Scînteia Tineretului, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3308-3332)

1960-01-03 / nr. 3308

Sesiunea Marii Adunări Naţionale Discuţii la punctul 4 al ordinei de zi: Apelul Sovietului Suprem al U. R. S. S. cu privire la dezarmarea generală şi totală Raportul Comisiei de politică externă prezentat de deputatul Mihai Cruceanu Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale — a spus raportorul — împărtăşeşte în întregime punctul de vedere al Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste potrivit căruia, pentru a putea transforma destinderea realizată în relaţiile internaţio­nale, într-o pace durabilă şi pen­tru a putea asigura secu­ritatea colectivă a statelor, cea­­ mai bună soluţie este realizarea unui acord în problema dezarmării generale şi totale a statelor. cest lucru este dorit şi cerut astăzi de absolut toate popoare­le lumii, fapt dovedit de entu­ziasmul cu care a fost primit planul de dezarmare prezentat de N. S. Hruşciov de la tribuna Adunării Generale a O.N.U. Mişcarea tot mai largă în fa­voarea păcii, care a cuprins toa­te popoarele lumii, destinderea şi climatul de optimism, realizate în ultima vreme în relaţiile inter­naţionale ca rezultat al iniţiative­lor repetate de pace ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări so­cialiste, mai ales în urma vizi­tei preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. în S.U.A., precum şi înţelegerile intervenite cu privire la întîlnirile viitoare la nivel înalt între Răsărit şi Apus, ne îngăduie să concludem că dezarmarea generală şi totală a statelor este astăzi pe cit de necesară pe atît de realizabilă din punct de vedere practic. Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale consi­deră că membrii parlamentelor diferitelor ţări, ţinind seama de voinţa popoarelor lor, pot aduce în momentul de faţă o contribu­ţie însemnată la soluţionarea problemei dezarmării şi că da­toria lor, întocmai ca şi a tuturor acelora care poartă răspunderea pentru soarta păcii, este de a zădărnici orice acţiune menită să ducă la o înrăutăţire a situa­ţiei internaţionale şi, în conse­cinţă, la întîrzierea unui acord în problema dezarmării. In ceea ce priveşte Republica Populară Romînă, ea a dus şi duce o politică consecventă de pace şi colaborare internaţională. Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale aprobă întrutotul şi sprijină cu căldură Apelul Sovietului Suprem, con­sidered că înfăptuirea propune­rilor Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală poate şi trebuie să determine o cotitură în istoria relaţiilor inter­­naţionale, începutul unei ere în care omenirea să fie eliberată pentru totdeauna de povara înar­mărilor şi de pericolul unui război nuclear, ce materiale. Din cifrele date de U.N.E.S.C.O. reiese că exis­tă în lume 250 de milioane de copii între 5-14 anii care nu pot învăţa carte din cauza lipsei de şcoli şi de învăţători, ceea ce pentru epoca noastră, epoca marilor cuceriri ştiinţifice, con­stituie un lucru cu totul mon­struos. După cura se ştie, cu cheltuielile militare anuale din întreaga lume s-ar putea con­strui la fiecare an 10 milioane de case, 50.000 şcoli, 10.000 de spitale. După ce a arătat că Partidul Muncitoresc Român şi guvernul ţării noastre duc o politică consecventă de pace şi coexis­tenţă paşnică între ţări cu sis­teme sociale diferite, politică ce se bucură de sprijinul întregu­lui popor muncitor, tovarăşa M. Rosetti a spus : Ne este scump viitorul ome­nirii. Ne este scutm­d viitorul patriei noastre şi sîntem pe de­plin conştienţi de răspunderea mare ce ne revine la măreaţa operă de construire a socialis­mului. Femeile din ţara