Scînteia Tineretului, noiembrie 1959 (Anul 14, nr. 3256-3280)
1959-11-01 / nr. 3256
Pentru o bună practică în producţie attutmil muncitor, comunistul Iosif Székely, şi-a scos un carneţel, a citit atent din însemnările lui şi l-a lăsat jos din mînă. — Mă uit la voi. Sînteţi aproape copii. Curat îmbrăcaţi, cu feţele voastre luminoase şi ochii aprinşi pentru învăţătură, nu semănaţi nici pe departe cu ucenicii de pe vremea patronilor. Ucenicii din vremea aceea n-aveau şcoală unde să înveţe, iar la ateliere patronii îi puneau să spele podele, să măture, să care , orice, numai meserie nu. In schimb bătaie din belşug în cursul fiecărei zile de 12 şi 14 ore. Ca să înveţe ceva, ucenicul trebuia să fure tot timpul cu ochii de la patron. Cum puteam învăţa în acea vreme ! Greu, foarte greu, în condiţiile acelea vitrege, noi am învăţat totuşi meserie. Au trecut ani şi ani cu muncă istovitoare, greutăţi şi batjocură, dar am învăţat. Voi aveţi şcoli, profesori, internate şi cind aţi devenit mai măricei, intraţi in fabrică şi faceţi practică lingă lucrători vârstnici. In şcoală, am auzit aici in consfătuirea voastră, învăţaţi sîrguincios. Dar la practică, in ateliere ce faceţi? Teoria fără practică nu face cu o ceapă degerată. ...Şi apoi alţi vorbitori, elevi ucenici, profesori, muncitori din întreprinderi au spus multe lucruri despre practica în producţie. Consfătuirea activului U.T.M. din şcolile profesionale din raionul Codlea, la care au participat ca invitaţi activişti de partid şi ai organizaţiei U.T.M., cadre didactice, directori de întreprindere — a dezbătut în lumina Plenarei a Vll-a a C.C. al U.T.M. activitatea organizaţiilor U.T.M. din şcolile profesionale ale raionului privind îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt, a practicii şi educaţiei politice a ucenicilor. Despre practica în producţie s-a vorbit ca despre acel element esenţial fără de care elevul ucenic nu poate deveni un adevărat muncitor capabil să poarte personal răspunderea unei sarcini de producţie. Pentru îmbunătăţirea procesului de practică în anul şcolar trecut şi în noul an s-au făcut lucruri bune. Referatul ţinut în consfătuire, tinerii veniţi la tribună, au îm ba marginea adunării cu activul U.T.M. din şcolile profesionale din raionul Codlea, consacrată analizei muncii In lumina celei de-a VlI-a Plenare a C.C. al U.T.M. părtăşit experienţa organizaţiei U.T.M. legată de sprijinirea procesului de practică în producţie. „Pentru a-şi însuşi o bună calificare, elevii în timpul practicii sunt repartizaţi să lucreze pe lingă muncitori şi maiştri bine pregătiţi , s-a spus în referat. La întreprinderea Măgura Codlei, de pildă, cei care conduc practica ucenicilor sînt dintre muncitorii cei mai buni, comunişti, sau fără de partid, cu bogată experienţă în muncă. Comunistul Otto Golobiev se ocupă cu răbdare părintească de elevii care-i sînt încredinţaţi. La fel se poate vorbi la Fabrica „Colorom“ despre tov. Spinu Gheorghe. Sub îndrumarea unor astfel de oameni, ucenicii capătă însuşiri practice deosebite şi se dezvoltă din punct de vedere moral, învaţă tainele maşinii, devin lucrători buni". „Pe mine — spune ucenicul Boboc Alexandru — m-au învăţat mai mulţi muncitori în timpul orelor de practică. Fiecare mi-a arătat la maşina lui tot ce este necesar ca să lucrez bine şi m-a pus adesea să execut singur unele piese". Dar pentru o practică bună nu este de ajuns numai o repartizare justă pe lîngă lucrătorii bunici şi dorinţa elevilor de a învăţa cu mai multe. Organizaţiile U.T.M., atît a întreprinderii cît şi a şcolii, sînt datoare să se ocupe permanent de practica ucenicilor. „La noi — spune Rusen Aurel, secretarul comitetului U.T.M. de la Întreprinderea „Electroprecizia" — organizaţia U.T.M. a luat mai multe măsuri pentru a ajuta ca practica elevului în producţie să fie cît mai eficace. Fiecare secretar