Scînteia Tineretului, iunie 1960 (Anul 15, nr. 3435-3460)

1960-06-01 / nr. 3435

DE ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI Unde eşti, fată desculţă? Viitorul patriei (Urmare din pag. I a) De multe ori c­ând colind stră­zile mereu înnoite ale Bucur­­eştiului, oprindu-mă îndelung, dinaintea fiecărei vitrine cu pan­tofi, văd copii, nenumăraţi co­pii, care îţi cumpără încăl­ţămintea de toate silele, cea care va poposi apoi pe ca­lapodul cizmarului, cu flecurile tocite de,prea multă zbenguială pe aleile asfaltate şi în scuaru­­rile noi din Floreasca sau Feren­tari, cu bombeurile strivite de prea desele tuturi trase la poar­tă, pe terenurile de sport. In urmă cu douăzeci şi cinci de ani, Geo Bogza descope­rea în pagina zecea a unui co­tidian de atunci, următorul anunţ publicat sub o fotografie : din ziua de 10 ori, dispărut sora mea Maria, etate 13 ani, îmbrăcată rochiţă roţie, desculţă. Rog cine ţtie de ea...“ Remarcînd tragicul anunţului ţi valoarea sa de simbol al crun­tei exploatări, el Geo Bogza cerea publicarea acestuia în pa­gina inu­ia, în locul articolului de fond, ţi nu în pagina zecea, printre stupidele reclame. Ziarele noastre, de astăzi, sânt pline de veşti ce oglindesc alt trai, îmbelşugat ţi liniştit, al copiilor. Dacă am căuta, de pildă, să aflăm ce face astăzi o fată de treisprezece ani ? Iat-o : e fotografiată împreună cu to­varăşii ţi din detaşamentul clasei a VI-a din comuna Titeşti, raio­nul Piteşti. Poartă cravată roşie şi bluză albă, semn că e pio­nieră şi învaţă bine. Cit despre încălţăminte, se înţelege că are, trainică, tîrguită de la coopera­tivă. Din ceea ce avea fata des­culţă, ii lipseşte un singur lucru: trăsăturile feţei, aspre... De altfel, a ţinut să se fotografieze nu nu­mai cu colegii ei, dar ţi cu pu­­ieţii pe care tocmai îi plantează. Unde eşti, biată fată desculţă, să rîzi şi să cînţi odată cu pionierii noştri : „Să plantăm pădure nouă Dacă vrem la timp să plouă“. Alternînd cu publicarea ştiri­lor despre prezentul fericit al copiilor noştri, ziarele au adus de curînd, în coloanele lor, şi perspectiva de viitor a ţării şi a micilor ei cetăţeni . Proiec­tul Directivelor Congresului al lll-lea al P.M.R. Unde, unde eşti, sărmană fată desculţă din urmă cu douăzeci şi cinci de ani, să vezi cînd vom produce de fiecare om 3-4 perechi de încăl­ţăminte pe an ? Să nu mai rătă­ceşti, fugită de-acasă, din pricina mizeriei ţi suferinţei, ci să înveţi intr-una din cele 15.000 de săli de clasă ce se vor construi, să te bucuri de noul plan al ţării care iţi va spori, în numai cinci ani, put­er­ea ţi bunăstarea. Fotografiile erei noastre so­ci­aliste înfăţişează alte chipuri de copii, sănătoşi, zîmbitori, mulţu­miţi. Parcurgind, de astă dată, filele albumului grădiniţei de co­pii de pe lingă Uzina ,„Grigore Preoteasa“, ce găsim ? O foto­grafie din colonia de la Buşteni. Alta : aceiaşi copii la Carnaval. Alta : aceiaşi copii la Pomuil de iarnă. Alta: aceiaşi copii din­du-se pe tobogan, într-un solar. Şi hai să-l urmărim pe un­ul dintre ei, negricios, scund. Iată-l pe terasa vilei, la mun­te , mascat în ursuleţ la Carnaval , cu darul în braţe lin­gă Moş Gerilă , ori jucîndu-se plin de voie bună cu ceilalţi co­pii. Toate acestea se petreceau in urmă cu ani, cînd Pleşa Flo­rian er­a „pensionar“ de grădi­niţă. Astăzi el este strungar la Uzina „Grigore Preoteasa“ şi elev în clasa a VllI-a. Unde, unde eşti fată desculţă, să-l cunoşti pe prietenul meu Pleşa Florian, să ai şi tu parte, pe merit, de o copilărie la fel de fericită ca a lui ? Să-i cunoşti pe copiii din grădiniţa nouă a