Scînteia Tineretului, iunie 1960 (Anul 15, nr. 3435-3460)
1960-06-01 / nr. 3435
DE ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI Unde eşti, fată desculţă? Viitorul patriei (Urmare din pag. I a) De multe ori când colind străzile mereu înnoite ale Bucureştiului, oprindu-mă îndelung, dinaintea fiecărei vitrine cu pantofi, văd copii, nenumăraţi copii, care îţi cumpără încălţămintea de toate silele, cea care va poposi apoi pe calapodul cizmarului, cu flecurile tocite de,prea multă zbenguială pe aleile asfaltate şi în scuarurile noi din Floreasca sau Ferentari, cu bombeurile strivite de prea desele tuturi trase la poartă, pe terenurile de sport. In urmă cu douăzeci şi cinci de ani, Geo Bogza descoperea în pagina zecea a unui cotidian de atunci, următorul anunţ publicat sub o fotografie : din ziua de 10 ori, dispărut sora mea Maria, etate 13 ani, îmbrăcată rochiţă roţie, desculţă. Rog cine ţtie de ea...“ Remarcînd tragicul anunţului ţi valoarea sa de simbol al cruntei exploatări, el Geo Bogza cerea publicarea acestuia în pagina inuia, în locul articolului de fond, ţi nu în pagina zecea, printre stupidele reclame. Ziarele noastre, de astăzi, sânt pline de veşti ce oglindesc alt trai, îmbelşugat ţi liniştit, al copiilor. Dacă am căuta, de pildă, să aflăm ce face astăzi o fată de treisprezece ani ? Iat-o : e fotografiată împreună cu tovarăşii ţi din detaşamentul clasei a VI-a din comuna Titeşti, raionul Piteşti. Poartă cravată roşie şi bluză albă, semn că e pionieră şi învaţă bine. Cit despre încălţăminte, se înţelege că are, trainică, tîrguită de la cooperativă. Din ceea ce avea fata desculţă, ii lipseşte un singur lucru: trăsăturile feţei, aspre... De altfel, a ţinut să se fotografieze nu numai cu colegii ei, dar ţi cu puieţii pe care tocmai îi plantează. Unde eşti, biată fată desculţă, să rîzi şi să cînţi odată cu pionierii noştri : „Să plantăm pădure nouă Dacă vrem la timp să plouă“. Alternînd cu publicarea ştirilor despre prezentul fericit al copiilor noştri, ziarele au adus de curînd, în coloanele lor, şi perspectiva de viitor a ţării şi a micilor ei cetăţeni . Proiectul Directivelor Congresului al lll-lea al P.M.R. Unde, unde eşti, sărmană fată desculţă din urmă cu douăzeci şi cinci de ani, să vezi cînd vom produce de fiecare om 3-4 perechi de încălţăminte pe an ? Să nu mai rătăceşti, fugită de-acasă, din pricina mizeriei ţi suferinţei, ci să înveţi intr-una din cele 15.000 de săli de clasă ce se vor construi, să te bucuri de noul plan al ţării care iţi va spori, în numai cinci ani, puterea ţi bunăstarea. Fotografiile erei noastre socialiste înfăţişează alte chipuri de copii, sănătoşi, zîmbitori, mulţumiţi. Parcurgind, de astă dată, filele albumului grădiniţei de copii de pe lingă Uzina ,„Grigore Preoteasa“, ce găsim ? O fotografie din colonia de la Buşteni. Alta : aceiaşi copii la Carnaval. Alta : aceiaşi copii la Pomuil de iarnă. Alta: aceiaşi copii dindu-se pe tobogan, într-un solar. Şi hai să-l urmărim pe unul dintre ei, negricios, scund. Iată-l pe terasa vilei, la munte , mascat în ursuleţ la Carnaval , cu darul în braţe lingă Moş Gerilă , ori jucîndu-se plin de voie bună cu ceilalţi copii. Toate acestea se petreceau in urmă cu ani, cînd Pleşa Florian era „pensionar“ de grădiniţă. Astăzi el este strungar la Uzina „Grigore Preoteasa“ şi elev în clasa a VllI-a. Unde, unde eşti fată desculţă, să-l cunoşti pe prietenul meu Pleşa Florian, să ai şi tu parte, pe merit, de o copilărie la fel de fericită ca a lui ? Să-i cunoşti pe copiii din