Scînteia Tineretului, mai 1960 (Anul 15, nr. 3410-3434)

1960-05-03 / nr. 3410

1 Mai­V­in în cetăţile otelului Hunedoara Reşiţa In Hunedoara, inimă de oţel a patriei, bravii muncitori ai marelui Combinat siderurgic săr­bătoresc ziua de 1 Mai. Trec gărzile munci­toreşti, apoi pionierii, in urma acestora pă­şesc dîrz siderurgiştii. ,Mai mult oţel, mai mult metal“ sub această lozincă se întrec munci­torii. Alături de munci­torii vîrstnici, în frun­te cu comuniştii, tinerii au realizat însemnate victorii. Gospodărind cu grijă materia primă şi auxiliară, dezvoltînd miş­carea de inovaţii, colec­tivul oţelăriei Martin nr. 2 a economisit peste 3 milioane lei. Indicele de utilizare a agregate­lor a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut. Ca urmare durata de elaborare a şarjelor a fost redusă cu aproape două ore. Graficele purtate în coloană ilustrează roa­dele muncii entuziaste pe care o desfăşoară hu­­nedorenii în cinstea Con­gresului Partidului. In acest an oţelarii Combinatului au dat peste plan 13.293 tone fontă, 39231 tone lami­nate şi altele. Numai la bluming muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii au dat peste plan 25.000 tone laminate. Tinerii de la sectorul I furnale raportează că alături de vîrstnici, în frunte cu comuniștii, au dat peste plan 78.000 tone fontă şi au realizat economii în valoare de 3.500.000 lei. Valoarea economii­lor realizate în acest an de întreg colectivul de muncă al Combinatului siderurgic Hunedoara este de peste 15 milioa­ne lei. O deosebită im­presie a produs-o în timpul demonstraţiei co­rul alegoric al construc­torilor de la grupul nr. 1 al I.C.S.H. din Hune­doara. El purta mache­ta unui bloc cu 24 apar­tamente pe care munci­torii îl construiesc din economii (lucrările au fi început). In ziua de 1 Mai ti­nerii hunedoreni au ra­portat alte numeroase succese. Cei 5.388 de ti­neri cuprinşi în 197 brigăzi utemiste de mun­că patriotică, muncind alături de vîrstnici, au contribuit ca în acest an să se efectueze 484.000 ore muncă vo­luntară, economisindu-se astfel 1.108.157 lei. Din rindul demon­stranţilor care au obţi­nut succese deosebite în muncă fac parte : co­munistul Traian Birlea, prim topitor la cupto­rul nr. 4 al oţelăriei nr. 1, constructorul Pe­traş Petru de la grupul 4 al I.C.S.H., jurnalistul Ion Chiroşca de la fur­nalul nr. 4. PETRE JURGONI 1 Mai a poposit la Reşiţa în straie sărbăto­reşti găsind pe oamenii muncii din cetatea de foc în plin avînt al în­trecerii în cinstea Con­gresului Partidului pen­tru a da patriei mai mult metal şi maşini mai bune şi mai ieftine. Aproape 7.000.000 lei economii la preţul de cost, 2.700 tone fontă, 9.000 tone oţel la oţelă­­ria Martin, 7.000 tone laminate-finite peste pre­vederile planului, 184 noi apartamente de lo­cuit, o nouă sală de spectacole cu 700 de locuri - iată câteva din succesele raportate la această sărbătoare. Furnalistul Vasile Be­­nea, Erou al Muncii So­cialiste, laminatorul Pe­tre Constantin, Traian Ciorbă, responsabilul bri­găzii de tineri oţelari turnători de la oţelăria Martin, Pavel Baghi res­ponsabil de brigadă la unul din cuptoarele oţe­­lăriei, maistrul Ion Putz de la fabrica de motoa­re electrice şi mulţi alţii fruntaşi în întrecere sunt prezenţi la demonstraţie fiind ei înşişi sărbătoriţi de tovarăşii lor. Ion Sa­­vu, cunoscut topitor de fontă reşiţean, poartă cu mîndrie drapelul de sec­ţie fruntaşă pe ţară cu­cerit pentru a şasea oa­ră consecutiv de colecti­vul de jurnalişti reşiţeni. O economie la preţul de cost de 2.500.090 lei şi 2.700 tone fontă peste plan sunt rezultatele ob­ţinute pînă acum de furnalişti in întrecere. In timp ce furnaliştii de­monstrează şi Mâduţă Vasile poartă drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat, ciştigat de bri­gada de tineret pe care o conduce el însuşi, la furnale se realizează noi şarje de fontă. Lu­crează acolo topitorii conduşi de Sebastian Feher iar la furnalul 2 topitorii conduşi de Şte­fan Drotleff. După