comunei Cormeniş, unde părinţii lor au format o gospodărie colec­­tivă, să-l cunoşti pe pionierul Ion Focşa, de la şcoala Nr. 3 Galaţi, care va deveni poate unul din muncitorii, viitorului gigant side­rurgic al oraşului său natal, să-i cunoşti pe pionierii unităţii din şcoala comunei Valcani, regiunea Timişoara, care n-au nici o cori­­jenţă şi nici o medie mai mică de „7“. Şi-apoi, împreună cu cei peste 100.000 de pionieri şi şcolari, acum cînd vine darnica vacanţă, să mergi într-o tabără, la mare, de pildă, în urmă cu douăzeci şi cinci de ani, o fată fugea de-acasă. O mina din urmă mizeria, sufe­rinţa. Semne de recunoaştere : o rochiţă şi... picioarele desculţe. Unde, unde eşti, fată desculţă, să-ţi redăm copilăria pierdută? MIHAI STOIAN orar-culturale poate realiza. In­tr-un timp record, asemenea per­formanţe. Numai într-o ţară so­cialistă asemenea lucru este po­sibil. Şi tot ce realizăm noi pen­tru copiii noştri este încă o do­vadă a superiorităţii regimului socialist Am văzut zeci de case de na­şteri şi de creşe, în regiuni cum este Suceava ori Bacău, acolo unde acum cincisprezece ani, nici măcar cuvîntul „creşă“ nu fusese rostit de vreo mamă mun­citoare ori ţărancă. Acum, în ţara noastră, nu se află între­prindere mai mare care să nu aibă creşa ei. Statistica arată că, in 1958 funcţionau 13.085 de creşe. Şi crescînd frumoşi şi voinici, copiii trec la grădiniţă, în seama educatoarelor. Aici face primii paşi ai gîndirii şi ai vieţii în colectiv, învaţă să rîdă vieţii. Acum cîteva zile mă af­lam pe prispa casei, pe care, cînd aveam trei sau patru ani, mama mă lăsa adesea singur cu cinci boabe de fasole într-o ti­gaie, să mă „joc“ şi alerga după treburi cu alt copil, mai mic în braţe. M-a găsit de multe ori căzut de pe prispă, leşinat de plîns, de sipaimă ori de durerea loviturilor. Acum, de pe aceiaşi prispă, am privit cum trecea, pe uliţa aceluiaşi sat, educatoarea cu co­pilaşii în excursie, la moară. Erau îmbrăcaţi în hăinuţe colo­rate, veseli, sporovăiau între ei şi aveau ceva îndrăzneţ, uman îndrăzneţ în privire. Nu mai erau semisălbateci ca odraslele rurale din „generaţia mea“ iar educatoarea din satul meu e doar una din cele 10­688 care slujesc cu devotament şi căldu­ră, în aceşti ani, grădiniţele noa­stre din oraşe şi sate, grădiniţe frecventate în 1958—1959 de 293.257 de copii preşcolari. Dar în înşirarea realizărilor noastre pentru copii cine se poate opri aici ? In curînd gene­­ralizăm pe toată ţara învăţă­­m­întul de 7 ani Paşii noştri spre extinderea culturii sînt tot mai hotărîţi, mai energici. Am fost destulă, prea destulă vre­me ţara ce deţinea tristul re­cord al analfabetismului. Azi, prin efortul oamenilor muncii conduşi de partid, n-a mai rămas nici un cătun fără şcoală, fără învăţător. Cînd au mai avut copiii noştri gazetele şi revistele lor ? Azi o editură specială se preocupă de cărţile pentru copii şi tineret, iar scrii­torii, educatorii, artiştii plastici sunt permanent şi stăruitor soli­citaţi să colaboreze şi să alcă­tuiască pentru copiii de toate vîrstele, cele mai frumoase cărţi-Nu există oraş mare care să nu aibă teatru de păpuşi, să nu dea zilnic spectacole pentru co­pii. Casele pionierilor, cercurile tehnice şi artistice activează in­tens. Şcoala, ajutată de organi­zaţia de pionieri, de organiza­ţia U.T.M., conduse de partid, dă cea mai mare grijă dezvol­tării la copii a trăsăturilor noi ale omului societăţii socialiste : devotamentul pentru popor şi partid, pentru viaţa noastră nouă, dragostea pentru muncă şi pen­tru învăţătură, pentru cultură, pentru ştiinţă şi pentru