grădiniţa nouă a comunei Cormeniş, unde părinţii lor au format o gospodărie colectivă, să-l cunoşti pe pionierul Ion Focşa, de la şcoala Nr. 3 Galaţi, care va deveni poate unul din muncitorii, viitorului gigant siderurgic al oraşului său natal, să-i cunoşti pe pionierii unităţii din şcoala comunei Valcani, regiunea Timişoara, care n-au nici o corijenţă şi nici o medie mai mică de „7“. Şi-apoi, împreună cu cei peste 100.000 de pionieri şi şcolari, acum cînd vine darnica vacanţă, să mergi într-o tabără, la mare, de pildă, în urmă cu douăzeci şi cinci de ani, o fată fugea de-acasă. O mina din urmă mizeria, suferinţa. Semne de recunoaştere : o rochiţă şi... picioarele desculţe. Unde, unde eşti, fată desculţă, să-ţi redăm copilăria pierdută? MIHAI STOIAN orar-culturale poate realiza. Intr-un timp record, asemenea performanţe. Numai într-o ţară socialistă asemenea lucru este posibil. Şi tot ce realizăm noi pentru copiii noştri este încă o dovadă a superiorităţii regimului socialist Am văzut zeci de case de naşteri şi de creşe, în regiuni cum este Suceava ori Bacău, acolo unde acum cincisprezece ani, nici măcar cuvîntul „creşă“ nu fusese rostit de vreo mamă muncitoare ori ţărancă. Acum, în ţara noastră, nu se află întreprindere mai mare care să nu aibă creşa ei. Statistica arată că, in 1958 funcţionau 13.085 de creşe. Şi crescînd frumoşi şi voinici, copiii trec la grădiniţă, în seama educatoarelor. Aici face primii paşi ai gîndirii şi ai vieţii în colectiv, învaţă să rîdă vieţii. Acum cîteva zile mă aflam pe prispa casei, pe care, cînd aveam trei sau patru ani, mama mă lăsa adesea singur cu cinci boabe de fasole într-o tigaie, să mă „joc“ şi alerga după treburi cu alt copil, mai mic în braţe. M-a găsit de multe ori căzut de pe prispă, leşinat de plîns, de sipaimă ori de durerea loviturilor. Acum, de pe aceiaşi prispă, am privit cum trecea, pe uliţa aceluiaşi sat, educatoarea cu copilaşii în excursie, la moară. Erau îmbrăcaţi în hăinuţe colorate, veseli, sporovăiau între ei şi aveau ceva îndrăzneţ, uman îndrăzneţ în privire. Nu mai erau semisălbateci ca odraslele rurale din „generaţia mea“ iar educatoarea din satul meu e doar una din cele 10688 care slujesc cu devotament şi căldură, în aceşti ani, grădiniţele noastre din oraşe şi sate, grădiniţe frecventate în 1958—1959 de 293.257 de copii preşcolari. Dar în înşirarea realizărilor noastre pentru copii cine se poate opri aici ? In curînd generalizăm pe toată ţara învăţămîntul de 7 ani Paşii noştri spre extinderea culturii sînt tot mai hotărîţi, mai energici. Am fost destulă, prea destulă vreme ţara ce deţinea tristul record al analfabetismului. Azi, prin efortul oamenilor muncii conduşi de partid, n-a mai rămas nici un cătun fără şcoală, fără învăţător. Cînd au mai avut copiii noştri gazetele şi revistele lor ? Azi o editură specială se preocupă de cărţile pentru copii şi tineret, iar scriitorii, educatorii, artiştii plastici sunt permanent şi stăruitor solicitaţi să colaboreze şi să alcătuiască pentru copiii de toate vîrstele, cele mai frumoase cărţi-Nu există oraş mare care să nu aibă teatru de păpuşi, să nu dea zilnic spectacole pentru copii. Casele pionierilor, cercurile tehnice şi artistice activează intens. Şcoala, ajutată de organizaţia de pionieri, de organizaţia U.T.M., conduse de partid, dă cea mai mare grijă dezvoltării la copii a trăsăturilor noi ale omului societăţii socialiste : devotamentul pentru popor şi partid, pentru viaţa noastră nouă, dragostea pentru muncă şi pentru învăţătură, pentru