Scînteia Tineretului, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3308-3332)
1960-01-03 / nr. 3308
Sesiunea Marii Adunări Naţionale Discuţii la punctul 4 al ordinei de zi: Apelul Sovietului Suprem al U. R. S. S. cu privire la dezarmarea generală şi totală Raportul Comisiei de politică externă prezentat de deputatul Mihai Cruceanu Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale — a spus raportorul — împărtăşeşte în întregime punctul de vedere al Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste potrivit căruia, pentru a putea transforma destinderea realizată în relaţiile internaţionale, într-o pace durabilă şi pentru a putea asigura securitatea colectivă a statelor, cea mai bună soluţie este realizarea unui acord în problema dezarmării generale şi totale a statelor. cest lucru este dorit şi cerut astăzi de absolut toate popoarele lumii, fapt dovedit de entuziasmul cu care a fost primit planul de dezarmare prezentat de N. S. Hruşciov de la tribuna Adunării Generale a O.N.U. Mişcarea tot mai largă în favoarea păcii, care a cuprins toate popoarele lumii, destinderea şi climatul de optimism, realizate în ultima vreme în relaţiile internaţionale ca rezultat al iniţiativelor repetate de pace ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste, mai ales în urma vizitei preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. în S.U.A., precum şi înţelegerile intervenite cu privire la întîlnirile viitoare la nivel înalt între Răsărit şi Apus, ne îngăduie să concludem că dezarmarea generală şi totală a statelor este astăzi pe cit de necesară pe atît de realizabilă din punct de vedere practic. Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale consideră că membrii parlamentelor diferitelor ţări, ţinind seama de voinţa popoarelor lor, pot aduce în momentul de faţă o contribuţie însemnată la soluţionarea problemei dezarmării şi că datoria lor, întocmai ca şi a tuturor acelora care poartă răspunderea pentru soarta păcii, este de a zădărnici orice acţiune menită să ducă la o înrăutăţire a situaţiei internaţionale şi, în consecinţă, la întîrzierea unui acord în problema dezarmării. In ceea ce priveşte Republica Populară Romînă, ea a dus şi duce o politică consecventă de pace şi colaborare internaţională. Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale aprobă întrutotul şi sprijină cu căldură Apelul Sovietului Suprem, considered că înfăptuirea propunerilor Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală poate şi trebuie să determine o cotitură în istoria relaţiilor internaţionale, începutul unei ere în care omenirea să fie eliberată pentru totdeauna de povara înarmărilor şi de pericolul unui război nuclear, ce materiale. Din cifrele date de U.N.E.S.C.O. reiese că există în lume 250 de milioane de copii între 5-14 anii care nu pot învăţa carte din cauza lipsei de şcoli şi de învăţători, ceea ce pentru epoca noastră, epoca marilor cuceriri ştiinţifice, constituie un lucru cu totul monstruos. După cura se ştie, cu cheltuielile militare anuale din întreaga lume s-ar putea construi la fiecare an 10 milioane de case, 50.000 şcoli, 10.000 de spitale. După ce a arătat că Partidul Muncitoresc Român şi guvernul ţării noastre duc o politică consecventă de pace şi coexistenţă paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite, politică ce se bucură de sprijinul întregului popor muncitor, tovarăşa M. Rosetti a spus : Ne este scump viitorul omenirii. Ne este scutmd viitorul patriei noastre şi sîntem pe deplin conştienţi de răspunderea mare ce ne revine la măreaţa operă de construire a socialismului. Femeile din ţara noastră au cunoscut din plin în trecut umilinţa, inegalitatea socială, nedreptatea. Astăzi, libere, stăptne pe soarta lor, ele îşi dăruiesc ceas de ceas devotamentul, priceperea, talentul şi cunoştinţele operei de făurire a patriei socialiste. Drepturi depline, demnitate şi preţuire, drum larg către cultură, către cele mai diferite profesii, un trai din ce în ce mai bun, grija neprecupeţită pentru copii — iată ce constituie