tehnică, pentru producţie, curajul, since­ritatea, generozitatea. Iar în vacanţă, se deschid ta­berele de copii la munte şi la mare, umplînd ţara cu un zum­zet de viaţă nouă. Copiii se bu­cură, încă de mici, de tot ce-i minunat in ţara asta învăţind să rîvnească a le face ei înşişi, cînd vor fi mari, încă şi mai minunate. Şi toţi cei care au vă­zut sau au auzit povestind cum se soresc în fiecare vară, zeci de de mii de copii ai oamenilor muncii, la Eforie, la Mamaia ori la Vasile Roaită, cum aleargă zglobii prin poienele de pe Va­lea Timişului ori din Păltiniş, toţi înţeleg că azi noi, sub con­ducerea înţeleaptă a partidului, facem copiilor noştri o copilărie cu adevărat fericită. Facem a­­ceasta Îndeplinind una din cele mai fireşti sarcini către noi în­şine, către viitorul poporului şi al patriei noastre. Cea mai bună mărturie a a­­cestor pregătiri stă proiectul Di­rectivelor Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Ro­mân. Cei care azi sunt la grădiniţă, peste 15 ani vor vedea înfăptuit tot ce noi ne-am propus acum. Vor intra în viaţă odată cu rea­lizarea deplină a acestor gran­dioase propuneri. Se vor bucura de tot ce s-a înfăptuit şi ei în­şişi, cu sporit elan, vor începe să contribuie la traducerea­­ în fapte a altor şi mai măreţe pla­nuri de îmbogăţire şi de înfru­museţare a patriei, de îmbelşu­­gare a vieţii poporului, de con­struire a comunismului. PENTRU COPÎÎÎ DUS! , Cumpăraţi ciocolată, şerbeturi, dragouri, rahat, dropsuri, bomboane umplute, care se găsesc in sorti­mente bogate in magazinele alimentare. Bocanci confecţionaţi din materiale durabi­le, rezistenţi şi ele­ganţi, avînd marca: Fabrica de piele şi încălţăminte Rm. Vîlcea găsiţi la orice maga­zin din țară PEMTRU C­OMBATEREA INFECŢIILOR BICI II Zece ani de la apariţia­­ gazetei „Pionír“---­ „Pionír“ publicaţie a G.O. an­ U-T.M. pentru pionieri şi copii în limba maghiară îm­plineşte zece ani de­ apariţie. Gazeta contribuie la educa­rea copiilor şi pionierilor în spiritul dragostei şi devota­mentului nemărginit faţă de patria noastră dragă — Re­­publica Populară Romînă, faţă de partidul nostru iubit, în spiritul frăţiei tinerelor vlăstare ale tuturor oameni­lor muncii indiferent de na­ţionalitate. Cu prilejul aniversării unui deceniu de la apariţie, colec­tivul redacţional al „Scînteii tineretului“ trimite un cald salut tovărăşesc colectivului redacţional al gazetei „Pio­nír“ unindu-i noi succese in munca de educare comunistă a pionierilor şi copiilor! BOX După cum s-a mai anunţat, între 20 şi 25 iunie echipa se­lecţionată de box a R.S.S. Ucrainene va susţine două în­­tîlniri la Bucureşti şi Brăila. In primul meci pugiliş­tii sovie­tici vor întîlni echipa reprezen­tativă a ţării noastre. In vede­rea acestei întâlniri federaţia romînă a alcătuit următorul lot: M. Dobrescu, Puiu Nicolae, E. Cişmaş, I- Turcu, I. Mihalik, V. Czekeli, I. Maricu, V. Neagu, Gh. Eremia, Şerbu Neacşu, C. Stănescu, I- Manea, M. Nicolau, Gh. Negrea şi V. Mariuţan. ŞAH Turneul internaţional feminin de şah de la Tbilisi a luat sfîr­­şit odată cu disputarea partide­lor întrerupte din ultima rundă. Folihroniade (RP.R.) a câștigat la Kakabadze, Zvorîkina , Ceaikovskaia și Togonidze la Konarkovska. În urma acestor rezultate clasamentul final se prezintă astfel : 1. Larisa Vol­pert (Leningrad) 10 puncte ; 2. Gaprindașvili (R.S.S. Gruzină) 8V2 puncte; 3. Togonidze (R.S.S. Gruzină) VI2 puncte; 4. Keller (R­D. Germană) 7 puncte; 5-6 Zvorîkina (Minsk), Konarkov­­ska (R P. Polonă) 6 puncte; 7. Kakabadze (R.S.S. Gruzină) 5V2 puncte; 8. Stadler (Iugo­­slavia) 4V2 puncte ; 