cultură, pentru ştiinţă şi pentru tehnică, pentru producţie, curajul, sinceritatea, generozitatea. Iar în vacanţă, se deschid taberele de copii la munte şi la mare, umplînd ţara cu un zumzet de viaţă nouă. Copiii se bucură, încă de mici, de tot ce-i minunat in ţara asta învăţind să rîvnească a le face ei înşişi, cînd vor fi mari, încă şi mai minunate. Şi toţi cei care au văzut sau au auzit povestind cum se soresc în fiecare vară, zeci de de mii de copii ai oamenilor muncii, la Eforie, la Mamaia ori la Vasile Roaită, cum aleargă zglobii prin poienele de pe Valea Timişului ori din Păltiniş, toţi înţeleg că azi noi, sub conducerea înţeleaptă a partidului, facem copiilor noştri o copilărie cu adevărat fericită. Facem aceasta Îndeplinind una din cele mai fireşti sarcini către noi înşine, către viitorul poporului şi al patriei noastre. Cea mai bună mărturie a acestor pregătiri stă proiectul Directivelor Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român. Cei care azi sunt la grădiniţă, peste 15 ani vor vedea înfăptuit tot ce noi ne-am propus acum. Vor intra în viaţă odată cu realizarea deplină a acestor grandioase propuneri. Se vor bucura de tot ce s-a înfăptuit şi ei înşişi, cu sporit elan, vor începe să contribuie la traducerea în fapte a altor şi mai măreţe planuri de îmbogăţire şi de înfrumuseţare a patriei, de îmbelşugare a vieţii poporului, de construire a comunismului. PENTRU COPÎÎÎ DUS! , Cumpăraţi ciocolată, şerbeturi, dragouri, rahat, dropsuri, bomboane umplute, care se găsesc in sortimente bogate in magazinele alimentare. Bocanci confecţionaţi din materiale durabile, rezistenţi şi eleganţi, avînd marca: Fabrica de piele şi încălţăminte Rm. Vîlcea găsiţi la orice magazin din țară PEMTRU COMBATEREA INFECŢIILOR BICI II Zece ani de la apariţia gazetei „Pionír“--- „Pionír“ publicaţie a G.O. an U-T.M. pentru pionieri şi copii în limba maghiară împlineşte zece ani de apariţie. Gazeta contribuie la educarea copiilor şi pionierilor în spiritul dragostei şi devotamentului nemărginit faţă de patria noastră dragă — Republica Populară Romînă, faţă de partidul nostru iubit, în spiritul frăţiei tinerelor vlăstare ale tuturor oamenilor muncii indiferent de naţionalitate. Cu prilejul aniversării unui deceniu de la apariţie, colectivul redacţional al „Scînteii tineretului“ trimite un cald salut tovărăşesc colectivului redacţional al gazetei „Pionír“ unindu-i noi succese in munca de educare comunistă a pionierilor şi copiilor! BOX După cum s-a mai anunţat, între 20 şi 25 iunie echipa selecţionată de box a R.S.S. Ucrainene va susţine două întîlniri la Bucureşti şi Brăila. In primul meci pugiliştii sovietici vor întîlni echipa reprezentativă a ţării noastre. In vederea acestei întâlniri federaţia romînă a alcătuit următorul lot: M. Dobrescu, Puiu Nicolae, E. Cişmaş, I- Turcu, I. Mihalik, V. Czekeli, I. Maricu, V. Neagu, Gh. Eremia, Şerbu Neacşu, C. Stănescu, I- Manea, M. Nicolau, Gh. Negrea şi V. Mariuţan. ŞAH Turneul internaţional feminin de şah de la Tbilisi a luat sfîrşit odată cu disputarea partidelor întrerupte din ultima rundă. Folihroniade (RP.R.) a câștigat la Kakabadze, Zvorîkina , Ceaikovskaia și Togonidze la Konarkovska. În urma acestor rezultate clasamentul final se prezintă astfel : 1. Larisa Volpert (Leningrad) 10 puncte ; 2. Gaprindașvili (R.S.S. Gruzină) 8V2 puncte; 3. Togonidze (R.S.S. Gruzină) VI2 puncte; 4. Keller (RD. Germană) 7 puncte; 5-6 Zvorîkina (Minsk), Konarkovska (R P. Polonă) 6 puncte; 7. Kakabadze (R.S.S. Gruzină) 5V2 