furnalişti vin in coloane largi, oţelarii şi laminatorii. Pe graficul oţelarilor scrie: 2.724.000 lei economii la reduce­rea preţului de cost. Din cantitatea de metal economisit de laminatori in acest an prin laminarea la tole­ranţe negative, acţiune care se încadrează in campania procesului mi­limetrilor, s-ar putea făuri 100 de camioane, 40 de tractoare şi 2 tur­bine de 7.000 kw. fie­care. Şi în timp ce demon­straţia continuă, în com­binat munca este un toi: oţelari, jurnalişti, scot noi şarje. Succesele ob­ţinute pînă acum vor fi urmate de altele şi mai mari, căci siderurgiştii şi metalurgiştii din Reţiţa sînt hotărîţi să-şi înde­plinească şi să depă­şească angajamentele luate în întrecere în cinstea Congresului Par­tidului Muncitoresc Ro­mân. NICOLAE CATANÄ ION VELNICOV Un car alegoric din raionul 23 August. a.x­ QzLetL Iffiensa piaţă a rămas pentru cîteva clipe goală. Ultimul plu­­tbh al gărzilor muncitoreşti a trecut, luînd pas de voie, în afara pieţii. E linişte. Uriaşa fanfară şi-a stăipînit pentru cî­teva clipe glasul alămurilor şi al tobelor. Spre piaţă înaintează uşor, cu o legănare graţioasă, o uriaşă floare de nufăr. In faţa tribunei oficiale, împlinindu-i-se parcă sorocul sub razele fier­binţi ale soarelui, floarea de nu­făr îşi desface petalele. Şi din­tre ele — surprinzător şi minu­nat pistil — Mariana dintr-a treia — un boţ de fată — cu două steguleţe în mină. O aple­care uşoară, apoi steguleţele dau semnalul aşteptat. în piaţă poate intra, liber şi năvalnic, rîul cra­vatelor roşii *— fiu al marelui fluviu al uriaşelor coloane de oameni ai muncii- Taţii, mam­ele şi fraţii i-au trimis înaintea lor în piaţă ca pe un semn, ca pe o solie, pe fiii şi fraţii lor mai mici, pe cei ce vor prelua mîine cu mîinile şi cu minţile lor pri­cepute şi harnice neîntreruptul schimb al făuririi celei mai drepte şi luminoase orînduiri din istoria omenirii-In piaţă e stăpîn viitorul. E imaginea sa vie. Piaţa e o grădină, o tălăzuire nesfîrşită de culori, de obraji ar­­zînd de bucurie şi emoţie, de priviri pline de lumina bucu­riilor, valuri continue de gla­suri limpezi, de urale care zboa­ră în văzduh odată cu albii po­rumbei. Păşiţi, pionieri.! Tot ceea ce visul vostru neîn­fricat cutează se împlineşte ae­­vea. Gestul celor ce-au înmînat buchetele de flori conducători­lor partidului şi guvernului e semnul adîncei voastre recuno­ştinţe, al solemnului angaja­ment de a răspunde, învăţînd cu sîrguinţă, însuşindu-vă cul­tura şi ştiinţa, grijii ce se acor­dă creşterii voastre minunate. I. B. Oneşti — oraş născut în ulti­mii ani. Acum 4—5 ani era o comună cu mai puţin de 3.000 de locuitori. Azi Oneştiul este un oraş în toată puterea cuvîn­­tului — numără peste 27.000 de locuitori. Mai ieri aici era cîmp, lanuri cultivate. Azi, ori­unde iţi arunci privirea vezi noul : în dreapta se înalţă blocuri, ma­gazine iar în zare, de jur împre­jur, şantiere . a­colo se înalţă marele combinat de cauciuc sin­tetic, dincolo uzina de sodă e­­lectrolitică, mai departe termo­centrala care continuă să nu dezvolte şi rafinăria nr. 10. Astăzi, în prima zi de mai, acum cînd soarele îşi revarsă darnic aurul raselor sale, oa­menii muncii, vîrstnici şi tineri, din Oneşti demonstrează rapor­­tînd partidului şi guvernului succesele dobîndite în întrecerea ce se desfăşoară în cinstea ce­lui de al lîl­ lon Congres al Partidului. Graficele şi pancardele pur­tate de tineri, vorbesc despre contribuţia adusă de tineret la scurtarea cu 65 de zile a ter­menului de executare a instala­ţiilor monoclorbenzen şi de te­­xan, despre construirea şi darea în folosinţă de la începutul a­­ltului şi pînă în prezent a 260 de apartamente, pe lingă reali­zarea a peste 650.000 lei econo­mii obţinute de tineretul din Oneşti, prin reducerea consumu­lui de materiale şi prin diferite acţiuni de muncă patriotică. In rândul fruntaşilor in pro­ducţie care au luat loc în tri­buna oficială se află şi tinărul Gheorghe Coteţ. El, împreună cu brigada sa de