Scînteia Tineretului, februarie 1960 (Anul 15, nr. 3333-3356)

1960-02-02 / nr. 3333

Se completează graficul de întrecere al brigăzii de pro­ducţie a tineretului de la fabrica de postav „Azuga". Foto: P. PAVEL Cum îşi vor petrece studenţii vacanţa După munca depusă în timpul primului semestru şi în sesiunea de examene, zi­lele vacanţei au sosit ca un repaus bine meritat pentru studenţi. Unde-şi vor petrece stu­denţii­ vacanţa ? Peste 3.500 în taberele de odihnă, tabe­rele sportive şi staţiunile bal­­neo-climaterice din cele mai pitoreşti locuri din ţară. Cei care vor rămîne pe timpul vacanţei în centrele univer­sitare vor putea participa la numeroase activităţi recrea­tive la casele de cultură şi cluburile studenţeşti. Cabanele de la Lacul Roşu, Hotelul Alpin de la cota 1.400, Muntele Roşu, Leaota, Plaiul Ioii, Rarâu, Păltiniş, Borşa etc., fac ultimele pre­gătiri pentru a-şi primi oas­peţii , studenţii fruntaşi la învăţătură din toate centrele universitare ale ţării. Pentru studenţii sportivi, membri ai echipelor reprezentative stu­denţeşti din cadrul cluburilor sportive universitare, precum şi pentru formaţiile universi­tare ale Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preo­teasa“ din Bucureşti, va­canţa a rezervat o surpriză : organizarea unei tabere spor­­tive la Izvorul Mureşului. Numeroşi studenţi se vor odihni în casele de o­­dihnă ale C.C.S.-ului de la Predeal şi Sinaia. La Sinaia se va desfăşura în pe­rioada 1 — 10 februarie şi finala campionatelor universi­tare de şah. Pentru a cunoaşte pitores­cul regiunii Văii Prahovei, marile realizări ale regimu­lui nostru democrat-popular, din regiunea şi Oraşul Stalin, studenţii străini care stu­diază în ţara noastră vor face o excursie de cîteva zile prin aceste locuri. Pentru studenţii care-şi vor petrece vacanţa în Iaşi, Cluj, Timişoara şi alte centre uni­versitare, casele de cultură le oferă nenumărate posibilităţi de a petrece plăcut şi util timpul liber. Programul Ca­sei de cultură din Iaşi, de pildă, prevede organizarea unei seri de teatru „Cehov“ (cu concursul actorilor de la Teatrul Naţional „Vasile A­­lecsandri“), o întîlnire cu un grup de muncitori ceferişti, excursii etc. Studenţii clujeni vor găzdui la casa de cul­tură concertul prezentat de orchestra de muzică populară „înfrăţirea“. La Timişoara, Cluj, Tg. Mureş vor avea loc întîlnri cu scriitori, artişti, muncitori, sportivi etc. Vizite la Staţia de Televiziune Flo­­reasca, organizarea unui concurs­ literar şi a unui concurs-ghicitoare cu premii — sunt doar cîteva din acţiu­nile la care vor participa ac­tiv studenţii bucureşteni ca­re-şi vor desfăşura activita­tea de vacanţă în cadrul clu­bului Institutului de Con­strucţii. Şi iniţiativele studenţilor vor îmbogăţi cu siguranţă acest program de activitate, astfel vacanţa va fi un prilej pentru a dobîndi noi forţe de muncă, noi învăţă­minte. DOINA NIŢESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3333 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 februarie 1960 în corpul ziarului: pag. 2-a SPORT ■— întrecerile „Cupei Prie­teniei“ — Duminica sportivă pag. 4-a — Din cuvîntul participan­ţilor la întîlnirea tineretului din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. n­ VIAŢA II MUNCA TIK­IFTUIUI Aleea fruntaşilor în producţie itPe bulevardul din centrul ora­şului Curtea de Argeş, regiunea Piteşti, s-a organizat cu cîtva timp în urmă o „alee a frunta­şilor în producţie". Pe panouri frumos Înrămate sînt afişate