puncte; 8. Stadler (Iugoslavia) 4V2 puncte ; 9. Polihroniade (R.P.R.) VK puncte; 10. Bilek (R P. Ungară) 3 puncte ; 11. Suba (R. Cehoslovacă) 2 k puncte; 12. Ceaikovskaia (R.S.S. Gruzină) 2 puncte. BASCHET Intre 3 si 11 iunie se va desfășura la Sofia campionatul european feminin de baschet la care vor participă 10 echipe: U.R.S.S, R. P. Bulgaria, Belgia, Olanda, R P. Ungară, R. P. Polonă, R. P. Romînă, Italia, R. Cehoslovacă şi IugoslaviaCele 10 echipe vor fi împărţite în două grupe de câte 5. U.R.S.S. şi R. P. Bulgaria sunt în grupe diferite. Din fecare grupă se vor califica pentru turneul final cite 3 echipe. Celelalte echipe necalificate vor participa la un turneu pentru stabilirea locurilor de la 7-10. (Agerpres) „Valurile Omanarii ” „Valurile Dunării" reprezintă imn succes al cinematografiei noastre, un film valoros, închinatpartidului care a condus poporul muncitor la lupta pentru doborîrea dictaturii fasciste şi a regimului burghezomoşieresc, pentru făurirea luminoasei vieţi noi de aziDescriind un episod din pregătirea insurecţiei armate de la 23 August 1944, acest film dedică un imn comuniştilor care sau aflat in fruntea bătăliei poporului pentru zdrobirea odiosului regim antonescian şi alungarea cotropitorilor hitlerişti. Potenţialul artistic al acestei creaţii rezidă in primul rînd în forţa cu care sînt redate figurile luptătorilor comunişti şi mai ales cea a lui Toma. Toma reprezintă, după părerea noastră, unul din chipurile de comunişti, cele mai bine realizate din arta noastră contemporană, un erou — şi la modul propriu şi din punct de vedere literar — ce cucereşte iară rezerve dragostea oamenilor muncii care vizionează filmul. Cine este Toma ? E un ofiţer, patriot, comunist ilegalist care primeşte din partea partidului sarcina de a ajuta la procurarea armelor şi muniţiei necesare pornirii atacului insurecţional într-un port dunărean. Filmul demonstrează piedicile extraordinar d€ grele care stau în calea îndeplinirii acestei misiuni periculoase. Slugoii antonescieni şi patronii lor hitlerişti păzesc, înarmaţi pînă la dinţi, depozitele de armament, Dunărea roieşte de mine ; şlepurile şi oamenii sar în aer ca nişte cutii de chibrituri. Dar Toma nu cunoaşte stavile cînd e vorba de a răspunde chemării partidului, de a servi cauzei măreţe a partidului. El nu se asvîrle niciodată orbeşte in gura căscată a cursei pe care i-o întinde adesea destinul sau duşmanii, ci ştie să ocolească cu pricepere capcanele cele mai perfide. Cu inima înflăcărată de dragoste de oameni şi de patrie, el este în acelaşi timp un raţional, un om de un calm desăvîrşit şi cu o mare putere de chibzuinţă. Succesul în acţiune al lui Toma, se datoreşte de asemenea faptului că, fiind conştient de însemnătatea muririi sale, el, ca un ilegalist încercat, dovedeşte o deosebită pricepere la acţiune, am putea spune lucrează ştiinţific, cu metodă. El nu lasă nimic sau aproape nimic la voia intimplării, îşi pregăteşte totdeauna din timp terenul de activitate, pentru a nu avea surprize. De îndată ce se urcă la bordul şlepului 724, Toma începe să studieze condiţiile în care va lucra, cercetează vasul spre a stabili unde va ascunde armele, scrutează pe cei din jur, adaptîndu-se cit mai repede noului mediu. „Valurile Dunării“ ilustrează cu pregnanţă ideia că cei mai buni fii ai poporului s-au înregimentat sub steagul partidului, că a fi comunist înseamnă a fi un om înaintat din ţoat€ punctele de vedere. Toma dovedeşte calm şi chibzuială dar el este, în acelaşi timp o inimă înflăcărată, e