noastră au cunoscut din plin în trecut umilinţa, inegalitatea socială, nedreptatea. Astăzi, libere, stă­­ptne pe soarta lor, ele îşi dă­ruiesc ceas de ceas devotamen­tul, priceperea, talentul şi cu­noştinţele operei de făurire a patriei socialiste. Drepturi de­pline, demnitate şi preţuire, drum larg către cultură, către cele mai diferite profesii, un trai din ce în ce mai bun, grija neprecupeţită pentru copii — iată ce constituie astăzi izvo­rul marilor bucurii. •Femeile din ţara noastră, ca şi ceilalţi oameni ai muncii, au primit cu viu interes, cu en­tuziasm şi încredere Apelul So­vietului Suprem adresat parla­mentelor tuturor ţărilor. Art. 1. — Se aprobă bugetul de stat pe anul 1960 la veni­turi în sumă de 56.800 milioane lei şi la cheltuieli in sumă de 55.930 milioane lei, cu o de­păşire a veniturilor faţă de chel­tuieli de 870 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetu­lui de stat pe anul 1960 de la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi coopera­tiste se stabilesc în sumă to­tală de 52.927,7 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 provenite din impozite şi taxe de la po­pulaţie se stabilesc în sumă de 3.872,3 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetu­lui de stat pe anul 1960, pen­­tru finanţarea economiei naţio­nale se aprobă în sumă de 33.562,7 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 14.789,4 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetu­lui de stat pe anul 1960, pen­tru finanţarea acţiunilor social- culturale se aprobă în sumă de 13.436,8 milioane lei, din care : a) pentru finanţarea acţiuni­lor înscrise în bugetul asigu­rărilor sociale de stat 3.427,5 mii. lei; b) pentru învăţământ 3.327,8 mii. lei ; c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 mii. lei; d) pentru sănătate, cultură fizică şi sport 3.037,3 mii. lei * e) pentru prevederi sociale 998,8 mii. lei ; f) pentru plata alocației de stat pentru copii și a ajutorului familial de stat 1.660,0­ mii. lei. Art. 6. Cheltuielile bugetu­lui de stat pe anul 1960 pentru întreținerea aparatului adminis­trativ, organelor judecătorești și procuraturii, se aprobă în sumă de 1.571,1 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetu­lui de stat pe anul 1960, pen­tru apărarea statului se aprobă în sumă de 3.505,0 milioane lei. Art. 8. — Fondul de rezervă bugetară se stabilește în sumă de 2.523,7 milioane lei, din care : 2.423,7 milioane lei în buge­tul republican la dispoziţia Con­­siliului de Miniştri şi 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, la dispoziţia comite­telor executive ale sfaturilor po­pulare respective, potrivit repar­tizării aprobate prin bugetul de stat. Art. 9 — Bugetul republican se aprobă la venituri în sumă de 47.663,2 milioane lei, iar la chel­tuieli în sumă de 46.793,2 milioa­ne Iei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 870,0 mi­lioane lei. Art 10. — Din suma totală a veniturilor şi cheltuielilor bu­getului republican, bugetul asi­gurărilor sociale de stat se a­­probă, atît la venituri cît şi la cheltuieli, în sumă de 3427,5 mi­­lioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale o­­raşelor Bucureşti şi Constanţa, cum şi cotele defalcate din im­pozitele și veniturile de stat și soldurile tranzitorii se aprobă la următoarele sume: LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Cuvântul deputatului Nicola© Vasu (oraşul Bucureşti) Propunerile guvernului so­vietic de a se realiza în decurs de 4 ani, o dezarmare generală şi totală, au făcut ca popoarele să întrevadă posibilitatea reală de înfăptuire a unui mare vis al omenirii : o pace trainică, o lume fără spectrul