cît şi a şco­lii, sînt datoare să se ocupe per­manent de practica ucenicilor. „La noi — spune Rusen Au­rel, secretarul comitetului U.T.M. de la Întreprinde­rea „Electroprecizia" — organizaţia U.T.M. a luat mai multe măsuri pentru a ajuta ca practica elevu­lui în producţie să fie cît mai eficace. Fiecare secre­tar de organizaţie de bază U.T.M. are în pla­nul său de muncă un punct special legat de în­drumarea şi controlarea activi­tăţii de practică a ucenicilor din secţia respectivă, în colabo­rare cu organizaţia U.T.M. din şcoli, noi am organizat cîteva adunări educative unde muncito­rii întreprinderii au vorbit uce­nicilor despre meserie, spirit ino­vator în muncă, combativitate, cinste etc. în plus, cu lucrătorii tineri care au în grija lor uce­nici, noi am discutat în adunările noastre U.T.M. Aceştia au primit ca sarcină de organizaţie să răs. V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3­ a) In pauza consfătuirii numeroşi tineri s-au înscris la discuţii. Potol P. PAVEL O seară a studenţilor brigadieri De curînd, Casa de cultură a studenţilor in colaborare cu Co­mitetul orăşenesc U.T.M.-Cluj a organizat o interesantă seară, de­dicată studenţilor brigadieri. Cu acest prilej au fost inmînate in­signele de „Brigadier al muncii patriotice” unui mare număr de studenţi care au depus în vara aceasta peste 100 ore de muncă voluntară. Au fost de asemenea inmînate numeroase premii în obiecte şi cărţi, studenţilor care­ au lucrat cu entuziasm pe şan­tierul de la Luduş. Printre aceş­tia se numără şi asistentul Adrian Stoica, studenţii Szipes Francisc de la conservator, Dumitraşcu Sever de la Universitatea „Babeş- Bolyai” şi mulţi alţii. Cu această ocazie, studenţii brigadieri din Cluj au lansat o chemare către toţi studenţii din ţară de a efectua în anul univer­sitar 1959—i 1960 cel puţin cete 50 ore muncă voluntară fiecare. O formaţie a Casei de cultură a prezentat un bogat program ar­tistic, după care a urmat belul studenţilor brigadieri. NICOLAE EDROIU student Excavatoristul utemist Mihai Ioan este unul din fruntaşii întreprin­deri miniere din Teliuc. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3256 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 noiembrie 1959 Citiţi pag. 4-a ! Raportul prezentat de N. I. Hruşciov cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice Mersul lucrărilor agricole în majoritatea regiunilor ţării recoltările şi însămînţările de toamnă se apropie de sfîrşit. Potrivit informărilor primite de Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturi, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective din regiunile Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Oradea, Baia Mare, Ploeşti, Piteşti şi altele, au terminat însămînţarea griului şi secarei de toamnă. In acelaşi timp au continuat celelalte lu­crări agricole de toamnă. S-a cules peste 80 la sută din recol­ta de struguri, culesul fructelor este aproape terminat în toate bazinele pomicole, au fost execu­tate arăturile adinei de toamnă pentru însămînţările de primă­vară pe 59 la sută din suprafaţa prevăzută. In săptămiîna viitoare oamenii muncii din agricultură trebuie să-şi concentreze eforturile pen­tru terminarea in cîteva zile a însăm­înţărilor in întreaga ţară, pentru intensificarea transportu­lui, preluării şi însilozării sfeclei de zahăr, a arăturilor adinei de toamnă şi încorporării de îngră­şăminte, pentru terminarea cule­sului strugurilor şi a fructelor. In această perioadă, unităţile agricole cooperatiste şi ţăranii cu gospodării individuale să fie sprijiniţi pentru livrarea la ba­zele de recepţie a produselor con­tractate în acest an şi a celor datorate statului pentru plata în natură a lucrărilor executate de S.M.T.-uri. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită transportului şi însilozării cartofilor. (Ager­pres) Consfătuire cu inovatori fruntaşi La Casa tehnicii transporturi­­lor şi telecomunicaţiilor din Ca­pitală a avut loc sîmbătă o consfătuire cu in­ovatori fruntaşi, conducători de între­prinderi, activişti de partid şi sindicali din unităţile Ministerului Transpor­­turilor şi Telecomunicaţiilor, pre­cum şi cu reprezentanţi ai Ofi­ciului de standarde ţi invenţii. Consfătuirea, organizată de Di­recţia tehnică a ministerului, a analizat activitatea de invenţii ţi inovaţii pe semestrul I a.c. Din cele 3.907 propuneri de inovaţii făcute de lucrătorii din transporturi şi