de organizaţie de bază U.T.M. are în planul său de muncă un punct special legat de îndrumarea şi controlarea activităţii de practică a ucenicilor din secţia respectivă, în colaborare cu organizaţia U.T.M. din şcoli, noi am organizat cîteva adunări educative unde muncitorii întreprinderii au vorbit ucenicilor despre meserie, spirit inovator în muncă, combativitate, cinste etc. în plus, cu lucrătorii tineri care au în grija lor ucenici, noi am discutat în adunările noastre U.T.M. Aceştia au primit ca sarcină de organizaţie să răs. V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3 a) In pauza consfătuirii numeroşi tineri s-au înscris la discuţii. Potol P. PAVEL O seară a studenţilor brigadieri De curînd, Casa de cultură a studenţilor in colaborare cu Comitetul orăşenesc U.T.M.-Cluj a organizat o interesantă seară, dedicată studenţilor brigadieri. Cu acest prilej au fost inmînate insignele de „Brigadier al muncii patriotice” unui mare număr de studenţi care au depus în vara aceasta peste 100 ore de muncă voluntară. Au fost de asemenea inmînate numeroase premii în obiecte şi cărţi, studenţilor care au lucrat cu entuziasm pe şantierul de la Luduş. Printre aceştia se numără şi asistentul Adrian Stoica, studenţii Szipes Francisc de la conservator, Dumitraşcu Sever de la Universitatea „Babeş- Bolyai” şi mulţi alţii. Cu această ocazie, studenţii brigadieri din Cluj au lansat o chemare către toţi studenţii din ţară de a efectua în anul universitar 1959—i 1960 cel puţin cete 50 ore muncă voluntară fiecare. O formaţie a Casei de cultură a prezentat un bogat program artistic, după care a urmat belul studenţilor brigadieri. NICOLAE EDROIU student Excavatoristul utemist Mihai Ioan este unul din fruntaşii întreprinderi miniere din Teliuc. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3256 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 noiembrie 1959 Citiţi pag. 4-a ! Raportul prezentat de N. I. Hruşciov cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice Mersul lucrărilor agricole în majoritatea regiunilor ţării recoltările şi însămînţările de toamnă se apropie de sfîrşit. Potrivit informărilor primite de Ministerul Agriculturii şi Silviculturi, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective din regiunile Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Oradea, Baia Mare, Ploeşti, Piteşti şi altele, au terminat însămînţarea griului şi secarei de toamnă. In acelaşi timp au continuat celelalte lucrări agricole de toamnă. S-a cules peste 80 la sută din recolta de struguri, culesul fructelor este aproape terminat în toate bazinele pomicole, au fost executate arăturile adinei de toamnă pentru însămînţările de primăvară pe 59 la sută din suprafaţa prevăzută. In săptămiîna viitoare oamenii muncii din agricultură trebuie să-şi concentreze eforturile pentru terminarea in cîteva zile a însămînţărilor in întreaga ţară, pentru intensificarea transportului, preluării şi însilozării sfeclei de zahăr, a arăturilor adinei de toamnă şi încorporării de îngrăşăminte, pentru terminarea culesului strugurilor şi a fructelor. In această perioadă, unităţile agricole cooperatiste şi ţăranii cu gospodării individuale să fie sprijiniţi pentru livrarea la bazele de recepţie a produselor contractate în acest an şi a celor datorate statului pentru plata în natură a lucrărilor executate de S.M.T.-uri. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită transportului şi însilozării cartofilor. (Agerpres) Consfătuire cu inovatori fruntaşi La Casa tehnicii transporturilor şi telecomunicaţiilor din Capitală a avut loc sîmbătă o consfătuire cu inovatori fruntaşi, conducători de întreprinderi, activişti de partid şi sindicali din unităţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi cu reprezentanţi ai Oficiului de standarde ţi invenţii. Consfătuirea, organizată de Direcţia tehnică a ministerului, a analizat activitatea de invenţii ţi inovaţii pe semestrul I a.c. Din cele 3.907 propuneri de inovaţii făcute de lucrătorii din transporturi şi telecomunicaţii în această perioadă au fost acceptate pînă acum 1.840, care aduc economii antecalculate în valoare de peste 6.330.000 lei. Cea mai mare parte a inovaţiilor aplicate au rezolvat probleme importante ale producţiei, contribuind la sporirea productivităţii muncii ţi reducerea preţului de cost. Consfătuirea a scos în evidenţă experienţa bună a organelor din Departamentul Căilor Ferate care lucrează în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor, în ceea ce priveşte popularizarea şi extinderea acestora. Astfel, au fost publicate culegeri de inovaţii pe sectoare de specialitate, precum şi colecţia „în ajutorul inovatorului feroviar în care apar broşuri cuprinzînd teme de inovaţii propuse spre rezolvare. Analizînd totodată lipsurile care în unele sectoare au frînat dezvoltarea acestei mişcări, participanţii la consfătuire au făcut propuneri privitoare la îmbunătăţirea muncii de rezolvare a inovaţiilor şi raţionalizărilor, de extindere şi generalizare a acestora, pentru activizarea cabinetelor tehnice etc. (Agerpres) Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 octombrie Sâmbata dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică—A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.- ului care s-au distins în munca pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la Congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi invitaţi—membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sînt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române în frunta cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămtntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev ambsadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitateurmătoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două Congrese; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a liat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis cehii de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de Întărire a legăturilor de prietenie romînosovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie. A.R.L.U.S.-ul care în cei 15 ani de existenţă şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu nu nutrai în Romînia, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S-ului. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele: Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului au încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cînd zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. 13. I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la Congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a comisiei pentru redactarea rezoluţiei Congresului, au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, şi Maria Zidaru, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Borzeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Ionescu-Siseşti, Spiridon Bulete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila. Specialiştii sovietici au constatat fenomenul concentrării energiei MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Specialiştii sovietici au constatat fenomenul concentrării energiei, pînă în prezent necunoscut şi neconfirmat în mod experimental. Acest fenomen miraculos a fost observat la uzina „Santehnica" din Moscova, unde a fost confecţionat un aparat cu semiconductor pentru reglarea microclimei în apartamente. După dorinţă, un astfel de aparat, alimentat de la reţeaua electrică, poate furniza căldură sau frig. Cînd aparatul a fost conectat pentru a furniza căldură s-a văzut că el furnizează aproape de două ori mai multă energie decît cea pe care o capătă de la reţeaua electrică. Apa care circulă în aparat a căpătat 10 kilocalorii