9. Polihro­­niade (R.P.R.) VK­ puncte; 10. Bilek (R P. Ungară) 3 puncte ; 11. Suba (R. Cehoslovacă) 2­ k puncte; 12. Ceaikovskaia (R.S.S. Gruzină) 2 puncte. BASCHET Intre 3 si 11 iunie se va des­fășura la Sofia campionatul eu­ropean feminin de baschet la care vor participă 10 echipe: U.R.S.S­, R. P. Bulgaria, Bel­gia, Olanda, R P. Ungară, R. P. Polonă, R. P. Romînă, Italia, R. Cehoslovacă şi Iugo­slavia­­Cele 10 echipe vor fi împărţite în două grupe de câte 5. U.R.S.S. şi R. P. Bulgaria sunt în grupe diferite. Din fe­care grupă se vor califica pen­tru turneul final cite 3 echipe. Celelalte echipe necalificate vor participa la un turneu pentru stabilirea locurilor de la 7-10. (Agerpres) „Valurile O­m­an­arii ” „Valurile Dunării" reprezintă imn succes al cinematogra­fiei noastre, un film valo­ros, închinat­­partidului care a condus poporul muncitor la lupta pentru doborîrea dictaturii fasciste şi a regimului burghezo­­moşieresc, pentru făurirea lumi­noasei vieţi noi de azi­­Descriind un episod din pregătirea insu­recţiei armate de la 23 August 1944, acest film dedică un imn comuniştilor care sau aflat in fruntea bătăliei poporu­lui pentru zdrobirea odiosului re­gim antonescian şi alungarea co­tropitorilor hitlerişti. Potenţialul artistic al acestei creaţii rezidă in primul rînd în forţa cu care sînt redate figurile luptătorilor comunişti şi mai ales cea a lui Toma. Toma reprezintă, după părerea noastră, unul din chipurile de comunişti, cele mai bine realizate din arta noa­stră contemporană, un erou — şi la modul propriu şi din punct de vedere literar — ce cucereşte iară rezerve dragostea oameni­lor muncii care vizionează fil­mul. Cine este Tom­a ? E un ofiţer, patriot, comunist ilegalist care primeşte din partea partidului sarcina de a ajuta la procurarea armelor şi muniţiei necesare pornirii atacului insurecţional într-un port dunărean. Filmul demonstrează piedicile extraordi­nar d€ grele care stau în calea îndeplinirii acestei misiuni peri­culoase. Slugoii antonescieni şi patronii lor hitlerişti păzesc, înarmaţi pînă la dinţi, depozi­tele de armament, Dunărea ro­ieşte de mine ; şlepurile şi oa­menii sar în aer ca nişte cutii de chibrituri. Dar Toma nu cu­noaşte stavile cînd e vorba de a răspunde chemării partidului, de a servi cauzei măreţe a par­tidului. El nu se asvîrle nicio­dată orbeşte in gura căscată a cursei pe care i-o întinde ade­sea destinul sau­­ duşmanii, ci ştie să ocolească cu pricepere capcanele cele mai perfide. Cu inima înflăcărată de dragoste de oameni şi de patrie, el este în acelaşi timp un raţional, un om de un calm desăvîrşit şi cu o mare putere de chibzuinţă. Succesul în acţiune al lui Toma, se datoreşte de asemenea faptului că, fiind conştient de în­semnătatea muririi sale, el, ca un ilegalist încercat, dovedeşte o deosebită pricepere la acţiune, am putea spune lucrează ştiinţi­fic, cu metodă. El nu lasă ni­mic sau aproape nimic la voia intimplării, îşi pregăteşte totdea­­una din timp terenul de activi­tate, pentru a nu avea surprize. De îndată ce se urcă la bordul şlepului 724, Toma începe să studieze condiţiile în care va lucra, cercetează vasul spre a stabili unde va ascunde armele, scrutează pe cei din jur, adap­­tîndu-se cit mai repede noului mediu. „Valurile Dunării“ ilustrează cu pregnanţă ideia că cei mai buni fii ai poporului s-au înregi­mentat sub steagul partidului, că a fi comunist înseamnă a fi un om înaintat din ţoat€ punctele de vedere. Toma dovedeşte calm şi chibzuială dar el este, în acelaşi timp o inimă înflăcărată, e pă­truns adînc de umanismul comunist. Stăpînirii lui de