pătruns adînc de umanismul comunist. Stăpînirii lui de sine, inteligenţei vii şi prompte, li se adaugă o dragoste pentru cei din E şi o fină cunoaştere a sub care-l apropie repede de oamenii simpli ce recunosc în el un prieten adevărat, un reprezentant demn al unei cauze nobile. El îl impresionează prin eroismul său simplu şi modest dovedit atunci cînd salvează copilul, cînd îndepărtează mina de şlep, cînd, ca totdeauna din proprie iniţiativă, croieşte drum navei, demiiuînd apele Dunării. Toma reuşeşte să se facă repede respectat de Mihai în ciuda însingurării şi asprimii acestuia, o cîştigă imediat de partea lui pe Ana, datorită atitudinii lui demne, integre. Ca un adevărat comunist ce activează mereu la mijlocul maselor, care ştie să se lege sufleteşte de oamenii cinstiţi, Toma cucereşte dragostea şi simpatia lui Mihai şi a Anei, exercitind asupra lor şi o puternică influenţă ideologică (din păcate nu îndeajuns explicitizată în film) care-i determină să se înroleze fără şovăire în lupta antifascistă. Şi Ana şi Mihai sunt de asemenea personaje foarte bine realizate şi interesante ale filmului. Dacă Ana apare de la început ca o femeie pură şi dreaptă care, în cinstea ei, se simte atrasă la modul cel mai curat posibil de personalitatea lui Toma şi-i devine pînă la urmă tovarăşă de luptă, nu la fel de simplu se prezintă lucrurile şi cu Mihai. Acesta este un om cu o formaţie interioară mai complicată, un înăsprit de viaţa meschină şi murdară din societatea burgheză, care-şi caută evadarea în dragoste şi băutură. Viaţa însăşi, exemplul comuniştilor îl conving însă pînă la urmă că nu are dreptul să fugă de răspunderea umană şi cetăţenească, şi-l fac să se încadreze în bătălia patriotică în care, de altfel, va muri ca un erou. Prin acest film, scriitorii Francisc Munteanu şi Titus Popovici adaugă recunoscutului lor talent de prozatori, măiestria de a crea episoade dramatice şi o artă subtilă a dialogului cinematografic (care se remarcă aici prin cîteva calităţi esenţiale : con- -ciziune, sobrietate, discreţie) Personajelor create de autori, le dăruie contururi expresive, şi o echipă de actori meritoşi. Lazăr Vrabie interpretează rolul comunistului Toma la un remarcabil nivel artistic, contribuind ca spectatorul să-l cunoască de îndată pe acesta la adevărata lui lumină, să-l înţeleagă şi să-l iubească văzînd în figura lui unul din luptătorii care şi-au pus cu abnegaţie viaţa în slujba poporului muncitor. Chipul lui Toma este de un optimism şi o siguranţă minunate, fiecare acţiune a lui exprimind spiritul de responsabilitate al militantului comunist, conştiinţa limpede a ţelului măreţ pentru care luptă. Şi Liviu Ciulei a redat bine pe Mihai. Irina Petrescu a oferit multă candoare şi căldură în acelaşi timp personajului Anei. Printre interpreţii de preţ ai filmului se mai remarcă: Ştefan Ciubotăraşu, Nucu Păunescu, Ernest Maftei etc. Regia lui Liviu Ciulei (care e aici şi actor după cum asistentul regiei, Francisc Munteanu e şi coscenarist) a închegat intr-o sinteză artistică superioară elementele filmului. In afară de calitatea deosebită a caracterizării personajelor în acţiuni convingătoare şi a îndrumării jocului actorilor despre care am vorbit, regia s-a evidenţiat prin dirijarea muncii operatorului Grigore Ionescu (care ne-a oferit cadre pline de poezie şi lirism alături (de altele dinamice, de tensiune, o imagine limpede, curată, frumoasă) şi prin montajul variat, nervos sau lent, potrivit suflului acţiunii, cu zgîrcenie dar şi cu multă pricepere