de căldură deşi curentul electric (transformat în căldură) furniza conductorilor ce încălzeau apa numai 5,5 ki locatorii. Coeficientul de randament, care întotdeauna este mai mic decît 1, a fost încăzut de faţă de 1,82. Concentrarea de energie se petrece în permanenţă, apar, pier şi din nou apar stele, din fragmentele materiei interstelare se creează formaţiuni noi, mai mari. Pămîntul nostru continuă să „crească" sporindu-și greutatea cu 1.000 tone în 24 de ore, în plantele verzi se concentrează razele soarelui. Astfel energia nu se creează, ea nu poate fi decît colectată. Energia nu se distruge, ea nu poate fi decît dispersată. In prezent, savanţii sovietici desluşesc taina sursei de căldură suplimentară. S-a făcut un pas concret spre dezlegarea tainelor circuitului energiei. Cînd va stăpîni legile sale, omenirea va dispune de un belşug de energie obţinut prin concentrarea ei. Este de aşteptat ca aceasta să ducă la crearea treptată a unei ramuri puternice a tehnicii noi — energetica electronică. Oamenii vor obțineo energie de multe ori superioară celei atomice și absolut inofensivă. Gînduri pentru maiştrii mei Citeam în ziarul „Scînteia tineretului“ articolul ,,Maistru ?“ şi gîndurile m-au dus la primii mei ani petrecuţi în uzină. Eram încă elev la şcoala profesională cînd împreună cu alţi colegi fusesem repartizat să fac practică la oţelăria Hunedoarei. Maistrul, comunistul Aurel Stanciu, ne dădea primele lecţii despre oţel. Era spre toamnă. Prin ferestrele deschise ale halei, pătrundeau din belşug razele soarelui şi lumina lui se împletea cu lumina albă a cuptoarelor Siemens-Martin. Maistrul ne-a chemat aproape de el, alături de ceilalţi oţelari. Fruntea îi era fierbinte şi broboane mar de sudoare îi cădeau pe salopetă. — încă o clipă şi gata — ne-a spus el. Priviţi ! Şi la picioarele noastre, de-a lungul jgheabului, a ţîşnit încolăcindu-se ca un şarpe frumos şi îmblînzit, şarja de oţel. Maistrul o privea îndelung, ne privea şi pe noi şi faţa lui strălucea de mulţumire. — Ţine-ţi minte, ne-a apus el. E prima voastră şarjă. — A noastră ? ne-am mirat noi. Dar nu v-am ajutat cu nimic, ci doar am privit cum lucrează oţelarii... — Aţi privit, e drept — a spus maistrul. Dar credeţi că nu ştiu ce se petrece în sufletul vostru ? Eh, şoimilor, a respirat maistrul din adîncul pieptului, mă bucur câ s-aţi avea această meserie. Iaca, şarja asta v-am închinat-o vouă, viitorilor oţelari! Aşa-i tovarăşi? i-a întrebat el pe oţelarii din sector. — Aşa-i, au răspuns oţelarii. Maistrul ne-a invitat apoi să vedem şi alte sectoare din uzină. Mergea înaintea noastră şi din cînd în cînd se oprea să ne dea explicaţii. Şi peste vuietul şi ignetul maşinilor se ridica mereu glasul lui : — Ei, băieţi, am dreptate cînd vă spun că avem o uzină frumoasă ? Aşa l-am cunoscut pe primul meu maistru. Tovarăşul Stanciu era iubit şi stimat nu numai de noi tinerii ci şi de toţi muncitorii din sector. El ştia să insufle tinerilor încredere în propriile lor forţe şi nu precupeţea nici o clipă atunci cînd cineva dintre noi avea nevoie de ajutorul său. Am lucrat apoi la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Am cunoscut aici alţi oameni pe care-i simt la fel de apropiaţi şi de dragi. îmi amintesc ca azi de zilele în care maistrul Iuliu Florea stătea cu mine ore întregi în secţia de laminate, lîngă cuptoarele de încălzit lingouri ajutîndu-mă să-mi însușesc cea de a doua meserie, meseria de la minoriît. Au trecut ani. Acum sînt student, dar niciodată nu voi uita oamenii în mijlocul cărora am crescut și m-am format eu ca tînăr muncitor. în vara acestui an am cerut să fac practica la Cîmpia Turzii, în uzina din care am placat la facultate, împreună cu mine au mers încă 34 de colegi. Aşteptam cu bucurie clipa revederii cu maiştrii mei, cu tovarăşii mei de muncă, cu tinerii din uzină. I-am regăsit în atelier, muncind cu aceeaşi pasiune. în biografia multora dintrei ei s-au petrecut însă schimbări emoţionante. Mihai Blag, un tînăr cam de aceeaşi vîrstă cu mine, fecior de moţ, a devenit în doi ani maistru de schimb. Utemistul Mihai Mursoi era şef de echipă la bare trase. Mi-aduc aminte că maistrul Florea îi spunea deseori : „Măi Mihăiţă, tu eşti bun de inginer, de ce nu te apuci tu de carte ?