telecomunicaţii în această perioadă au fost accep­tate pînă acum 1.840, care aduc economii antecalculate în valoare de peste 6.330.000 lei. Cea mai mare parte a inovaţiilor aplicate au rezolvat probleme importante ale producţiei, contribuind la sporirea productivităţii muncii ţi reducerea preţului de cost. Consfătuirea a scos în evidenţă experienţa bună a organelor din Departamentul Căilor Ferate care lucrează în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor, în ceea ce priveşte popularizarea şi extin­derea acestora. Astfel, au fost pu­blicate culegeri de inovaţii pe sectoare de specialitate, precum şi colecţia „în ajutorul inovato­rului feroviar în care apar bro­şuri cuprinzînd teme de inovaţii propuse spre rezolvare. Analizînd totodată lipsurile care în unele sectoare au frînat dezvoltarea acestei mişcări, par­ticipanţii la consfătuire au făcut propuneri privitoare la îmbună­tăţirea muncii de rezolvare a ino­vaţiilor şi raţionalizărilor, de extindere şi generalizare a ace­stora, pentru activizarea cabine­telor tehnice etc. (Agerpres) Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 octombrie Sâmbata dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de­ prietenie cu Uniunea Sovietică—A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionali­­zatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiin­ţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.- ului care s-au distins în munca pe tărîmul întăririi prieteniei ro­­mîno-sovietice. Participanţii la Congres au în­­tîmpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi in­vitaţi—membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, conducă­tori ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sînt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române în frunta cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămtn­­tului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev ambsadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai am­basadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Con­gresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimi­tate­­următoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două Congrese; 2) Ale­gerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a liat cu­­vîntul acad. Petre Constantines­­cu-Iaşi, vicepreşedinte al Consi­liului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a a­­dresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată con­ducătorul delegaţiei sovietice a transmis cehii de-al V-lea Con­gres al A.R.L.U.S.-ului un me­saj adresat de Prezidiul Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-ro­­mîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepăr­tat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Ro­­mîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de Întărire a legăturilor de prietenie romîno­­sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribu­­ţie. A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu nu nutrai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului de­legaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate a­­plauze. După pauză, lucrările Congre­sului au continuat sub preşedin­ţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Con­gresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S-ului. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lu­crările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului au încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noa­stre. Sămînţa aceasta a dat roa­de îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialis­mului din patria noastră. Şi de fiecare dată cînd zăbovim pu­ţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia ro­­mîno-sovietică, cu ideea minuna­tă a prieteniei popoarelor noa­stre. In încheiere acad. 13. I. Par­hon urează delegaţilor şi Con­gresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participan­ţii la Congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu Ge­neral A.R.L.U.S. şi a comisiei pentru redactarea rezoluţiei Congresului, au început discu­ţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consi­liului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Tr­andafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşe­dinta gospodăriei agricole co­lective „Steagul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Flo­rea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Bor­­zeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Ionescu-Siseşti, Spiridon