fotografii ale frun­taşilor. O bună parte dintre ei sînt tineri fruntaşi în producţie şi în activitatea obştească, care se străduiesc zi de zi să înde­plinească şi să depăşească pla­nul de producţie, dînd totodată produse de bună calitate, reali­­zînd cît mai multe economii. Iată numai cîteva dintre a­­cestea: Mihai Dumitra şi Şte­­fănescu Vasile de la Fabrica de confecţii „6 Martie“, care-şi de­păşesc cu regularitate normele. Zinca Elisabeta de la I. I. S. Băiculeşti, care dă producţie de bună calitate, tîmplarul Gheor­­ghe Gh. de la întreprinderea „Elena Pavel", gateristul Flori Gh. de la U.I.L. 2. şi mulţi alţii, GHEORGHE BACIU ‘ Funcţionar. Intre studenţii anului II al Fa­­­cultaţii de mecanică de la In­stitutul politehnic din Oraşul Stalin şi tinerii muncitori de la sectorul sculerie din Uzinele „Steagul Roşu“, s-a închegat o trainică prietenie. Organizaţia de bază U.T.M. de an, împreună cu organizaţia de bază U.T.M. de la sculerie organizează numeroase acţiuni comune. Astfel, într-una din zile, studenţii au vizitat sectorul sculerie apoi cu efectuat, îm­preună cu tinerii muncitori, muncă patriotică pentru nive­larea şi amenajarea terenului din preajma sectorului care va Utemiştii Gh. Pestriţa şi Ma­ria Şerbănică, bibliotecari la bi­blioteca raională din comuna Brăneşti, regiunea Bucureşti sunt văzuţi adesea cu servietele pli­ne de cărţi vizitînd casele ţăra­nilor muncitori din comună. Ei obişnuiesc să facă înscrieri de noi cititori nu numai în loca­lul bibliotecii, ci şi la domi­ciliul tinerilor. Cei doi tineri bibliotecari duc o muncă neo­bosită pentru sporirea număru­lui de cititori, pentru populari­zarea cărţilor. Mult apreciate de tineri sînt fi transformat ulterior in peluze verzi. După cîteva zile de la a­­ceastă acţiune, acei tineri mun­citori care sunt şahişti pasionaţi, au fost invitaţi la Casa de Cul­tură a Studenţilor pentru o în­trecere amicală de şah. Studenţii au mai avut prilejul să petreacă împreună cu mun­citorii la clubul Uzinelor „Stea­gul Roşu“ „o seară de odihnă“. Programul cultural a fost susţi­nut, cu acest prilej, de forma­ţiile artistice ale studenţilor şi tinerilor muncitori. Pe viitor vom avea împreună şi alte numeroase acţiuni, ca a­­cestea : returul întrecerii de şah, excursii comune la Poiana Stalin şi Sinaia, susţinerea unor întreceri de baschet, volei şi handbal, vizionarea în comun a filmelor etc. RADU GHEORGHE Student şi cărţile de ştiinţă populariza­tă. Familii întregi au fişe de ci­titor cum sînt familiile ţăranilor întovărăşiţi Vasile Tudorache şi Marin Licean, în cadrul biblio­tecii se desfăşoară şi concursul „Iubiţi cartea* la care s-au în­scris numeroşi tineri ţărani în­tovărăşiţi. Bibliotecarii îi ajuta cu aten­ţie în alegerea şi studierea ma­terialului bibliografic. HORIA BALANESCU corespondent voluntar Prietenii noştri’—muncitorii Cu... „biblioteca" prin sat La baza spiritului gospodăresc, calificarea Valoroasa chemare a tinerilor muncitori de la Uzinele „1 Mai“ Ploeşti „Nici un leu risipit, fie­care leu fructificat“ s-a răspîndit cu iuţeală. Tinerii muncitori de la Fabrica de rulmenţi din Bir­­lad au primit-o şi ei cu vie însu­fleţire. In secţii şi ateliere tine­rii au discutat cu aprindere pe marginea ei, pretutindeni s-au descoperit noi resurse de econo­mii. Comitetul U.T.M. pe fabri­­că a organizat o consfătuire — deo­camdată în schim­bul I — la care au participat secreta­rii organizaţiilor de bază U.T.M., res­ponsabilii de bri­găzi, colectivele pos­turilor