sine, inteligenţei vii şi prompte, li se adaugă o dragoste pentru cei din E şi o fină cunoaştere a su­­b­ care-l apropie repede de oamenii simpli ce recunosc în el un prieten adevărat, un reprezen­tant demn al unei cauze nobile. El îl impresionează prin erois­mul său simplu şi modest dove­dit atunci cînd salvează copilul, cînd îndepărtează mina de şlep, cînd, ca totdeauna din proprie iniţiativă, croieşte drum navei, demiiuînd apele Dunării. Toma reuşeşte să se facă repede res­pectat de Mihai în ciuda însingurării şi asprimii acestuia, o cîştigă imediat de partea lui pe Ana, datorită atitudinii lui demne, integre. Ca un adevărat comunist ce activează mereu la mijlocul maselor, care ştie să se lege sufleteşte de oamenii cin­stiţi, Toma cucereşte dragostea şi simpatia lui Mihai şi a Anei, exercitind asupra lor şi o puter­nică influenţă ideologică (din păcate nu îndeajuns explicitizată în film) care-i determină să se înroleze fără şovăire în lupta antifascistă. Şi Ana şi Mihai sunt de ase­menea personaje foarte bine rea­lizate şi interesante ale filmului. Dacă Ana apare de la început ca o femeie pură şi dreaptă care, în cinstea ei, se simte atrasă la modul cel mai­ curat posibil de personalitatea lui Toma şi-i de­vine pînă la urmă tovarăşă de luptă, nu la fel de simplu se prezintă lucrurile şi cu­­ Mihai. Acesta este un om cu o formaţie interioară mai complicată, un înăsprit de viaţa meschină şi murdară din societatea burgheză, care-şi caută evadarea în dra­goste şi băutură. Viaţa însăşi, exemplul comuniştilor îl conving însă pînă la urmă că nu are dreptul să fugă de răspunderea umană şi cetăţenească, şi-l fac să se încadreze în bătălia pa­triotică în care, de altfel, va muri ca un erou. Prin acest film, scriitorii Francisc Munteanu şi Titus Po­­povici adaugă recunoscutului lor talent de prozatori, măiestria de a crea episoade dramatice şi o ar­tă subtilă a dialogului cinemato­grafic (care se remarcă aici prin­­ cîteva calităţi esenţiale : con- -ciziune, sobrietate, discreţie) Personajelor create de autori, le dăruie contururi expresive, şi o echipă de actori meritoşi. Lazăr Vrabie interpretează rolul comu­nistului Toma la un remarcabil nivel artistic, contribuind ca spectatorul să-l cunoască de în­dată pe acesta la adevărata lui lumină, să-l înţeleagă şi să-l iu­bească văzînd în figura lui unul din luptătorii care şi-au pus cu abnegaţie viaţa în slujba poporu­lui muncitor. Chipul lui Toma este de un optimism şi o­ siguran­ţă minunate, fiecare acţiune a lui exprimind spiritul de responsa­bilitate al militantului comunist, conştiinţa limpede a ţelului mă­reţ pentru care luptă. Şi Liviu Ciulei a redat bine pe Mihai. Irina Petrescu a oferit multă candoare şi căldură în ace­laşi timp personajului Anei. Printre interpreţii de preţ ai filmului se mai remarcă: Şte­fan Ciubotăraşu, Nucu Păunescu, Ernest Maftei etc. Regia lui Liviu Ciulei (care e aici şi actor după cum asisten­­tul regiei, Francisc Munteanu e şi coscenarist) a închegat intr-o sinteză artistică superioară ele­mentele filmului. In afară de ca­litatea deosebită a caracterizării personajelor în acţiuni convingă­toare şi a îndrumării jocului ac­torilor despre care am vorbit, regia s-a evidenţiat prin dirija­rea muncii operatorului Grigore Ionescu (care ne-a oferit cadre pline de poezie şi lirism alături (de altele dinamice, de tensiune, o imagine limpede, curată, fru­moasă) şi prin montajul variat, nervos sau lent, potrivit suflului acţiunii, cu zgîrcenie dar şi cu multă pricepere a insistat obiec­tivul adeseori asupra unor amă­nunte revelatoare. Conside­răm, în