tineret a făcut cu regularitate economii de materiale, în fiecare lună între 2—4 la sută (sub nivelul con­sumului specific planificat) şi a reuşit să cucerească drapelul de brigadă de tineret fruntaşă. Bri­gada lui Gh. Coteţ, aplicind ini­ţiativa tovarăşului său Gheorghe Bucelea, de a reduce cu cel pu­ţin 2 la sută consumul specific la materialele cu care se lu­crează, a obţinut pînă acum e­­conomii valorând 48.000 lei. Prin faţa tribunei continuă să treacă în şuvoi nestăvilit de zi­dari, montori, instalatori de pe şantiere, harnici oameni ai mun­cii din tinărul oraş Oneşti. I. BLAGOVICI de pu­­mânată In cel mai tînăr oraş al patriei Trec pionierii. Capitală și nu fără Trec gărzile muncitorești. P­rivind carele alegorice Privind de 1 Mai carele alego­rice, admirindu-le frumuseţile, observai că ele erau de două fe­luri : unele cu un caracter mai simbolic, sugerînd de la prima vedere o idee, o comparaţie, al­tele pe care trebuia să le priveşti mai cu atenţie deoarece obiectele expuse aveau o valoare concretă reprezentînd, ca să spunem aşa, un raport al realizărilor obţinu­te, cu exemple vii, mostre grăi­toare. Amîndouă genurile de care, erau însă înaripate de poe­zie, de poezia marilor succese ale poporului nostru în anii mi­nunaţi ai construcţiei socialiste. Această clasificare ni s-a impus, printre altele, privind, de pildă, o seamă de care alegorice ale u­­nor instituţii, ale coloanelor de oameni ai muncii intelectuale. Iată de pildă carul alegoric al Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti. Deasupra, asemenea pavilionului din vîrful catargului, care indică apartenenţa navei, o imensă liră înfrăţită cu un steag purpuriu. O metaforă elocventă: arta muzicală în slujba măreţelor idei ale comunismului. Sau, carul studenţilor Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale“, un eşafodaj de sche­le de pe care studenţii recită cu patos versurile lui Maiakovski despre frumuseţea muncii în so­cialism. Iată sugerată ideea des­pre actorii de mîine care se pre­gătesc de pe acum, să meargă pe schelele cele mai înaintate ale vastului şantier care e ţara noa­stră de azi, contribuind cu arta lor la construirea măreţului edifi­ciu socialist, despre strînsa legă­tură a culturii noastre noi cu viaţa. Dar, ne-a fost dat să vedem şi un altfel de car, acela al Institu­tului de fizică atomică, în afară­­ de emblema cunoscută cu nucleul atomic, în rest totul avea carac­ter practic, lucrativ. Aparate Complicate, defectoscoape gamma pentru detectat fisuri în tuburile petrolifere etc. Este însă oare mai puţină poezie la faptul de a şti că ţara noastră batjocorită în trecut de imperialiştii străini şi slugile lor din ţară cu titlul de „eminamente agricolă“, este azi o ţară a ştiinţei înaintate, că azi la noi defilează pe care ale­gorice, alături de arhicunoscutele locomotive şi războaie de ţesut, aparate pentru numărătoare de radiaţii, contoare de radiaţii, mîini mecanice pentru manipu­lat de la distanţă substanţe radio­active şi altele, creaţii ale tehni­cii celei mai noi, totodată tehni­ca prezentului şi a viitorului? Şi ţie acest car alegoric al I.F.A. o inscripţie modestă indică în cîte domenii a pătruns la noi acum tehnica atomică , în industria metalurgică, chimică, petroliferă, extractivă, constructoare de ma­şini. Nu, hotărît lucru, între cele două feluri de care alegorice despre care vorbeam, nu este o diferenţă de sens major ci, dim­potrivă, ele vorbesc, fiecare pe limba lor, despre avîntul econo­miei, ştiinţei, artei şi culturii puse în slujba construcţiei socialiste în patria noastră. B. DUMITRESCU Cuvîn­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1-a) toate, s-a făurit şi se dezvoltă continuu unitatea politico-morală a poporului muncitor în jurul partidului şi guvernului. Tovarăşi, se mai despart mai puţin de două luni pînă la cel de-al II-ea Congres al Partidului Mun­citoresc Român, eveniment de deosebită însemnă­tate pentru viaţa partidului şi a întregului nostru popor • Congresul va dezbate şi adopta schiţa planu­lui economic de perspectivă pe 15 ani şi planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965, care va determina un puternic şi con­tinuu avînt al economiei şi culturii, pe drumul desăvîrşirii operei de construire a socialismului şi al înfloririi scumpei noastre patrii, Republica Populară Romina. Întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III- lea Congres al partidului a luat o deosebită am­ploare, cuprinzînd mase din ce în ce mai largi ale oamenilor muncii din industrie şi agricul­tură­ Angajamentele luate de colectivele între­prinderilor şi realizările obţinute pînă acum sînt mărturie atît a marilor rezerve de care dispune economia naţională, cit şi a capacităţii creatoare a maselor în descoperirea şi valorificarea aces­tor rezerve. Toate acestea ne dau convingerea că planul de stat pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit, ceea ce va crea o puternică bază pentru înfăptuirea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei na­ţionale în anii următori ai planului de 6­ ani. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta , Mai în condiţiile creşterii şi întăririi continue a forţelor socialis­mului şi păcii în lumea întreagă. Remarcabilele succese ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, puterni­cul avînt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, care au stîrnit admiraţia întregii lumi, precum şi reali­zările însemnate obţinute de popoarele ţărilor de democraţie populară din Europa şi Asia în con­struirea bazelor socialismului, demonstrează în mod evident întregii omeniri superioritatea orîn­­duirii socialiste asupra celei capitaliste. Poporul român transmite un călduros salut frăţesc marelui popor sovietic, constructor al comunismului şi popoarelor din toate ţările socia­liste Ideile socialismului exercită o influenţă şi o atracţie din ce în ce mai puternică asupra oame­nilor muncii din ţările capitaliste, care trăiesc încă în condiţii grele de exploatare, ele le lumi­nează calea în lupta lor pentru­­o viaţă mai bună, pentru libertate şi pace Cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din ţara noastră îşi manifestă solidaritatea lor fră­ţească cu lupta celor ce muncesc din ţările capi­talului, împotriva şomajului şi mizeriei, pentru îmbunătăţirea salariilor, condiţii mai bune de muncă, pentru drepturi democratice, progres so­cial şi pentru pace între popoare. Cu o putere irezistibilă se desfăşoară lupta po­poarelor asuprite din colonii, pentru cucerirea independenţei naţionale, apropiind sfirşitul putre­dului şi ruşinosului sistem colonial, atît de urît de popoare. Poporul român îşi exprimă solidaritatea cu po­poarele din colonii, care luptă pentru eliberarea lor naţională, şi urmăreşte cu vie simpatie succe­sele ce se obţin popoarele care au scuturat jugul colonial şi luptă pentru consolidarea indepen­denţei şi dezvoltarea economiei lor naţionale. Popoarele din întreaga lume îşi manifestă din ce în ce mai puternic hotărîrea lor de lupta îm­potriva războiului, pentru apărarea păcii. Ideile leniniste ale coexistenţei paşnice între popoare, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, cuceresc zi de zi noi şi noi mase de oameni din toate ţările, cercuri tot mai largi ale opiniei publice mondiale Iniţiativele de pace ale Uniunii Sovietice, isto­ricele ei propuneri cu privire la dezarmarea ge­nerală şi totală, misiunea de pace a tov. Hruşciov într-o serie de ţări şi tratativele pe care le-a purtat cu conducătorii acestora, constituie contri­buţii de cea mai mare însemnătate la slăbirea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea relaţii­lor între state şi se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru, ca şi a tuturor oamenilor dornici de pace de pe glob. In curînd va avea loc conferinţa la nivel înalt a celor patru mari puteri, de la care popoarele cer şi aşteaptă un aport important la rezolvarea celor mai urgente probleme de