utemiste de control, ti­neri muncitori fruntaşi, ingi­neri, tehnicieni. • In cadrul cons­fătuirii, tov. Ion Drîmbă, secre­tarul comitetului U.T.M. pe fa­brică, a prezentat un referat a­­supra posibilităţilor care mai există în unele locuri de muncă ale tinerilor de a se realiza eco­nomii — referat ce a fost întoc­mit în urma unui studiu făcut în fabrică de către un colectiv de tineri ingineri şi tehnicieni. Acţiunea pentru realizarea de cît mai multe economii — arată referatul — e o preocupare per­manentă a tinerilor din fabrica noastră. Potrivit hotărîrilor Ple­narei din 3—5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R., în acest an in­­dustria noastră socialistă va primi un volum sporit de dife­rite maşini. Aceasta înseamnă că noi va trebui să dăm mult mai mulţi rulmenţi de calitate tot mai bună. Ne dăm seama de sar­cinile mari care ne stau în faţă. Dar pentru a realiza cu succes aceste sarcini e necesar ca tine­rii noştri muncitori să fie buni meşteri, buni gospodari, e nece­sar ca ei să posede o calificare înaltă. Din acest punct de vedere­­— sublinia referatul — lucrurile nu stau prea bine în fabrica noa­stră. Spre edificare, referatul a­­ducea exemple concrete. Bună­oară, există în fa­brică tineri ca rec­tificatorul Nicolae Horişcă, care din cauză că nu-şi cu­noaşte maşina, în loc să strîngă bro­şa maşinii de recti­ficat cu cheia pe care o are alături, el o strînge cu domnul şi ciocanul, deterio­­rînd-o. Există mulţi tineri care lasă să meargă maşinile în gol, care în general nu le utilizează la maximum şi nu folosesc din plin timpul de lucru, nu aplică metode înaintate de muncă. Pen­tru a aplica chemarea tinerilor ploeşteni — conchidea referatul, trebuie să înlăturăm complet de­ficienţele. Putem realiza în acest an economii în valoare de peste 10.500.000 lei. — Este adevărat — a arătat în cuvîntul său inginerul Ion Baichi, secretarul organizaţiei U.T.M. din secţia rectificare — că în anul 1959 aproape nimeni din fabrica noastră nu s-a ocupat serios de ridicarea calificării ti­­neretului. Este adevărat de ase­menea că tinerii muncitori ne trag de mînecă pur şi simplu să luăm măsuri pentru ca ei să-şi poată ridica nivelul de califica­re. De ce totuşi nu s-a făcut ni­mic ? La începutul anului trecut aveam în fabrică vreo cîteva cursuri de minim tehnic. Unul din acestea îl conduceam eu. La un moment dat însă conducerea fabricii ne-a desfiinţat cursurile pe motiv că nu aveam aprobarea ministerului, promiţîndu-ne că de îndată ce va sosi „aprobarea“ vom avea dreptul să reorganizăm aceste forme de ridicare a califi­cării tinerilor muncitori. Această înţelegere birocratică din partea unor tovarăşi din conducerea la­ C. SLAVIC Corespondentul „Scînteii tinere­tului“ pentru regiunea Iaşi (Continuare în pag. 2­ a) Utemistul Sandu Constantin, strungar la Uzinele „Mao Tze­­dun“ din Capitala, şi-a luat la începutul anului un angajament important: reducerea cu 50 la suta a consumului de scule. (Foto: P. POPESCU) „Nici un leu risipit, fiecare leu fructificat“ Lucrările Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de cultură a studenţilor „Gri­gore Preoteasa“ din Bucureşti au continuat lucrările Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţă­rile regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, de­putat al Partidului Uniunea De­mocratică din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire te­legramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., par­ticipanţilor la