astăzi izvorul marilor bucurii. •Femeile din ţara noastră, ca şi ceilalţi oameni ai muncii, au primit cu viu interes, cu entuziasm şi încredere Apelul Sovietului Suprem adresat parlamentelor tuturor ţărilor. Art. 1. — Se aprobă bugetul de stat pe anul 1960 la venituri în sumă de 56.800 milioane lei şi la cheltuieli in sumă de 55.930 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 870 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 de la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste se stabilesc în sumă totală de 52.927,7 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 provenite din impozite şi taxe de la populaţie se stabilesc în sumă de 3.872,3 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 33.562,7 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 14.789,4 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea acţiunilor social- culturale se aprobă în sumă de 13.436,8 milioane lei, din care : a) pentru finanţarea acţiunilor înscrise în bugetul asigurărilor sociale de stat 3.427,5 mii. lei; b) pentru învăţământ 3.327,8 mii. lei ; c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 mii. lei; d) pentru sănătate, cultură fizică şi sport 3.037,3 mii. lei * e) pentru prevederi sociale 998,8 mii. lei ; f) pentru plata alocației de stat pentru copii și a ajutorului familial de stat 1.660,0 mii. lei. Art. 6. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960 pentru întreținerea aparatului administrativ, organelor judecătorești și procuraturii, se aprobă în sumă de 1.571,1 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3.505,0 milioane lei. Art. 8. — Fondul de rezervă bugetară se stabilește în sumă de 2.523,7 milioane lei, din care : 2.423,7 milioane lei în bugetul republican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit repartizării aprobate prin bugetul de stat. Art. 9 — Bugetul republican se aprobă la venituri în sumă de 47.663,2 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 46.793,2 milioane Iei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 870,0 milioane lei. Art 10. — Din suma totală a veniturilor şi cheltuielilor bugetului republican, bugetul asigurărilor sociale de stat se aprobă, atît la venituri cît şi la cheltuieli, în sumă de 3427,5 milioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, cum şi cotele defalcate din impozitele și veniturile de stat și soldurile tranzitorii se aprobă la următoarele sume: LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Cuvântul deputatului Nicola© Vasu (oraşul Bucureşti) Propunerile guvernului sovietic de a se realiza în decurs de 4 ani, o dezarmare generală şi totală, au făcut ca popoarele să întrevadă posibilitatea reală de înfăptuire a unui mare vis al omenirii : o pace trainică, o lume fără spectrul războiului. Această posibilitate decurge din însăşi actuala situaţie internaţională, care se caracterizează prin creşterea nestăvilită a forţelor păcii şi socialismului. Subliniind că în lupta pentru apărarea păcii şi dezarmare un rol deosebit de important şi revine clasei muncitoare, deputatul Nicolae Vasu a amintit că lucrările celei de-a XX-a sesiuni a Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, care au avut loc recent la Bucureşti au arătat larga amploare a luptei pentru pace a oamenilor muncii. In Franţa, în Germania Occidentală, în Japonia, în Argentina oamenii muncii au organizat mari acţiuni unitare împotriva politicii „războiului rece“, a cursei înarmărilor care apasă greu pe umerii lor. Oamenii muncii, acţionează în rînduri tot mai strînse, umăr la umăr, în pofida acţiunilor liderilor sindicali de dreapta ca alde Meany şi Reuther, care nu ţin seama de realitate şi au fost botezaţi pe bună dreptate cavaleri ai „războiului rece“. Gloaba pe care o călăresc aceşti jalnici cavaleri are picioarele împleticite, iar armura lor războinică, deşi o ung mereu cu dolari , ar fi mai folositoare dacă ar fi dată la retopire. Căci, cercurile agresive sunt astăzi din ce în ce mai izolate, lozincile lor războinice găsesc din ce în ce mai