războiului. Această posibilitate decurge din însăşi actuala situaţie inter­naţională, care se caracteri­zează prin creşterea nestăvilită a forţelor păcii şi socialismului. Subliniind că în lupta pentru apărarea păcii şi dezarmare un rol deosebit de important şi re­vine clasei muncitoare, depu­tatul Nicolae Vasu a amintit că lucrările celei de-a XX-a sesi­uni a Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, care au avut loc recent la Bucureşti au arătat larga am­ploare a luptei pentru pace a oamenilor muncii. In Franţa, în Germania Occidentală, în Ja­ponia, în Argentina oamenii muncii au organizat mari acţi­uni unitare împotriva politicii „războiului rece“, a cursei înar­mărilor care apasă greu pe ume­rii lor. Oamenii muncii, acţio­nează în rînduri tot mai strînse, umăr la umăr, în po­fida acţiuni­lor liderilor sindicali de dreapta ca alde Meany şi Reuther, care nu ţin seama de realitate şi au fost botezaţi pe bună dreptate cavaleri ai „războiului rece“. Gloaba pe care o călăresc aceşti jalnici cavaleri are picioarele împleticite, iar armura lor răz­boinică, deşi o ung mereu cu dolari , ar fi mai folositoare dacă ar fi dată la retopire. Căci, cercurile agresive sunt astăzi din ce în ce mai izolate, lozincile lor războinice găsesc din ce în ce mai puţini ascultători. Poporul român, credincios po­liticii de pace şi colaborare internaţională promovată de gu­vernul nostru, sprijină din toată inima măsurile care au drept scop rezolvarea problemei de­zarmării. Ca deputat, ca activist sindical am avut ocazia să discut cu foarte mulţi muncitori şi tehni­cieni, cu numeroşi cetăţeni des­pre dezarmarea generală şi to­tală propusă de guvernul sovie­tic. In cuvinte simple, simţite, ei şi-au exprimat cu toţii recu­noştinţa lor fierbinte faţă de această minunată iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice. Este firesc şi explicabil acest lucru, deoarece propunerile sovietice corespund în întregime năzuinţe­lor poporului nostru, oglindesc preocupările sale de construcţie paşnică a socialismului. Fiecare fabrică şi uzină, fiecare şcoală şi cămin cultural, fiecare bloc care se ridică pe străzile Capi­talei noastre dragi sau în cele­lalte oraşe ale ţării, mărturisesc voinţa unanimă a poporului nos­tru de a-şi consacra toate forţele sale cauzei păcii, cauzei cons­truirii socialismului în patria noastră. Cuvântul deputatului Iosif Hess (regiunea Stalin) Apelul Sovietului Suprem, propunerile guvernului sovietic pentru dezarmarea generală şi totală au avut un puternic ecou şi în ţara noastră, în rândurile maselor largi ale poporului nos­tru. Prin natura muncii mele de preşedinte al sfatului popular raional Agnita din regiunea Stalin mă întîlnesc zilnic cu muncitori şi ţărani muncitori din raion. Daţi-mi voie să povestesc despre felul în care oamenii muncii românii, germani, ma­ghiari din raionul nostru au primit istoricele propuneri ale guvernului sovietic. In zilele a­­celea tirajul ziarelor difuzate în raion a crescut cu peste 11 la sută, iar la conferinţele despre situaţia internaţională au parti­cipat aproape 17.000 persoane. Deseori mi s-a întîmplat să aud cum oamenii muncii îşi exprimau mîndria că patria noastră face parte din lagărul păcii şi socialismului în frun­tea căruia se află Uniunea So­vietică. Nu de mult, întregul sat Al­tima a fost colectivizat. Aş vrea să remarc că în această gospo­dărie­­colectivă trăiesc şi mun­cesc într-o puternică unitate şi frăţie ţărani muncitori romîni şi germani La intrarea ultimilor ţărani muncitori în gospodăria colectivă, tov. Schopp Lauren­­ţiu, preşedintele gospodăriei, a redat sugestiv gândurile ţărani­lor muncitori: „Acuma tot sa­tul sîntem o mare familie — a spus el. Ce zici, nu este aceasta un bun răspuns dat celor ce visează la războaie şi la vremu­rile de mult apuse?