Intilnirea de la Bucureşti. Telegrama a fost salu­tata cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul: Mihalis Olimbios, se­cretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (EDON) din Cipru, Todi Lubonja, prim-se­­cretar al C.C. al Uniunii Tine­retului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Parti­dului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din par­tea Federaţiei Tineretului Co­munist Italian, şi Elsa Hadjiar­­ghili, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul şedinţei au fost ci­tite mesajele adresate Intilnirii de Comitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comite­tul Britanic al Tineretului pentru Festival, Consiliul Naţional al Tineretului Ungar şi Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineţii au avut loc întîlniri între delega­ţiile tineretului şi studenţilor din diferite ţări. La Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit tinerii din R.P.F. Iugoslavia, cu tine­rii români. Delegaţia albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Pa­latul Pionierilor, iar delegaţiile din R.P. Bulgaria şi Grecia s-au întîlnit la Casa de cultură a tineretului din raionul Stalin. Duminică după-amiază, nu­meroşi delegaţi la Intilnire au asistat, împreună cu tineri din Capitală, la recitaluri interna­­ţionale muzicale. La Casa de cultură a tinere­tului din raionul Griviţa Roşie programul recitalului a fost interpretat de tineri solişti vo­cali şi instrumentali şi formaţii muzicale din R. P. Albania, R.P. Bulgaria, R.P.F. Iugoslavia şi din ţara noastră. La Casa de cultură a tineretului din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la re­cital şi-au dat concursul forma­ţia de muzică uşoară condusă d­e Theodor Cosma, un cvintet studenţesc de muzică de estradă din Sofia şi „Orchestra acade­mică Branco Cismanovici" din Belgrad. Seara, la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţă­rile regiunii balcano-adriatice iau petrecut împreună cu tineri din Capital. Lucrările Intilnirii au conti­nuat luni dimineaţă cu discuţii pe marginea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Athanasios Kakoia­­nis, preşedintele organizaţiei de tineret a Partidului E.D.A., de­putat în parlamentul grec, Vla­­do Obradovici, membru al Pre­zidiului Tineretului Popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din partea conducerii Mișcării Tineretului Socialist Italian, Sudhandhu Chaudhuri, secretar al U.I.S., Mihail Ghelmegeanu, președintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă între popoarele din Balcani, Alexandris Kalidopou­los, din partea organizaţiei de tineret a Partidului Uniunea De­­mocratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secretar al C.O.S.E.C — secre­tariatul de Coordonare al uniu­nilor naţionale ale studenţilor. ★ In cinstea participanţilor la Intilnirea tineretului şi studen­ţilor din ţările regiunilor Bal­canilor şi Mării Adriatice, Tea­trul de Stat de Operetă din Bucureşti a prezentat luni sea­ra un spectacol cu opereta „Lă­­saţi-mă să evit“. ★ In cursul după-amiezii parti­cipanţii la Intilnirea de la Bucureşti au făcut o vizită la Institutul de fizică atomică al A­­cademiei R. P. Române. In sala Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucureşti, în timpul lucrărilor Intilnirii. Foto : N. STELORIAN Combinatul metalurgic Reşiţa. La cuptorul nr. 3 din hala oţelăriei pe „Cuptorul tineretului" , lucrează echipa fruntaşă condusă de comunistul Florea Bălan. Folosind în mod