puţini ascultători. Poporul român, credincios politicii de pace şi colaborare internaţională promovată de guvernul nostru, sprijină din toată inima măsurile care au drept scop rezolvarea problemei dezarmării. Ca deputat, ca activist sindical am avut ocazia să discut cu foarte mulţi muncitori şi tehnicieni, cu numeroşi cetăţeni despre dezarmarea generală şi totală propusă de guvernul sovietic. In cuvinte simple, simţite, ei şi-au exprimat cu toţii recunoştinţa lor fierbinte faţă de această minunată iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice. Este firesc şi explicabil acest lucru, deoarece propunerile sovietice corespund în întregime năzuinţelor poporului nostru, oglindesc preocupările sale de construcţie paşnică a socialismului. Fiecare fabrică şi uzină, fiecare şcoală şi cămin cultural, fiecare bloc care se ridică pe străzile Capitalei noastre dragi sau în celelalte oraşe ale ţării, mărturisesc voinţa unanimă a poporului nostru de a-şi consacra toate forţele sale cauzei păcii, cauzei construirii socialismului în patria noastră. Cuvântul deputatului Iosif Hess (regiunea Stalin) Apelul Sovietului Suprem, propunerile guvernului sovietic pentru dezarmarea generală şi totală au avut un puternic ecou şi în ţara noastră, în rândurile maselor largi ale poporului nostru. Prin natura muncii mele de preşedinte al sfatului popular raional Agnita din regiunea Stalin mă întîlnesc zilnic cu muncitori şi ţărani muncitori din raion. Daţi-mi voie să povestesc despre felul în care oamenii muncii românii, germani, maghiari din raionul nostru au primit istoricele propuneri ale guvernului sovietic. In zilele acelea tirajul ziarelor difuzate în raion a crescut cu peste 11 la sută, iar la conferinţele despre situaţia internaţională au participat aproape 17.000 persoane. Deseori mi s-a întîmplat să aud cum oamenii muncii îşi exprimau mîndria că patria noastră face parte din lagărul păcii şi socialismului în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică. Nu de mult, întregul sat Altima a fost colectivizat. Aş vrea să remarc că în această gospodăriecolectivă trăiesc şi muncesc într-o puternică unitate şi frăţie ţărani muncitori romîni şi germani La intrarea ultimilor ţărani muncitori în gospodăria colectivă, tov. Schopp Laurenţiu, preşedintele gospodăriei, a redat sugestiv gândurile ţăranilor muncitori: „Acuma tot satul sîntem o mare familie — a spus el. Ce zici, nu este aceasta un bun răspuns dat celor ce visează la războaie şi la vremurile de mult apuse?“. Fireşte, succesele obţinute pe calea destinderii nu stat pe placul celor legaţi de interesele trusturilor şi cercurilor militariste. Intre altele, aceştia pun mare preţ pe forţele revanşarde vestgermane, duşmani recunoscuţi zi păcii popoarelor. Dar, vremurile de astăzi nu le mai stat prielnice. însuşi poporul german a tras învăţăminte din istorie. Astăzi există un puternic stat german democratic şi iubitor de pace în persoana Republicii Democrate Germane, care construieşte cu succes socialismul şi face parte din marea familie a ţărilor lagărului socialist. Chiar şi în Germania Occientzilă, în ciuda terorii îndreptate împotriva oamenilor iubitori de pace, cresc şi se întăresc forţele democratice care se opun politicii de remilitarizare şi de pregătire a unui nou război. Exprimînd încrederea nemărginita în politica partidului şi guvernului nostru alegătorilor din circumscripţia electorală pe care o reprezint, votez din toată inima şi cu toată convingerea rezoluţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, entuziasta noastră adeziune la Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresat parlamentelor tuturor ţărilor. Cuvântul deputatei Maria Rosetti (regiunea Piteşti) Alături de toţi luptătorii pentru pace femeile, care au o mare răspundere în lupta pentru pace, îşi dau seama de importanţa covîrşitoare a propunerilor făcute de guvernul sovietic, de măreţele perspective pe care le-ar oferi o lume fără ameninţarea războiului, pentru propăşirea omenirii la toate domeniile. Femeile înţeleg acea aritmetică