acelaşi timp, ca o lipsă a regiei ca şi a scenarişti­lor, faptul că nu au legat destul acţiunea celor trei personaje principale de masa celor ce apar în film din păcate numai la început şi la sfîrşit, precum şi ritmul trena­nt spre mijloc şi îna­intea finalului filmului. Nu putem încheia fără a sub­linia meritul studioului „Bucu­reşti“ care a prezentat acest film remarcabil în preajma celui de al lll-lea Congres al Partidului nostru iubit, întîmpinat cu un deosebit avînt în construcţia so­cialistă de întregul nostru popor muncitor. Căci „Valurile Dună­rii“ este un film care demon­strează admirabil superioritatea morală, forţa şi tăria pe care o au ostaşii partidului, care slăveşte pe comuniştii ce se află mereu în primele rîn­­duri ale poporului nostru muncitor. In acelaşi timp, „Va­lurile Dunării“ este o dovadă elocventă a vitalităţii artei tote­­meiată pe principiul realismului socialist, a creaţiei pătrunse de spirit de partid. B. DUMITRESCU Cronica filmului Două scene din noul film romînesc Foto I­P. POP In laboratorul Central Şcolar­­ Oradea un grup de elevi din anul I al Şcolii tehnice urmăresc explicaţiile prof. Ing. Tooth Alexandru. Informaţii Luni seara a sosit în Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, membră a Consiliului Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comite­tului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romînă.­­ Ansamblul de cîntece şi dan­suri „Erich Weinert“ al Arma­tei Populare Naţionale a R.D. Germane a sosit marţi dimi­neaţa în Oraşul Stalin. In cursul zilei, membrii ansamblu­lui au vizitat Uzinele de trac­toare „Ernst Thalmann“ şi ora­şul, iar seara au dat un specta­col la care au participat nu­meroşi oameni ai muncii români, germani şi maghiari. „ La Teatrul maghiar de stat din Satu Mare a avut loc un spectacol festiv cu piesa „Zboa­ră poporii“ de Viktor Rozov, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate a artistului emerit Deesi Jeno. Reprezentanţi ai organelor locale de partid­ şi de stat, delegaţii de oameni ai muncii şi de pionieri au felicitat pe sărbătorit. Mulţumind pentru sărbătorire, Deesi Jeno a vorbit despre Înal­ta preţuire de care se bucură astăzi artiştii în ţara noastră. „ Peste 20.000 elevi şi pionieri din ţara noastră îşi vor petrece anul acesta vacanţa de vară în cele mai pitoreşti locuri din Regiunea Stalin. La Timişul de Sus, Predeal, Cisnădioara, Ora­şul Victoria şi în alte locali­tăţi situate la poalele munţilor au fost organizate 27 tabere. (Agerpres) Să folosim din plin mașinile (Urmare din pag- l­a) noastre pentru a ne da sfatu­rile necesare — a încheiat .tov- Petru Moldoveanu. Tinara Ana Chimia, a vorbit despre necesitatea folosirii la maximum de către tinerele mun­citoare a celor 480 de minute de lucru, despre necesitatea întări­rii disciplinei în producţie şi ac­tivizării cursurilor de minim tehnic. Elena Costin, s-a anga­jat în numele brigăzii­ din care face parte să depăşească zilnic planul de producţie cu 15 kg. fire. Utemista Ana Şeremet, a ară­tat că proiectul Directivelor Con­gresului prevede că producţia totală de ţesături v­a creşte pînă în 1965 de 1,9 ori faţă de 1959. A­ceasta înseamnă — a adăugat ea — că şi nouă ne revin sar­cini sporite. Este drept că tr­iat­ura noastră s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Cu toate acestea avem condiţii ca ea să se dez­volte încă. Avem oameni pre­gătiţi, avem spaţiu. Ce ne tre­buie spre a înfăptui acest lucru? Iniţiativă şi preocupare. Să dăm dovadă — a încheiat ea — Şi de una şi de alta pentru a pu­tea fi la înălţimea prevederilor