raţional timpul de încărcare a cuptorului, întrebuinţînd un regim termic optim în vederea elaborării şarjelor rapide, ea a dat peste plan pînă în ziua de 21 ianuarie 1960, 55 tone oţel. (Foto : AGERPRES) Deschiderea expoziţiei internaţionale de fotografii Duminică după-amiază, la Ca­sa de cultură a studenţilor „Gri­gore Preoteasa“ a avut loc des­chiderea expoziţiei internaţio­nale de fotografii organizată cu prilejul Intilnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Au luat parte numeroşi tineri delegaţi la întîlnire. Din partea Comitetului de pregătire a întîlnirii, Miloş Ni­­colici, membru al Prezidiului C.C. al Tineretului Popular Iu­goslav, a rostit cuvîntul de des­chidere. Sînt expuse numeroase ima­gini care prezintă aspecte din viaţa şi activitatea tineretului din R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, R.P.F. Iu­goslavia şi R.P. Română. Agitator în familie Pe la începutul anului trecut, Dumitru I. Chir­iţă, unul dintre cei mai harnici tineri din co­muna Tighina, raionul Drăgăşani, luase o hotărîre importantă : să se înscrie în gospodăria colecti­vă. Rezultatele bune pe care co­lectiviştii din Tighina le obţinu­seră în ultima vreme pe ogoarele colectivei, creşterea bunei stări în casele acestora, îl făcuseră pe Du­mitru Chir­iţă să-şi dea pe deplin seama că acesta este drumul pe care trebuie să meargă el în viaţă. Da, Dumitru Chiriţă luase ho­­tărârea să se înscrie în colectivă. Lui îi erau limpezi lucrurile. Pă­rinţilor săi încă nu. Şi­ el locuia cu ei, o parte din pă­­mînt şi atelaje le aparţineau lor. Cînd încercase să-l convingă pe bătrîn să se înscrie în colectivă, acesta îi spusese : — Eu am alte planuri. Uite ce m-am gîndit eu. Pe soră-ta am măritat-o, mîine, poimîine te în­sor şi pe tine, iei o fată cu ceva pămînt şi rămîneţi aci, în casa bătrînească, să aveţi grijă de n°î cînd n-om mai putea. De multe ori bătrînul Chiriţă îi răspunsese astfel fiului său, dar acesta de fiecare dată venise cu dovezi clare că s-a dus defi­nitiv vremea cînd „satele măritau slutele“, cînd flăcăii se bateau pentru fetele care aveau mai mult pămînt şi că el, cînd se va însura, o sa ia o fată care o să-i placă şi care să ştie să munceas­că bine, care să fie harnică şi cinstită, şi care să vină cu el în gospodăria colectivă. Cît priveşte despre bătrîneţe, el îi spunea părintelui că nu-i chiar aşa bă­trîn cum i se pare, şi că, dim­potrivă, bătrîneţea îi va fi şi mai tihnită în gospodărie. — Şi-apoi, uite-te şi dumneata, mai spunea fiul către tată, la Va­sile Mătuşa. De cînd a intrat în colectivă, s-au schimbat multe la el. Şi-a făcut casă nouă, de că­rămidă, acoperită cu ţigla. Buca­­tele îi prisosesc mereu. Bătrînul nu mai zicea nimic. Tăcea şi, după ce băiatul plecat se gîndea bine la cele discutate: „Aşa e, frate, are dreptate. Cum şi-ar fi făcut Vasile Mătuşa o aşa casă, dacă nu era în colectivă ?“. Azi aşa, mîine aşa, într-o bună zi, după un timp, nu mică i-a fost mirarea utemistului Dumitru Chiriţă cînd s-a pomenit cu taică­­su că-l bate pe umăr şi-i zice : — Ia vino încoace, măi băieţel să mă ajuţi să fac cererea aia de înscriere. Ştiu că voi, ăştia tine­rii, vă pricepeţi mai bine la scris. ..De cînd luase hotărîrea să se înscrie în gospodăria colectivă, tînărul Dumitru Chiriţă devenise un adevărat agitator în familie, îl ştia pe cumnatu-său, pe Ilie V. ISegrescu ca un om harnic şi cinstit. Tocmai de aceea taică-su îşi măritase fata cu el. „Dacă şi cumnatu Ilie ar veni în colec­tivă, ştiu