elementară dar profundă a dezarmării care demonstrează că miliardele cere nu vor mai fi cheltuite pentru înarmare, vor putea fi alocate în scopul nobil de a face viaţa oamenilor mai îmbelşugată, mai frumoasă. In ţările capitaliste şi coloniale povara grea a cheltuielilor militare o suportă oamenii muncii şi familiile lor. In prezent, un sfert din omenire flămînzeşte din lipsa de mijloc. Cuvântul deputatului Andrei Oţetea (regiunea Bacău) Anul Nou, în pragul căruia ne aflăm, se anunţă sub semnul unei imense făgăduinţi: niciodată, de la sfîrşitul războiului al doilea mondial, speranţele în victoria forţelor păcii n-au fost mai întemeiate şi mai îndreptăţite decit azi. Propunerile guvernului sovietic cu privire la dezarmarea generală şi totală deschid omenirii perspectiva plină de speranţe de a o elibera de coşmarul războiului. De aceea ele au produs o impresie puternică asupra tuturor popoarelor. Forţe puternice de pretutindeni s-au pronunţat imediat în favoarea acestor propuneri. Numeroase popoare desfăşoară o acţiune intensă pentru a obţine de la guverne adeziunea la dezarmare. Filozofi, literaţi, savanţi, economişti, de toate convingerile politice, au salutat în planul de dezarmare totală posibilitatea de a realiza visul de veacuri al omenirii, pacea veşnică. Chiar şi unele grupuri, partide şi organizaţii burgheze sunt nevoite acum să privească problema păcii şi războiului într-o lumină nouă. Dar, pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă şi visul de veacuri al omenirii — pacea trainică — să fie realizat prin dezarmarea generală şi totală e nevoie ca forţele deja uriaşe ale păcii să continue lupta pînă la realizarea unei înţelegeri. La această luptă ne invită Sovietul Suprem al U.R.S.S. prin apelul adresat parlamentelor celorlalte ţări. Sunt încredinţat că Marea Adunare Naţională a R. P. Române, exprimînd voinţa maselor populare de la oraşe şi sate, va răspunde cu însufleţire la Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi va acorda tot sprijinul său nobilei iniţiative a guvernului sovietic. O ţară care şi-a propus să construiască socialismul are nevoie de pace. „Noi n-avem nevoie de război, spunea un muncitor. Noi avem prea multe de făcut“. Intelectualii din ţara noastră au şi ei multe de făcut. Participînd sub conducerea Partidului Mun-,citoresc Român la construirea socialismului, la revoluţia culturală care se săvîrşeşte in ţara noastră, ei doresc să-şi poată consacra toate forţele lor dezvoltării ştiinţei, literelor şi artelor. Principiul coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite constituie baza politicii externe a Republicii Populare Române. După însăşi definiţia Constituţiei noastre, această politică este „o politică de apărare a păcii". Solidară cu celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă a luat parte la toate acţiunile menite să apere pacea şi să întărească colaborarea între state. Ea se manifestă activ în politica de destindere a încordării internaţionale. E cunoscută propunerea guvernului nostru, menită să facă din Peninsula Balcanică o zonă fără arme nucleare, o zonă a păcii. La Organizaţia Naţiunilor Unite, delegaţia română şi-a afirmat cu energie poziţia în cele mai importante probleme internaţionale. Asociind glasul nostru la Apelul vibrant al Sovietului Suprem, vom contribui, împreună cu parlamentele tuturor popoarelor iubitoare de pace şi cu sprijinul maselor populare din întreaga lume, la destinderea încordării internaţionale, la lichidarea „războiului rece“ şi la instituirea unei păci trainice. Pentru echilibrarea bugetelor sfaturilor populare ale regiunilor Iaşi şi Piteşti pe anul 1960, se stabilesc dotaţii din bugetul republican în sumă de 67.132 mii lei pentru Sfatul Popular al regiunii Iaşi şi în sumă de 10.477 Art. 13. — Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către fiecare întreprindere şi organizaţie economică în subordine a planurilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost, în vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a veniturilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor, instituţiilor centrale, comitetelor mii lei pentru Sfatul Popular al regiunii Piteşti. Art. 12. — Pentru anul 1960 se stabilesc următoarele cote defalcate din impozitele şi veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, executive ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor Unităţilor economice şi bugetare sunt obligaţi să respecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloacelor bugetare. Art. 14. — Se aprobă contul general de execuţie a bugetului de stat pe anul 1958, la venituri în sumă de 47.005,8 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 44.688,9 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 2.316,9 milioane lei. — în mii lei — Venituri a a din care: _ Solduri SS1 10 cote defalcate , tranzitorii jo *- din impozite din afara u .v a o şi venituri i veniturilor și . un H de stat ca cheltuielilor V. Z. Bacău . . 431.827 209.228 431.827 5.000 2. Baia Mare . 364.473 162.270 364.473 4.000 3. București . 536 600 316.152 536.600 7.000 4 Cluj . . . 588.737 292.423 588.737 7.000 5. Constanța . 282.720 135.235 282.720 4.000 6. Craiova . . 562.203 327.091 562.203 7.000 7. Galați . . 496.193 235.399 496.193 6.000 8. Hunedoara . 336.459 162.409 336.459 4.000 9. Iași . . . 519.748 262.210 549.748 6.000 10. Oradea . . 423.813 229.005 423.813 5.000 11. Pitești 3 . 474.121 282.210 474.121 6.000 12. Ploești . . 582.056 220.986 582.056 7.000 13. Stalin 1 . 511.949 150.073 511.949 5.000 14. Suceava . 426.864 246.460 426.864 5.000 15. Timișoara . 644.098 178.811 644.098 7.000 16. Regiunea Autonomă Maghiară . 419.427 187.219 419.427 5.000 17. Or. București 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 18. Or. Constanţa 173.287 78.960 173.287 1.000 Total: 9.136.828 4.148.398 9.136.828 100.000 Procentul de defalcare din impozitul Pe circulaţia P • . , P 3 _ 0 . mărfurilor de ^ Regiunea zitul pe sch la Preprints sau oraşul veniturile - o c 5 a? derie l()ca,e populaţie. J S? r e» şi ale cooperaţiei 1. Bacău din 100 100 50 21 2. Baia Mare 3 s , 100 100 50 15 3. Bucureşti 3 g 100 100 25 30 4. Cluj . . . 3 v 100 100 50 32 5. Constanţa 3 5 s 100 100 30 57 6. Craiova ,- 5 3 -t 100 100 50 31 7. Galaţi , 5 , 100 100 45 31 8. Hunedoara 3 33 90 100 30 18 9. Iaşi , s i 3 3 100 100 100 100 10. Oradea 3 3 3 s 100 100 45 66 11. Piteşti 3 3 , î 100 100 100 100 12. Ploeşti 3 3 3 55 100 45 5 13. Stalinsi 30 100 45 1 14. Suceava s * 3 100 100 100 88 15. Timişoara , 3 3 35 100 25 9 16. Regiunea Autonomă Maghiară , 100 100 50 21 17. Oraş Bucureşti , . 75 100 100 13 18. Oraş Constanţa 3 100 100 — 90 Numeroşi tineri frecventează secţia de artă plastică a Şcolii populare de artă din Oradea. Foto : P. PAVEL INFORMAŢII Opera Romînă de Stat din Cluj a prezentat în premieră Opera „Cei patru bădărani“ de Wolf-Ferrari, după cunoscuta comedie „Bădăranii“ de Goldoni. Conducerea muzicală aparţine lui Alexandru Taban, iar regia lui A. I. Arbore. ★ Pe arterele principale din Oraşul Stalin a fost dată la exploatare în preajma Anului Nou prima reţea de iluminat fluorescent. In curînd şi alte artere din oraş vor fi astfel iluminate. k _ La Orarea^ s-a deschis expoziţia agricolă regională. Stat expuse peste 700 mostre de produse agricole, precum şi grafice, panouri, fotografii. Cu prilejul deschiderii expoziţiei au fost înmînate diplome şi insigne de fruntaş în agricultură unui număr de aproape 300 de unităţi agricole de stat şi cooperatiste, precum şi la 600 de tractorişti şi mulgători fruntaşi. In clădirea vechii vămi de lingă castelul Bran s-a deschis muzeul „Vama medievală“. Aici sunt expuse mostre de mărfuri care treceau odinioară prin această vamă, produse ale iscusiţilor meşteşugari braşoveni, monede din secolele XIV—XIX etc. ★ La Timişoara au fost date în folosinţă în preajma Anului Nou, blocuri de locuit cuprinzînd 164 apartamente. In cursul anului 1959, în oraşul Timişoara au fost construite peste 400 de noi apartamente. Zeci de noi apartamente au fost terminate şi la Reşiţa, Arad, Oţelu Roşu, Lugoj. ----------- Primul