“. Fireşte, succesele obţinute pe calea destinderii nu stat pe placul celor legaţi de interesele trusturilor şi cercurilor milita­riste. Intre altele, aceştia pun mare preţ pe forţele revanşarde vestgermane, duşmani recunos­cuţi zi păcii popoarelor. Dar, vremurile de astăzi nu le mai stat prielnice. însuşi poporul german a tras învăţă­minte din istorie. Astăzi există un puternic stat german demo­cratic şi iubitor de pace în per­soana Republicii Democrate Germane, care construieşte cu succes socialismul şi face parte din marea familie a ţărilor la­gărului socialist. Chiar şi în Germania Occi­­entzilă, în ciuda terorii îndreptate împotriva oa­menilor iubitori de pace, cresc şi se întăresc forţele democra­tice care se opun politicii de re­­militarizare şi de pregătire a unui nou război. Exprimînd încrederea nemăr­ginita în politica partidului şi guvernului nostru a­­­legători­­lor din circumscripţia electorală pe care o reprezint, votez din toată inima şi cu toată convin­gerea rezoluţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, entuziasta noastră ade­ziune la Apelul Sovietului Su­prem al U.R.S.S. adresat parla­mentelor tuturor ţărilor. Cuvântul deputatei Maria Rosetti (regiunea Piteşti) Alături de toţi luptătorii pen­tru pace femeile, care au o mare răspundere în lupta pen­tru pace, îşi dau seama de im­portanţa covîrşitoare a propu­nerilor făcute de guvernul so­vietic, de măreţele perspective pe care le-ar oferi o lume fără ameninţarea războiului, pentru propăşirea omenirii la toate do­meniile. Femeile înţeleg acea aritmetică elementară dar pro­fundă a dezarmării care demon­strează că miliardele cere nu vor mai fi cheltuite pentru înarmare, vor putea fi alocate în scopul nobil de a face viaţa oamenilor mai îmbelşugată, mai frumoasă. In ţările capitaliste şi colo­niale povara grea a cheltuieli­lor militare o suportă oamenii muncii şi familiile lor. In pre­zent, un sfert din omenire flămînzeşte din lipsa de mijloc. Cuvântul deputatului Andrei Oţetea (regiunea Bacău) Anul Nou, în pragul căruia ne aflăm, se anunţă sub semnul unei imense făgăduinţi: nici­odată, de la sfîrşitul războiului al doilea mondial, speranţele în victoria forţelor păcii n-au fost mai întemeiate şi mai îndreptă­­ţite decit azi. Propunerile guvernului sovietic cu privire la dezarmarea gene­rală şi­ totală deschid omenirii perspectiva plină de speranţe de a o elibera de coşmarul războiu­lui. De aceea ele au produs o impresie puternică asupra tutu­ror popoarelor. Forţe puternice de pretutindeni s-au pronunţat imediat în favoarea acestor pro­puneri. Numeroase popoare des­făşoară o acţiune intensă pen­tru a obţine de la guverne ade­ziunea la dezarmare. Filozofi, literaţi, savanţi, eco­nomişti, de toate convingerile politice, au salutat în planul de dezarmare totală posibilitatea de a realiza visul de veacuri al omenirii, pacea veşnică. Chiar şi unele grupuri, parti­de şi organizaţii burgheze sunt nevoite acum să privească pro­blema păcii şi războiului într-o lumină nouă. Dar, pentru ca propunerile gu­vernului sovietic să fie traduse în viaţă şi visul de veacuri al omenirii — pacea trainică — să fie realizat prin dezarmarea generală şi totală e nevoie ca forţele deja uriaşe ale păcii să continue lupta pînă la realizarea unei înţelegeri. La această luptă ne invită Sovietul Suprem al U.R.S.S. prin apelul adresat par­lamentelor celorlalte ţări. Sunt încredinţat că Marea Adunare Naţională a R. P. Ro­mâne, exprimînd voinţa maselor populare de la oraşe şi sate, va răspunde cu