a insistat obiectivul adeseori asupra unor amănunte revelatoare. Considerăm, în acelaşi timp, ca o lipsă a regiei ca şi a scenariştilor, faptul că nu au legat destul acţiunea celor trei personaje principale de masa celor ce apar în film din păcate numai la început şi la sfîrşit, precum şi ritmul trenant spre mijloc şi înaintea finalului filmului. Nu putem încheia fără a sublinia meritul studioului „Bucureşti“ care a prezentat acest film remarcabil în preajma celui de al lll-lea Congres al Partidului nostru iubit, întîmpinat cu un deosebit avînt în construcţia socialistă de întregul nostru popor muncitor. Căci „Valurile Dunării“ este un film care demonstrează admirabil superioritatea morală, forţa şi tăria pe care o au ostaşii partidului, care slăveşte pe comuniştii ce se află mereu în primele rînduri ale poporului nostru muncitor. In acelaşi timp, „Valurile Dunării“ este o dovadă elocventă a vitalităţii artei totemeiată pe principiul realismului socialist, a creaţiei pătrunse de spirit de partid. B. DUMITRESCU Cronica filmului Două scene din noul film romînesc Foto IP. POP In laboratorul Central Şcolar Oradea un grup de elevi din anul I al Şcolii tehnice urmăresc explicaţiile prof. Ing. Tooth Alexandru. Informaţii Luni seara a sosit în Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, membră a Consiliului Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romînă. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Erich Weinert“ al Armatei Populare Naţionale a R.D. Germane a sosit marţi dimineaţa în Oraşul Stalin. In cursul zilei, membrii ansamblului au vizitat Uzinele de tractoare „Ernst Thalmann“ şi oraşul, iar seara au dat un spectacol la care au participat numeroşi oameni ai muncii români, germani şi maghiari. „ La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboară poporii“ de Viktor Rozov, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deesi Jeno. Reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţii de oameni ai muncii şi de pionieri au felicitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deesi Jeno a vorbit despre Înalta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. „ Peste 20.000 elevi şi pionieri din ţara noastră îşi vor petrece anul acesta vacanţa de vară în cele mai pitoreşti locuri din Regiunea Stalin. La Timişul de Sus, Predeal, Cisnădioara, Oraşul Victoria şi în alte localităţi situate la poalele munţilor au fost organizate 27 tabere. (Agerpres) Să folosim din plin mașinile (Urmare din pag- la) noastre pentru a ne da sfaturile necesare — a încheiat .tov- Petru Moldoveanu. Tinara Ana Chimia, a vorbit despre necesitatea folosirii la maximum de către tinerele muncitoare a celor 480 de minute de lucru, despre necesitatea întăririi disciplinei în producţie şi activizării cursurilor de minim tehnic. Elena Costin, s-a angajat în numele brigăzii din care face parte să depăşească zilnic planul de producţie cu 15 kg. fire. Utemista Ana Şeremet, a arătat că proiectul Directivelor Congresului prevede că producţia totală de ţesături va creşte pînă în 1965 de 1,9 ori faţă de 1959. Aceasta înseamnă — a adăugat ea — că şi nouă ne revin sarcini sporite. Este drept că triatura noastră s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Cu toate acestea avem condiţii ca ea să se dezvolte încă. Avem oameni pregătiţi, avem spaţiu. Ce ne trebuie spre a înfăptui acest lucru? Iniţiativă şi preocupare. Să dăm dovadă — a încheiat ea — Şi de una şi de alta pentru a putea fi la înălţimea prevederilor sesenatului. Dezbaterea