succes! (Urmare din pag. l a) strâng în noua fundaţie de cimment proaspăt. Le spunea celor care-l ajutau cum şi-a petrecut el revelionul la uzină. Nu l-am deranjat, însoţitorul meu mi-a spus despre el că e „un om de aur“. Comentariile sunt de prisos. Mecanicul Trache Ion, care repară de obicei macaralele, de data aceasta urcase el în cabină, acolo sus , muta cu una din macarale maşinile. Tinerii Lazăr Andrei şi Rogoveanu Daniel, lăcătuşi de meserie, apăsau straşnic pe ciocanele pneumatice ca să spargă cimentul din vatra halei. Celălalt tînăr, comunistul Dobrescu Dumitru, — are 22 de ani — repara tuburile prin care trecea reţeaua electrică. Iar Petre Gheorghe turna beton la noul postament al unui strung. Ce să mai vorbim. Numele fiecăruia ar merita să fie trecut aici. Nu-i putem uita pe tinerii mecanici Cuciuc Marin şi Zaimer Rubin, pe tinerii ingineri Camburu Aurora — singura femeie între cei 120 de inşi — Popovici Vladimir, Zumer Iosif, Dumitraşcu Vasile şi Gheorghiu Gheorghe care s-au gîndit că lucrul cel mai important la începutul noului an este o victorie în uzină, prima iniţiativă, primul succes. Cîteva ore mai tîrziu, cînd am plecat şi i-am părăsit pe aceşti oameni temerari, izbindu-mă de lumina de afară m-am gîndit că totuşi acolo în hala de montaj a Uzinelor „Mao Tze-dun“ în ochii şi pe chipurile acestor vrednici constructori ai socialismului văzusem mai multă lumină... Tinereţea patriei de I. Pertr Cetăţi şi sate adîncite în beznă şi o dezlănţuire dementă a viciului in rîndurile, infime ca număr şi valoare, ale „protipendadei“ banului — iată, exprimată lapidar, imaginea Romîniei vechi, a regilor şi a fabricanţilor, a moşierilor şi a tejghetarilor, a politicienilor şi a cămătarilor. Livid era obrazul muncitorului care îşi scuipa plăminii în atelierele prost întreţinute, jalnică era condiţia ţăranului care trudea pe aria boierului, tragic destinul tineretului. O mină de osînzoşi, la oraşe, şi alta la sate, beneficiarii regimurilor exploatatoare, benchetuiau la capătitul ţării în agonie. Sudoarea şi singele mulţimii le preschimbau hienele,in aur şi în bunuri de tot felul cu care îşi înfundau pînă lă refuz buzunarele. Se plimbau, la noi, ca pe nişte latifundii proprii, oftica şi sifilisul, rîia şi pelagra, analfabetismul şi superstiţiile ; mahalalele şi periferiile oraşelor înnotau în praf şi în noroi şi fiecare locuinţă era o sfidare svirlita igienii, iar satele gemeau sub biciul moşierului şi al arendaşului şi al jandarmului. Dar „vremurile au vremuit" — cum zice cronicarul — și vechea orânduire pe cît de absurdă, pe atît de nedreaptă, s-a prăbușit Alt soare luminează meleagurile noastre. Azi, pretutindeni, mînuitorul strungului sau al bisturiului, al condeiului sau al tractorului — muncitor în fabrică, în sala de studii, pe șantier sau pe ogor trăieşte marea sărbătoare a descătuşării şi a bucuriei împlinirii tuturor viselor. E o tinereţe frenetică în ochiul tînărului ăstuia care a crestat pe răbojul destoiniciilor sale încă o biruinţă asupra maşinii. Şi în privirea ţesătoarei sprintene desluşesc satisfacţia lucrului bine rostuit. Ca şi în euforia zidarului urctad spre înalturi, zi de zi şi ceas de ceas alte trepte. Văd rivna cu care plugarul zilelor noastre osteneşte pe arie să facă plinea din ce în ce mai bună şi să se bucure de roadele bogate ale pămîntului colectivei. In laborator sau la catedră, la masa de lucru sau în sălile spitalelor, savantul şi profesorul, poetul şi medicul îşi dau partea la formarea lumii noi, partea minţii şi a ingeniozităţii, a talentului şi a stăruinţii şi a iscusinţii. Oraşele se primenesc necontenit, îşi numără, cu sutele azi, cu miile, cu zecile de mii mâine, blocurile şi parcurile, cresele şi şcolile, magazinele şi universităţile, uzinele şi fabricile; din măruntaiele pămîntului mîini harnice fac să ţîşnească petrolul şi să adune fierul şi arama, argintul şi aurul în marele hambar al patriei. Şi ce însemnătate mai are că pe ici, pe colo, cite un ochi şaşiu de înăcrit se fereşte să înregistreze înălţimea