Bulete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bă­­lăceanu, preşedintele Consiliu­lui regional A.R.L.U.S. Bucu­reşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgice „Pro­gresul“ din Brăila. Specialiştii sovietici au constatat fenomenul concentrării energiei MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Specialiştii sovietici au consta­tat fenomenul concentrării ener­giei, pînă în prezent necunoscut şi neconfirmat în mod experi­mental. Acest fenomen miraculos a fost observat la uzina „Santeh­­nica" din Moscova, unde a fost confecţionat un aparat cu semi­conductor­ pentru reglarea mi­croclimei în apartamente. După dorinţă, un astfel de aparat, a­­limentat de la reţeaua electrică, poate furniza căldură sau frig. Cînd aparatul a fost conectat pentru a furniza căldură s-a vă­zut că el furnizează aproape de două ori mai multă energie decît cea pe care o capătă de la re­ţeaua electrică. Apa care circulă în aparat a căpătat 10 kilocalo­­rii de căldură deşi curentul elec­tric (transformat în căldură) furniza conductorilor ce încăl­zeau apa numai 5,5 ki locatorii. Coeficientul de randament, care întotdeauna este mai mic decît 1, a fost în­căzut de faţă de 1,82. Concentrarea de energie se petrece în permanenţă, apar, pier şi din nou apar stele, din fragmentele materiei interstelare se creează formaţiuni noi, mai mari. Pămîntul nostru continuă să „crească" sporindu-și greuta­tea cu 1.000 tone în 24 de ore, în plantele verzi se concentrează razele soarelui. Astfel energia nu se creează, ea nu poate fi decît colectată. Energia nu se distruge, ea nu poate fi decît dispersată. In prezent, savanţii sovietici desluşesc taina sursei de căldură suplimentară. S-a făcut un pas concret spre dezlegarea tainelor circuitului energiei. Cînd va stăpîni legile sale, omenirea va dispune de­ un belşug de energie obţinut prin concentrarea ei. Este de aşteptat ca aceasta să ducă la crearea treptată a unei ramuri puternice a tehnicii noi — energetica elec­tronică. Oamenii vor obține­­o energie de multe ori superioară celei atomice și absolut inofen­sivă. Gînduri pentru maiştrii mei Citeam în ziarul „Scînteia tineretului“ articolul ,,Maistru ?“ şi gîndurile m-au dus la primii mei ani petrecuţi în uzină. Eram încă elev la şcoala profesională cînd împreună cu alţi colegi fu­sesem repartizat să fac practică la oţelăria Hunedoarei. Maistrul, comunistul Aurel Stanciu, ne dă­dea primele lecţii despre oţel. Era spre toamnă. Prin ferestrele deschise ale halei, pătrundeau din belşug razele soarelui şi lumina lui se împletea cu lumina albă a cuptoarelor Siemens-Martin. Maistrul ne-a chemat aproape de el, alături de ceilalţi oţelari. Fruntea îi era fierbinte şi broboa­ne mar­ de sudoare îi cădeau pe salopetă. — încă o clipă şi gata — ne-a spus el. Priviţi ! Şi la picioarele noastre, de-a lungul jgheabului, a ţîşnit înco­­lăcindu-se ca un şarpe frumos şi îmblînzit, şarja de oţel. Maistrul o privea îndelung, ne privea şi pe noi şi faţa lui strălucea de mulţumire. — Ţine-ţi minte, ne-a apus el. E prima voastră şarjă. — A noastră ?­­ ne-am mirat noi. Dar nu v-am ajutat cu ni­mic,­ ci doar am privit cum lu­crează oţelarii... — Aţi privit, e drept — a spus maistrul. Dar credeţi că nu ştiu ce se petrece în sufle­tul vostru ? Eh, şoimilor, a res­pirat maistrul din adîncul piep­tului, mă bucur câ s-aţi avea această meserie. Iaca, şarja asta v-am închinat-o vouă, viitorilor oţelari! Aşa-i tovarăşi? i-a în­trebat el pe oţelarii din sector. — Aşa-i, au răspuns oţelarii. Maistrul ne-a invitat apoi să vedem şi alte sectoare din uzină. Mergea înaintea noastră şi din cînd în cînd se oprea să ne dea explicaţii. Şi peste vuietul şi ignetul maşinilor se ridica mereu glasul lui : — Ei, băieţi, am dreptate cînd vă spun că avem o uzină fru­moasă ? Aşa l-am cunoscut pe primul meu maistru. Tovarăşul Stanciu era iubit şi stimat nu numai de noi tinerii ci şi de toţi muncito­rii din sector. El ştia să insufle tinerilor încredere în propriile lor forţe şi nu precupeţea nici o clipă atunci cînd cineva dintre noi avea nevoie de ajutorul său. Am lucrat apoi la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Am cunoscut aici alţi oameni pe ca­re-i simt la fel de apropiaţi şi de dragi. îmi amintesc ca azi de zilele în care maistrul Iuliu Florea stătea cu mine ore întregi în secţia de laminate, lîngă