proiectului de Directive a ţinutaici cîteva ore. Au fost ore de dezbateri fructuoase în care muncitorii şi muncitoarele şi-au exprimat hotărîrea de a lupta cu eforturi sporite spre a-şi aduce partea lor de contribuţie la înfăptuirea prevederilor desenatului. Putem realiza mai multe economii (Urmare din pag. I-a) îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, la ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, la respectarea cu mai multă stricteţe a disciplinei socialiste în muncă, făcând în acest sens fi unele propuneri. Cei peste 40 de vorbitori care au liat ornantul la dezbateri s-au angajat în numele tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din schimbul I să caute în continuare noi resurse de economii, de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţuita de cost, pentru a contribui cu toate forţele lor la îndeplinirea sarcinilor economice sporite pe care proiectul de Directive le pune în faţa vamei lor. Ultimele în staţiunile în staţiunile de pe litoralul Mării Negre se fac ultimele pregătiri în vederea deschiderii sezonului de vară. Casele de odihnă, vilele şi sanatoriile au fost revizuite, amenajate şi mobilate. Printr-o mai judicioasă repartizare a spaţiilor, capacitatea staţiunilor Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol s-a mărit în acest an cu peste 1.500 de locuri. In acelaşi timp la Mamaia s-au construit un nou hotel modern cu 320 paturi, două noi case de odihnă cu 670 de locuri şi este în curs de construcţie un restaurant mare, care va fi dat în folosinţă în acest sezon. De asemenea, la Mangalia se apropie de sfîrşit construcţia unui sanatoriu, pentru cură şi odihnă cu o capacitate de 500 locuri. pregătiri de pe litoral cei ce vor veni anul acesta la odihnă pe litoral vor găsi un nou cinematograf cu ecran lat în aer liber la Mamaia, un nou stadion sportiv la Mangalia, bibliotecile tuturor staţiunilor cu sute şi suite de volume. Numărul cantinelor care vor funcţiona la Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol a sporit în acest an cu încă 14, asigurîndu-se astfel servirea în mai bune condiţiuni a oamenilor muncii veniţi la odihnă şi tratament. Gantmele şi unităţile de alimentaţie publică din staţiunile de pe litoral pot să desfacă în acest an un volum de produse alimentare cu 25 la sută mai mare decât anul trecut. (Agerpres) TlNĂRIIL LENINIST Revistă editată de C.C. al U.T.M. — mai 1960 SUMAR: — Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. In ajutorul celor ce învaţă în cercurile pentru studierea Statutului U.T.M.. Organizaţia de bază — temelie a U.T.M. Sarcinile organizaţiilor de bază ale U.T.M. Participarea utemiştilor la viaţa Şi activitatea organizaţiei de bază (lecţia a VI-a) . M. Beniuc — Partidul. Ei au luptat pentru fericirea poporului. Răspundem la întrebările cititorilor Viaţa U.T.M. I. Petrescu. — Schimbul nostru de mîine; P. Niţă — In loc de bilanţ) V. Munteanu — Din experienţa noastră de instruire a cadrelor. Tribuna secretarului Organizaţiei de Bază a U.T.M . F. Pruteanu — Organizarea timpului liber al tinerilor de la sate; A. Ştefănescu — In organizaţia noastră de cartier; Din activitatea unui post utemist de control. Mişcarea pionierească; C. Botez — O sarcină permanentă şi de răspundere ; V. Stolojan —Pentru obţinerea distincţiilor pioniereşti ; O Manolache — Un început bun ; Calendarul instructorului de pionier. Informaţii Din experienţa Gomsomolului: A. Vimber — Seminarul a plăcut tuturor. Ce să citim: I. Brad. — Tudor Arghezi: „Versuri“