că nici el nu ne-ar face de rîs“, îşi spunea adeseori Du­mitru Chiriţă. Şi uite aşa s-a gîndit într-o zi să se ducă pe la I­egrescu ca sa vadă ce mai face. Din vorbă-n vorbă l-a întrebat : — Dar tu ce faci, măi cum­nate, nu te-nscrii in colectivă ? Negrescu, luat pe neaşteptate, a stat un pic pe gînduri, uitîn­­du-se într-altă parte și apoi a răspuns moale : — Aia știu, să mă mai gîn­­desc... — Ce să te mai gîndești ? Ai avut atîta timp de gîndire. Nu vezi că toți se-nscriu ? O să ră­­mîi ultimul din sat. Ce dracu, vrei să ne faci neamul de rușine? Păi... nu vrea soră-ta, măi cumnate. Zice că acasă munceşte mai uşor. Dumitru Chiriţă a simţit că cumnatu-său, în sufletul lui, e de mult de partea colectivei, dar că n-are curajul să ia hotărîrea de­finitivă. — Ce vorbă e aia că nu vrea soră-mea? Ia să vorbesc eu cu ea. Asta-i motiv ? Ea acasă mun­ceşte de se speteşte. O să-i fie mai uşor la colectivă, fiindcă acolo cele mai grele munci se fac cu tractoarele, cu maşinile. Şi Dumitru Chiriţă a stat apoi mult de vorbă cu soră-sa despre gospodăria colectivă. S-a mai dus încă odată pe la ei şi a stat de vorbă cu amindoi despre ţelul în care se munceşte la colectivă, iar pentru lucrurile pe care nu le ştia el prea bine l-a chemat pe secretarul comitetului de partid pe comună să le lămureas­că. Pînă la urmă, cei doi au fă­cut cerere de intrare in gospo­dăria colectivă, iar acuma, cînd Dumitru Chiriţă ii aude spunînd că sint mulţumiţi, se bucură şi el in sinea lui, ştiind că la a­­ceastă mulţumire a contribuit şi el cît de cit. Tot aşa a mai stat de vorbă Dumitru Chiriţă şi cu unchiu-său, Matei Dobruşan, pînă să se înscrie in colectivă, şi cu mulţi vecini sau cunoscuţi care sînt astăzi colectivişti. Iar dacă l-ai întreba pe Dumi­tru Chiriţă ce l a îndemnat să facă toate aceste lucruri, el ţi-ar răspunde simplu : — Cred că aşa trebuie să facă fiecare utemist, fiecare tinăr co­lectivist, care-şi iubeşte gospodă­ria colectivă şi care doreşte ca toţi oamenii cinstiţi şi muncitori din satul lui să facă parte din această mare familie unită. PETRE GHELMEZ Simpozionul .Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice­­ Luni la amiază, delegaţii la întîlnire au participat la simpo­zionul „Folosirea energiei ato­mice în scopuri paşnice“. La simpozion au luat cuvîn­tul prof. univ. Florin Ciorascu, director ştiinţific adjunct al In­stitutului de fizică atomică al Academiei R. P. Române, care a vorbit despre „Aspecte din perspectivele deschise de folo­sirea energiei atomice în scopuri paşnice“ şi Paul Drăghicescu, candidat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezultate ob­ţinute în utilizarea paşnică a energiei atomice în R. P. Ro­mînă“. T Bogată activitate culturală Zeci de tineri de la Fabrica de maşini electrice din Reşiţa, după ce părăsesc uzina, îşi con­tinuă activitatea zilnică. Ei se îndreaptă spre şcoală, spre sălile casei de cultură, sau spre sălile de antrenament. Pe lingă cei 38 elevi care ur­mează cursurile şcolii serale, de curind alţi 22 de tineri s-au în­scris şi urmează cursurile de pregătire ale învăţămîntului se­ral. De asemenea 15 tineri fac parte din diferitele cercuri ale casei de cultură. Zilele trecute, cercul de teatru a prezentat publicului reşiţean al cincilea spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă să cînt In prezent cercul se pregă­teşte intens în vederea prezen­tării unui nou program pentru muncitorii combinatului meta­lurgic Reşiţa. VASILE­ MORARU Lăcătuş

Next