însufleţire la Ape­lul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi va acorda tot spri­jinul său nobilei iniţiative a gu­vernului sovietic. O ţară care şi-a propus să con­­struiască socialismul are nevoie de pace. „Noi n-avem nevoie de război, spunea un muncitor. Noi avem prea multe de făcut“. Intelectualii din ţara noastră au şi ei multe de făcut. Participînd sub conducerea Partidului Mun-,­citoresc Român la construirea socialismului, la revoluţia cultu­rală care se săvîrşeşte in ţara noastră, ei doresc să-şi poată consacra toate forţele lor dezvol­tării ştiinţei, literelor şi artelor. Principiul coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite constituie baza politicii externe a Republicii Populare Ro­mâne. După însăşi definiţia Con­stituţiei noastre, această politică este „o politică de apărare a păcii". Solidară cu celelalte ţări so­cialiste, Republica Populară Ro­mînă a luat parte la toate ac­ţiunile menite să apere pacea şi să întărească colaborarea între state. Ea se manifestă activ în politica de destindere a încordă­rii internaţionale. E cunoscută propunerea guvernului nostru, menită să facă din Peninsula Balcanică o zonă fără arme nu­­­cleare, o zonă a păcii. La Orga­nizaţia Naţiunilor Unite, delega­ţia română şi-a afirmat cu ener­gie poziţia în cele mai impor­tante probleme internaţionale. Asociind glasul nostru la Ape­lul vibrant al Sovietului Suprem, vom contribui, împreună cu par­lamentele tuturor popoarelor iu­bitoare de pace şi cu sprijinul maselor populare din întreaga lume, la destinderea încordării internaţionale, la lichidarea „răz­boiului rece“ şi la instituirea unei păci trainice. Pentru echilibrarea bugetelor sfaturilor populare ale regiuni­lor Iaşi şi Piteşti pe anul 1960, se stabilesc dotaţii din bugetul republican în sumă de 67.132 mii lei pentru Sfatul Popular al re­giunii Iaşi şi în sumă de 10.477 Art. 13. — Ministerele, insti­tuţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către fie­care întreprindere şi organizaţie economică în subordine a planu­rilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarci­nii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost, în vederea creşterii ren­tabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a veniturilor bu­getului de stat. Conducătorii ministerelor, in­stituţiilor centrale, comitetelor mii lei pentru Sfatul Popular al regiunii Piteşti. Art. 12. — Pentru anul 1960 se stabilesc următoarele cote de­falcate din impozitele şi venitu­rile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, executive ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor U­­nităţilor economice şi bugetare sunt obligaţi să respecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloacelor bu­getare. Art. 14. — Se aprobă contul general de execuţie a bugetului de stat pe anul 1958, la venituri în sumă de 47.005,8 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 44.688,9 milioane lei, cu o depă­şire a veniturilor faţă de chel­tuieli în sumă de 2.316,9 milioa­­ne lei. — în mii lei — Venituri a a din care: _ Solduri SS1 10 cote defalcate , tranzitorii j­­o *- din impozite d­in afara u .v a o şi venituri i veniturilor și . u­n H de stat ca cheltuielilor V. Z­­. Bacău . . 431.827 209.228 431.827 5.000 2. Baia Mare . 364.473 162.270 364.473 4.000 3. București . 536 600 316.152 536.600 7.000 4 Cluj . . . 588.737 292.423 588.737 7.000 5. Constanța . 282.720 135.235 282.720 4.000 6. Craiova . . 562.203 327.091 562.203 7.000 7. Galați . . 496.193 235.399 496.193 6.000 8. Hunedoara . 336.459 162.409 336.459 4.000 9. Iași . . . 5­19.748 262.210 549.748 6.000 10. Oradea . . 