blocurilor, bogăţia holdelor, măiestria fabricatelor, varietatea cărţilor, mulţimea pînzelor, că un ochi încruntat trece, indiferent şi duşmănos, pe lingă marile înfăptuiri ale zilelor noastre ? Ce însemnătate mai are burzuluiala foştilor la faţa istoriei biruitoare care le-a smuls pentru de-a pururi privilegiile nemeritate şi a pus capăt strîmbătăţii în care se complăceau fără ruşine ? Ce însemnătate mai prezintă ura neputincioşilor care timp de atîtea decenii au înrobit ţara lui Făt-Frumos, ruintînd-o g ura şi veninul lor! Şi cît de jalnică şi lipsită de sens apare o asemenea atitudine de troglodiţi, văduviţi de raţiune şi de bun simţ. Ce însemnătate mai are mârâitul acestor duşmani în faţa uriaşei primeniri a ţării, a înfloritoarei tinereţi a patriei . • La 1 ianuarie s-a disputat la Berlin un interesant turneu internaţional de handbal redusfulger la care au participat 6 echipe masculine din R.P. Romînă, Suedia, Iugoslavia şi R.D. Germană. în prima serie în care a evoluat şi echipa selecţionată a oraşului Bucureşti au fost înregistrate următoarele rezultate : Leipzig-Bucureşti 5—3 (1—2) , Bucureşti-Malmoe 10—1 (6—3), Leipzig-Malmöe 9—3 (5—3). în finală s-au întîlnit echipele clasate pe primul loc în cele două serii : Leipzig şi Berlin. Meciul final a revenit handbaliştilor oraşului Berlin învingători cu scorul de 8—6. Pentru locurile 3—4, echipa oraşului Bucureşti a întîlnit formaţia oraşului Zagreb de care a dispus cu scorul de 9—6 (4—4), prin punctele marcate de Bulgaru (3), Nodea (2), Ivănescu, Hnat, Rădulescu şi Covaci. k 9 După cum transmite agenţia France Presse, sîmbătă dimineaţa a încetat din viaţă în orăşelul Tortona cunoscutul ciclist italian Fausto Coppi, fost campion mondial, de mai multe ori învingător în Tururile Italiei şi Franţei. Coppi a suferit de o congestie pulmonară cu complicaţii ne mai puţin a fi salvat de medici. El moare în vîrstă de 39 de ani. k 9 întrun joc disputat la Djakarta echipa sovietică de fotbal Zenit Leningrad a învins cu scorul de 3—1 echipa selecţionată a oraşului Djakarta. • în localitatea de sporturi de iarnă de la Oberwizersthal (R.DGermană) a luat sfirşit concursul internaţional preolimpic de sărituri cu schiurile de la trambulină. Victoria a revenit schiorului german Harry Glass, care a totalizat 219,5 puncte, avînd sărituri de 68 şi respectiv 73 m. Pe locurile următoare s-au clasat N. Şamov (U.R.S.S.) 218 puncte (72—72,5 m.) şi Recknagel (R.D. Germană) 213,5 puncte. k 9 Meciul pentru titlul mondial feminin de șah dintre Elisabeta Bikova și Kira Zvorikin.il a continuat la Moscova. în cea de-a 11-a partidă victoria a revenit Bîkovei. Partida a 12-a a fost întreruptă la mutarea 45-a. Pînă acum scorul este de 7—1 în favoarea campioanei lumii Bikova k • în proba de simplu feminin a campionatelor internaţionale de tenis de cîmp ale Asiei, Margaret Heeyer (Australia) a învins-o cu 6—4, 9—7 pe Dimitrieva (U.R.S.S.), calificîndu-se pentru finala competiţiei unde va întîlni pe Arnold. în semifinalele probei masculine au fost înregistrate următoarele rezultate : Iirishnan (India) Billy Knight (Anglia) 3—0; Mac Kay (S.U.A.) Ulf Schmidt (Suedia) 3—1. k 9 în prezent se află în turneu în Africa de Nord, echipa selecţionată de fotbal a Iugoslavieiîn primul joc, echipa iugoslavă a întîlnit la Casablanca reprezentativa Marocului de care a dispus cu scorul de 5—0, k 9 Intr-un joc retur, contînd pentru turneul preolimpic de fotbal, la Cairo, echipa selecţionată a Republicii Arabe Unite a învins cu scorul de 3—0 (2—0) echipă Nigeriei, în primul joc, fotbaliştii din R.A.U. terminaseră victorioşi cu scorul de 6—2. • Tradiţionala competiţie internaţională de cros care sa desfăşoară in seara zilei de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Sao Paolo, a fost cîştigată pentru a doua oară de alergătorul argentinean Osvaldo Suarez, care a realizat, timpu de 2V55- 8110. El a fost urmat de Douglas Kykté (Canada) și Martin Hyman (Anglia). Manuel Faria (Portugese), s-au clasat pe locul 4. Campionul grec Papavasiliu a terminat pe locul 11.