care depinde consolidarea păcii în lume. Eforturile ce se depun pentru însănătoşirea atmosferei internaţionale întîmpină împotrivirea cercurilor imperialiste agresive, care acţionează în continuare de pe poziţiile politicii falimentare a „războiului rece“, încercînd în fel şi chip să împiedice statornicirea unor relaţii de colaborare paşnică între state. Dar desfăşurarea evenimentelor internaţionale arată că forţele mondiale cointeresate în apăra­rea păcii sunt cu mult superioare forţelor impe­­­­rialiste agresive, că în epoca noastră este posibilă preîntîmpinarea războiului, întărirea continuă a vigilenţei popoarelor şi unirea şi mai puternică a tuturor forţelor iubitoare de pace, este chezăşia sigură a victoriei păcii în lume. Partidul şi guvernul nostru duc cu fermitate o politică de întărire a unităţii şi colaborării fră­ţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, o politică de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate ţă­rile, indiferent de orînduirea lor socială și de stat. Republica Populară Romînă participă activ la lucrările Comitetului celor 10 state pentru dezarmare şi la o serie de alte organisme inter­naţionale. Propunerile Guvernului R.P Romíne cu privire la transformarea regiunii balcanilor într-o zonă a înţelegerii şi a păcii, denuclearî­­zată şi fără arme rachetă, sunt o contribuţie la dezvoltarea colaborării prieteneşti între statele din Balcani, la apărarea şi consolidarea păcii in lumea întreagă. Tovarăşi, Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, îşi manifestă hotărîrea de a nu pre­cupeţi nici un efort, de a munci cu şi mai multă abnegaţie, pentru înfăptuirea sarcinilor planului de dezvoltare a economiei naţionale, creşterea continuă a bunăstării poporului muncitor, pentru întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Rom­ină, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Romíne urează din toată inima tuturor celor ce muncesc din patria noastră să obţină noi şi însemnate succese în lupta şi munca lor nobilă şi eroică. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc ! Trăiască şi să se întărească unitatea ţărilor lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă! Trăiască eroica noastră clasă muncitoare, aliata sa de nădejde, ţărănimea muncitoare, în­tregul nostru popor muncitor ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, inspira­torul şi organizatorul luptei poporului român pentru făurirea vieţii noi socialiste! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! ­ Aspect de la demonstraţia oamenilor munţii din Cluj. Tinere sportive din Capitală Plimbare de seară Spre seară, la ceasul naş­terii stelelor, te-am văzut în­­dreptîndu-ţi paşii spre noua piaţă a palatului. Erai cu... dar cu cine Ţiu erai ! Tot Bucureştiul, de la mic la mare, străbatea aleile proaspete, de parcă reedita demonstraţia de dimineaţă. Nu ţineai să fii original. Erai îmbrăcat ca toţi ceilalţi, cu haine bune, şi gulerul că­măşii stătea drept, puţin so­lemn. Ca şi ceilalţi ţineai de braţ cîteva fiinţe dragi, po­­trivindu-vă la mers. Ca şi cei­lalţi priveai încîntat această apariţie vrăjitorească - un oraş cu totul şi cu totul mi­nunat, strălucind in lumini, înmiresmat de verdeaţă. Te bucurai adine ca şi alte sute de mii de oameni ai muncii, porniţi în aceeaşi plimbare. Ţi-ai prelungit plimbarea ori s-a putut mai mult, greu smuls de Iriga vitrinele rîn­­duite sub părticele albe, ple­ci­nd cu o dulce osteneală spre casă. Dar cu cît te a­­propiai de vechiul cartier, undeva spre Griviţa sau poate spre Mihai Bravu, un gînd te cucerea şi îţi înflorea chipul: „Vine spre noi ! Vine spre cartierul nostru ! Vine spre casa noastră - Cine ? - Cum cine ? - Tot ceea ce am văzut: blocul nou, neonul, aleea, piaţa largă. Vine spre Griviţa, spre Mi­hai Bravu, spre toate cartie­rele. Deşi la o simplă plimbare in seara de 1 Mai, te întorci acasă Cu hotărîrea de a munci cît zece pentru a grăbi ritmul construcţiei socialiste. ŞTEFAN IUREŞ

Next