423.813 229.005 423.813 5.000 11. Pitești 3 . 474.121 282.210 474.121 6.000 12. Ploești . . 582.056 220.986 582.056 7.000 13. Stalin 1 . 511.949 150.073 511.949 5.000 14. Suceava­­ . 426.864 246.460 426.864 5.000 15. Timișoara . 644.098 178.811 644.098 7.000 16. Regiunea Autonomă Maghiară . 419.427 187.219 419.427 5.000 17. Or. București 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 18. Or. Constanţa 173.287 78.960 173.287 1.000 Total: 9.136.828 4.148.398 9.136.828 100.000 Procentul de defalcare din impozitul Pe circulaţia P • . , P 3 _ 0 . mărfurilor de ^ Regiunea zitul pe sch la Preprin­ts sau oraşul veniturile - o c 5 a? deri­e l()ca,e populaţie. J S? r e» şi ale cooperaţiei 1. Bacău din­ 100 100 50 21 2. Baia Mare 3 s , 100 100 50 15 3. Bucureşti 3 g­­ 100 100 25 30 4. Cluj . . . 3 v 100 100 50 32 5. Constanţa 3 5 s 100 100 30 57 6. Craiova ,- 5 3 -t 100 100 50 31 7. Galaţi ,­­ 5 , 100 100 45 31 8. Hunedoara 3 33 90 100 30 18 9. Iaşi , s i 3 3 100 100 100 100 10. Oradea 3 3 3 s 100 100 45 66 11. Piteşti 3 3 , î 100 100 100 100 12. Ploeşti 3 3 3­­ 55 100 45 5 13. Stalin­­­si 30 100 45 1­ 14. Suceava s * 3 100 100 100 88 15. Timişoara , 3 3 35 100 25 9 16. Regiunea Auto­nomă Maghiară , 100 100 50 21 17. Oraş Bucureşti , . 75 100 100 13 18. Oraş Constanţa 3 100 100 — 90 Numeroşi tineri frecventează sec­ţia de artă plastică a Şcolii populare de artă din Oradea. Foto : P. PAVEL INFORMAŢII Opera R­omînă de Stat din Cluj a prezentat în premieră O­­pera „Cei patru bădărani“ de Wolf-Ferrari, după cunoscuta comedie „Bădăranii“ de Goldo­ni. Conducerea muzicală aparţi­ne lui Alexandru Taban, iar re­gia lui A. I. Arbore. ★ Pe arterele principale din O­­raşul Stalin a fost dată la­ ex­ploatare în preajma Anului Nou prima reţea de iluminat fluore­scent. In curînd şi alte artere din oraş vor fi astfel iluminate. k _ La O­rarea^ s-a deschis expo­ziţia agricolă regională. Stat expuse peste 700 mostre de pro­duse agricole, precum şi grafice, panouri, fotografii. Cu prilejul deschiderii expozi­ţiei au fost înmînate diplome şi insigne de fruntaş în agricul­tură unui număr de aproape 300 de unităţi agricole de stat şi cooperatiste, precum şi la 600 de tractorişti şi mulgători frun­taşi.­­ In clădirea vechii vămi de lin­­gă castelul Bran s-a deschis muzeul „Vama medievală“. Aici sunt expuse mostre de mărfuri care treceau odinioară prin a­­ceastă vamă, produse ale iscusi­ţilor meşteşugari braşoveni, mo­nede din secolele XIV—XIX etc. ★ La Timişoara au fost date în folosinţă în preajma Anului Nou, blocuri de locuit cuprin­­zînd 164 apartamente. In cursul anului 1959, în oraşul Timişoa­ra a­u fost construite peste 400 de noi apartamente. Zeci de noi apartamente au fost terminate şi la Reşiţa, Arad, Oţelu Roşu, Lugoj. -----------­ Primul succes! (Urmare din pag. l­ a) strâng în noua fundaţie de cim­ment proaspăt. Le spunea celor care-l ajutau cum şi-a petrecut el revelionul la uzină. Nu l-am deranjat, însoţitorul meu mi-a spus despre el că e „un om de aur“. Comentariile sunt de prisos. Mecanicul Trache Ion, care re­pară de obicei macaralele, de data aceasta urcase el în cabină, acolo sus , muta cu una din ma­carale maşinile. Tinerii Lazăr Andrei şi Rogoveanu Daniel, lă­cătuşi de meserie, apăsau straş­nic pe ciocanele pneumatice ca să spargă cimentul din vatra ha­lei. Celălalt tînăr, comunistul Do­­brescu Dumitru, — are 22 de ani — repara tuburile prin care tre­cea reţeaua electrică. Iar Petre Gheorghe turna beton la noul postament al unui strung. Ce să mai vorbim. Numele fie­căruia ar merita să fie trecut aici. Nu-i putem uita pe tinerii mecanici Cuciuc Marin şi Zaimer Rubin, pe tinerii ingineri Cam­­buru Aurora — singura femeie între cei 120 de inşi — Popovici Vladimir, Zumer Iosif, Dumi­­traşcu Vasile şi Gheorghiu Gheorghe care s-au gîndit că lu­crul cel mai important la începu­tul noului an este o victorie în uzină, prima iniţiativă, primul succes. Cîteva ore mai tîrziu, cînd am plecat şi i-am părăsit pe aceşti oameni temerari, izbindu-mă de lumina de afară m-am­ gîndit că totuşi acolo în hala de montaj a Uzinelor „Mao Tze-dun“ în ochii şi pe chipurile acestor vrednici constructori ai socialis­mului văzusem mai multă lumi­nă... Tinereţea patriei de I. Pertr Cetăţi şi sate adîncite în beznă şi o dezlănţuire dementă a viciului in rîndurile, infime ca număr şi valoare, ale „protipen­dadei“ banului — iată, expri­mată lapidar, imaginea Romîniei vechi, a regilor şi a fabricanţilor, a moşierilor şi a tejghetarilor, a politicienilor şi a cămătarilor. Livid era obrazul muncitoru­lui care îşi scuipa plăminii în atelierele prost întreţinute, jal­nică era condiţia ţăranului care trudea pe aria boierului, tragic destinul tineretului. O mină de osînzoşi, la oraşe, şi alta la sate, beneficiarii regi­murilor exploatatoare, benchetu­­iau la capătitul ţării în agonie. Sudoarea şi singele mulţimii le preschimbau hienele,­in aur şi în bunuri de tot felul cu care îşi înfundau pînă lă refuz buzuna­rele. Se plimbau, la noi, ca pe nişte latifundii proprii, oftica şi sifilisul, rîia şi pelagra, analfa­­betismul şi superstiţiile ; maha­lalele şi periferiile oraşelor în­­notau în praf şi în noroi şi fie­care locuinţă era o sfidare svir­­lita igienii, iar satele gemeau sub biciul moşierului şi al aren­daşului şi al jandarmului. Dar „vremurile au vremuit" — cum zice cronicarul — și vechea orânduire pe cît de absurdă, pe atît de nedreaptă, s-a prăbușit Alt soare luminează meleagurile noastre. Azi, pretutindeni, mînui­­torul strungului sau al bisturiu­­lui, al condeiului sau al tractoru­­lui — muncitor în fabrică, în sala de studii, pe șantier sau pe ogor trăieşte marea sărbătoare a descătuşării şi a bucuriei împli­nirii tuturor viselor. E o tinereţe frenetică în ochiul tînărului ăstuia care a crestat pe răbojul destoiniciilor sale încă o biruinţă asupra maşinii. Şi în privirea ţesătoarei sprintene des­luşesc satisfacţia lucrului bine rostuit. Ca şi în euforia zidaru­lui urctad spre înalturi, zi de zi şi ceas de ceas alte trepte. Văd rivna cu care plugarul zilelor noastre osteneşte pe arie să facă plinea din ce în ce mai bună şi să se bucure de roadele bogate ale pămîntului colectivei. In laborator sau la catedră, la masa de lucru sau în sălile spi­talelor, savantul şi profesorul, poetul şi medicul îşi dau partea la formarea lumii noi, partea minţii şi a ingeniozităţii, a ta­lentului şi­ a stăruinţii şi a iscu­­sinţii. Oraşele se primenesc neconte­nit, îşi numără, cu sutele azi, cu­ miile, cu zecile de mii mâine, blocurile şi parcurile, cresele şi şcolile, magazinele şi universită­ţile, uzinele şi fabricile; din măruntaiele pămîntului mîini harnice fac să ţîşnească petrolul şi să adune fierul şi arama, ar­gintul şi aurul în marele hambar al patriei. Şi ce însemnătate mai are că pe ici, pe colo, cite un ochi şaşiu de înăcrit se fereşte să înregis­treze înălţimea blocurilor, bogă­ţia holdelor, măiestria fabricate­lor, varietatea cărţilor, mulţimea pînzelor, că un ochi încruntat trece, indiferent şi duşmănos, pe lingă marile înfăptuiri ale zile­lor noastre ? Ce însemnătate mai are burzu­luiala foştilor la faţa istoriei bi­ruitoare care le-a smuls pentru de-a pururi privilegiile nemeri­tate şi a pus capăt strîmbătăţii în care se complăceau fără ru­şine ? Ce însemnătate mai pre­zintă ura neputincioşilor care timp de