“ — Şi pînă la urmă m-am apucat, îmi povesteam rîzînd Mursoi. Iacă-mă-s student la fără frecvenţă în anul întîi. Achim Vezoc şi Ion Guşă au devenit şi ei, la 26 de ani, maeştri de schimb. Cînd au venit în uzină le era teamă să se şi apropie de maşini. Comunistul luliu Florea i-a crescut, i-a învăţat să fie îndrăzneţi şi curajoşi, s-a apropiat de ei ca de proprii săi copii şi azi, dascăl şi elevi, sînt fruntaşi în producţie, respectaţi şi infciţi de tovarăşii lor de muncă. în timpul cît am făcut practică am regăsit în maiştrii de la „Industria Sîrmei“ aceiaşi tovarăşi buni, gata să ne vină în ajutor şi să ne împărtăşească din cunoştinţele lor. Sub conducerea acestor maiştri noi, studenţii, constituiţi într-o brigadă de producţie, am elaborat 12 şarje de oţel. Şi tot cu ajutorul lor am confecţionat o machetă pe care, mai apoi, întorcîndu-ne la Bucureşti, am expus-o la expoziţia institutului. Macheta aceasta ne aduce mereu aminte de oamenii uzinei, de tovarăşii maiştri care ne-au ajutat să ne însuşim tainele meseriei. ...Dar despre Marcu C., ce amintiri frumoase poate păstra un tînăr ? Faptele lui murdare nu pot trezi decit indignare şi repulsie. Aducînd cu el apucături din vechea societate, Marcu s-a exclus prin purtările sale din rîndurile adevăraţilor maiştri din întreprinderile noastre socialiste, crescuţi şi educaţi de partid, din rîndurile acelor maiştri de care ne vom aminti totdeauna cu dragoste şi respectul cuvenit. A. BRINZAN student in anul III Institutul politehnic Bucureşti S-a deschis cel de-al V-lea Congres al a. r. L u. s. Aspect din sala Congresului Oraşul Bucureşti devine tot mai frumos Sfaturile populare raionale din Capitală sînt în întrecere în activitatea de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. Importante acţiuni s-au desfăşurat în acest an pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare în diferite puncte ale Capitalei. Totodată au fost executate reparaţii capitale şi curente la peste 2.200 de locuinţe, precum şi la numeroase construcţii social-culturale şi au fost amenajate cu posibilităţi locale noi spaţii de locuit, care au şi fost date în folosinţă. Pentru o mai bună deservire a populaţiei şi pentru completarea fondului local de bunuri de consum şi alte produse, au fost înfiinţate peste 200 de unităţi ale industriei locale, printre care unităţi producătoare de obiecte de uz casnic şi materiale de construcţii. în acelaşi timp au sporit numărul sortimentelor de produse realizate de industria locală. De asemenea, prin grija sfaturilor populare, reţeaua de unităţi comerciale a fost mărită cu încă 159 de magazine de produse industriale şi alimentare, multe din ele amplasate îndeosebi în noile cartiere de locuinţe. Alte realizări au fost înfăptuite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţămînt. în acest scop au fost construite noi şcoli şi săli de clasă, au fost create 24 de ateliere pentru politehnizarea învăţămîntului, noi laboratoare şi terenuri sportive. (Afertree) . Din frumuseţile partei Lacul Roşu 500 tone fier vechi colectat de brigăzile utemiste din Capitală a plecat spre Hunedoara Sâmbătă după-amiază a plecat din Capitală spre Hunedoara un tren încărcat cu 500 tone de fier vechi, colectat în ultimul timp de brigăzile utemiste de muncă patriotică din Bucureşti. Acesta este cel de-al 4-lea tren cu fier vechi pe care tineretul Capitalei îl trimite siderurgiştilor de la cele două mari combinate — Hunedoara şi Rector.