sesenatului. Dezbaterea proiectului de Di­rective a ţinut­­aici cîteva ore. Au fost ore de dezbateri fruc­­tuoa­se în care muncitorii şi mun­­citoarele şi-au exprimat hotărî­­rea de a lupta cu eforturi spo­rite spre a-şi aduce partea lor de contribuţie la înfăptuirea pre­vederilor desenatului. Putem realiza mai multe economii (Urmare din pag. I-a) îmbunătăţirii continue a calită­ţii produselor, la ridicarea cali­ficării profesionale a muncitori­lor, la respectarea cu mai multă stricteţe a disciplinei socialiste în muncă, făcând în acest sens fi unele propuneri. Cei peste 40 de vorbitori care au liat ornantul la dezbateri s-au angajat în numele tuturor mun­citorilor, tehnicienilor și ingine­rilor din schimbul I să caute în continuare noi resurse de eco­nomii, de creştere a productivi­tăţii muncii şi de reducere a preţuita de cost, pentru a con­tribui cu toate fo­rţele lor la în­deplinirea sarcinilor economice sporite pe care proiectul de Di­rective le pune în faţa vam­­­ei lor. Ultimele în staţiunile în staţiunile de pe litoralul Mării Negre se fac ultimele pre­gătiri în vederea deschiderii se­zonului de vară. Casele de odih­­nă, vilele şi sanatoriile au fost revizuite, amenajate şi mobi­late. Printr-o mai judicioasă repartizare a spaţiilor, capaci­tatea staţiunilor Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol s-a mărit în acest an cu peste 1.500 de locuri. In acelaşi timp la Ma­maia s-au construit un nou ho­tel modern cu 320 paturi, două noi case de odihnă cu 670 de locuri şi este în curs de con­strucţie un restaurant mare, care va fi dat în folosinţă în acest sezon. De asemenea, la Mangalia se apropie de sfîrşit construcţia unui sanatoriu, pen­tru cură şi odihnă cu o capaci­­tate de 500 locuri. pregătiri de pe litoral cei ce vor veni anul acesta la odihnă pe litoral vor găsi un nou cinematograf cu ecran lat în aer liber la Mamaia, un nou stadion sportiv la Mangalia, bibliotecile tuturor staţiunilor cu sute şi suite de volume. Numărul cantinelor care vor funcţiona la Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol a sporit în acest an cu încă 14, asigurîn­­du-se astfel servirea în mai bune condiţiuni a oamenilor muncii veniţi la odihnă şi tra­tament. Gant­mele şi unităţile de alimentaţie publică din staţiunile de pe litoral pot să desfacă în acest an un volum de produse alimentare cu 25 la sută mai mare decât anul trecut. (Agerpres) TlNĂRIIL LENINIST Revistă editată de C.C. al U.T.M. — mai 1960 SUMAR: — Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă. In ajutorul celor ce învaţă în cercurile pentru studierea Statu­tului U.T.M..­ Organizaţia de bază — temelie a U.T.M. Sar­cinile organizaţiilor de bază ale U.T.M. Participarea utemiştilor la viaţa Şi activitatea organiza­ţiei de bază (lecţia a VI-a) . M. Beniuc — Partidul. Ei au luptat pentru fericirea poporului. Răspundem la întrebările citi­torilor Viaţa U.T.M.­­ I. Petr­escu. — Schimbul nostru de mîine; P. Niţă — In loc de bilanţ) V. Munteanu — Din experienţa noastră de instruire a cadrelor. Tribuna secretarului Organi­zaţiei de Bază a U.T.M­ . F. Pruteanu — Organizarea timpu­lui liber al tinerilor de la sate; A. Ştefănescu — In organizaţia noastră de cartier; Din activi­­tatea unui post utemist de con­trol. Mişcarea pionierească; C. Bo­tez — O sarcină permanentă şi de răspundere ; V. Stolojan —­­Pentru obţinerea distincţiilor pioniereşti ; O Manolache — Un început bun ; Calendarul instruc­torului de pionier. Informaţii Din experienţa Gomsomolului: A. Vimber — Seminarul a plăcut tuturor. Ce să citim: I. Brad. — Tudor Arghezi: „Versuri“

Next