atîtea decenii au înrobit ţara lui Făt-Frumos, ruintînd-o g ura şi veninul lor! Şi cît de jalnică şi lipsită de sens apare o asemenea atitudine de troglo­­diţi, văduviţi de raţiune şi de bun simţ. Ce însemnătate mai are mârâi­tul acestor duşmani în faţa uria­şei primeniri a ţării, a înfloritoa­rei tinereţi a patriei . • La 1 ianuarie s-a disputat la Berlin un interesant turneu in­ternaţional de handbal redus­­fulger la care au participat 6 echipe masculine din R.P. Romî­nă, Suedia, Iugoslavia şi R.D. Germană. în prima serie în care a evoluat şi echipa selecţionată a oraşului Bucureşti au fost în­registrate următoarele rezultate : Leipzig-Bucureşti 5—3 (1—2) , Bucureşti-Malmoe 10—1 (6—3), Leipzig-Malmöe 9—3 (5—3). în finală s-au întîlnit echipele cla­sate pe primul loc în cele două serii : Leipzig şi Berlin. Meciul final a revenit handbaliştilor ora­şului Berlin învingători cu scorul de 8—6. Pentru locurile 3—4, echipa oraşului Bucureşti a în­tîlnit formaţia oraşului Zagreb de care a dispus cu scorul de 9—6 (4—4), prin punctele mar­cate de Bulgaru (3), Nodea (2), Ivănescu, Hnat, Rădulescu şi Covaci. k 9 După cum transmite agen­ţia France Presse, sîmbătă dimi­neaţa a încetat din viaţă în oră­şelul Tortona cunoscutul ciclist italian Fausto Coppi, fost cam­pion mondial, de mai multe ori învingător în Tururile Italiei şi Franţei. Coppi a suferit de o congestie­ pulmonară cu complica­ţii ne mai puţin a fi salvat de medici. El moare în vîrstă de 39 de ani. k 9 întrun joc disputat la Dja­karta echipa sovietică de fotbal Zenit Leningrad a învins cu sco­rul de 3—1 echipa selecţionată a oraşului Djakarta. • în localitatea de sporturi de iarnă de la Oberwizersthal (R.D­­Germană) a luat sfirşit concursul internaţional preolimpic de sări­turi cu schiurile de la trambu­lină. Victoria a revenit schioru­lui german Harry Glass, care a totalizat 219,5 puncte, avînd să­rituri de 68 şi respectiv 73 m. Pe locurile următoare s-au clasat N. Şamov (U.R.S.S.) 218 puncte (72—72,5 m.) şi Recknagel (R.D. Germană) 213,5 puncte. k 9 Meciul pentru titlul mon­dial feminin de șah dintre Eli­­sabeta Bikova și Kira Z­­vorikin.il a continuat la Moscova. în cea de-a 11-a partidă victoria a reve­nit Bîkovei. Partida a 12-a a fost întreruptă la mutarea 45-a. Pînă acum scorul este de 7—1 în fa­voarea campioanei lumii Bikova­ k • în proba de simplu feminin a campionatelor internaţionale de tenis de cîmp ale Asiei, Margaret Heeyer (Australia) a învins-o cu 6—4, 9—7 pe Dimitrieva (U.R.S.S.), calificîndu-se pentru finala competiţiei unde va întîlni pe Arnold. în semifinalele pro­bei masculine au fost înregis­trate următoarele rezultate : Iirishnan (India)­­ Billy Knight (Anglia) 3—0; Mac Kay (S.U.A.) Ulf Schmidt (Suedia) 3—1. k 9 în prezent se află în turneu în Africa de Nord, echipa selec­ţionată de fotbal a Iugoslaviei­­în primul joc, echipa iugoslavă a întîlnit la Casablanca repre­zentativa Marocului de care a dispus cu scorul de 5—0, k 9 Intr-un joc retur, contînd pentru turneul preolimpic de fotbal, la Cairo, echipa selecţio­nată a Republicii Arabe Unite a învins cu scorul de 3—0 (2—0) echipă Nigeriei, în primul joc, fotbaliştii din R.A.U. terminaseră victorioşi cu­ scorul de 6—2.­­ • Tradiţionala competiţie in­ternaţională de cros care sa des­făşoară in seara zilei de 31 de­­cembrie pe străzile oraşului bra­zilian Sao Paolo, a fost cîştigată pentru a doua oară de alergăto­rul argentinean Osvaldo Suarez, care a realizat, timpu de 2V55- 8110. El a fost urmat de Douglas Kykté (Canada) și Martin Hyman (Anglia). Manuel Faria (Portu­gese), s-au clasat pe locul 4. Cam­pionul grec Papavasiliu a termi­nat pe locul 11.

Next