cup­toarele de încălzit lingouri aju­­tîndu-mă să-mi însușesc cea de a doua meserie, meseria de la mi­­noriît. Au trecut ani. Acum sînt stu­dent, dar niciodată nu vo­i uita oamenii în mijlocul cărora am crescut și m-am format eu ca tî­­năr muncitor. în vara acestui an am cerut să fac practica la Cîm­­pia Turzii, în uzina din care am placat la facultate, împreună cu mine au mers încă 34 de colegi. Aşteptam cu bucurie clipa re­vederii cu maiştrii mei, cu to­varăşii mei de muncă, cu tine­rii din uzină. I-am regăsit în atelier, muncind cu aceeaşi pa­siune. în biografia multora din­­trei ei s-au petrecut însă schim­bări emoţionante. Mihai Blag, un tînăr cam de aceeaşi vîrstă cu mine, fecior de moţ, a devenit în doi ani maistru de schimb. Utemistul Mihai Mursoi era şef de echipă la bare trase. Mi-aduc aminte că maistrul Flo­rea îi spunea deseori : „Măi Mi­­hăiţă, tu eşti bun de inginer, de ce nu te apuci tu de carte ?“ — Şi pînă la urmă m-am a­­pucat, îmi povestea­m rîzînd Mursoi. Iacă-mă-s student la fără frecvenţă în anul întîi. Achim Vezoc şi Ion Guşă au devenit şi ei, la 26 de ani, mae­­ştri de schimb. Cînd au venit în uzină le era teamă să se şi apro­pie de maşini. Comunistul luliu Florea i-a crescut, i-a învăţat să fie îndrăzneţi şi curajoşi, s-a a­­propiat de ei ca de proprii săi copii şi azi, dascăl şi elevi, sînt fruntaşi în producţie, respectaţi şi infciţi de tovarăşii lor de muncă. în timpul cît am făcut prac­tică am regăsit în maiştrii de la „Industria Sîrmei“ aceiaşi tova­răşi buni, gata să ne vină în a­­jutor şi să ne împărtăşească din cunoştinţele lor. Sub conducerea acestor maiştri noi, studenţii, constituiţi într-o brigadă de pro­ducţie, am elaborat 12 şarje de oţel. Şi tot cu ajutorul lor am confecţionat o machetă pe care, mai apoi, întorcîndu-ne la Bucu­reşti, am expus-o la expoziţia in­stitutului. Macheta aceasta ne a­­duce mereu aminte de oamenii uzinei, de tovarăşii maiştri care ne-au ajutat să ne însuşim tai­nele meseriei. ...Dar despre Marcu C., ce a­­mintiri frumoase poate păstra un tînăr ? Faptele lui murdare nu po­t trezi decit indignare şi repulsie. Aducînd cu el apucături din vechea societate, Marcu s-a exclus prin purtările sale din rîndurile adevăraţilor maiştri din întreprinderile noastre socialiste, crescuţi şi educaţi de partid, din rîndurile acelor maiştri de care ne vom aminti totdeauna cu dragoste şi respectul cuvenit. A. BRINZAN student in anul III Institutul politehnic Bucureşti S-a deschis cel de-al V-lea Congres al a. r. L u. s. Aspect din sala Congresului Oraşul Bucureşti devine tot mai frumos Sfaturile populare raionale din Capitală sînt în întrecere în activitatea de gospodărire şi în­frumuseţare a oraşului. Importante acţiuni s-au des­făşurat în acest an pentru extin­derea reţelei de apă şi canali­zare în diferite puncte ale Ca­pitalei. Totodată au fost execu­tate reparaţii capitale şi curente la peste 2.200 de locuinţe, pre­cum şi la numeroase construcţii social-culturale şi au fost amena­jate cu posibilităţi locale noi spaţii de locuit, care au şi fost date în folosinţă. Pentru o mai bună deservire a populaţiei şi pentru completarea fondului local de bunuri de con­sum şi alte produse, au fost în­fiinţate peste 200 de unităţi ale industriei locale, printre care unităţi producătoare de obiecte de uz casnic şi materiale de con­strucţii. în acelaşi timp au spo­rit numărul sortimentelor de produse realizate de industria locală. De asemenea, prin grija sfaturilor populare, reţeaua de unităţi comerciale a fost mărită cu încă 159 de magazine de pro­duse industriale şi alimentare, multe din ele amplasate îndeo­sebi în noile cartiere de locuinţe. Alte realizări au fost înfăptuite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de în­văţămînt. în acest scop au fost construite noi şcoli şi săli de clasă, au fost create 24 de ate­liere pentru politehnizarea învă­­ţămîntului, noi laboratoare şi terenuri sportive. (Afertree) . Din frumuseţile pa­­rtei­­ Lacul Roşu 500 tone fier vechi colectat de brigăzile utemiste din Capitală a plecat spre Hunedoara Sâmbătă după-amiază a ple­cat din Capitală spre Hunedoa­ra un tren încărcat cu 500 tone de fier vechi, colectat în ultimul timp de brigăzile utemiste de muncă patriotică din Bucureşti. Acesta este cel de-al 4-lea tren cu fier vechi pe care tine­retul Capitalei îl trimite siderur­­giştilor de la cele două mari combinate — Hunedoara şi Re­ctor.

Next