Scînteia Tineretului, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3461-3487)
1960-07-01 / nr. 3461
Puncte de vedere la tribuna experienţei privitoare la legarea şcolii de viaţă CERCUL TEHNIC Munca practică în atelierul şcolar sau în uzină s-a integrat firesc în viaţa elevilor de şcoală medie. Ei se pregătesc în şcoală pentru viitoarea profesiune, pentru viaţă, învaţă şi muncesc. Există o programă şcolară potrivit căreia se realizează îmbinarea învăţămîntului cu practica. In afara programei obligatorii, în şcoli se folosesc şi alte forme de activitate practică. De pildă, cercurile tehnice. Ele se bucură de apreciere în rîndul elevilor. Consfătuirea organizată cu cîtva timp în urmă, la care au participat profesori, conducători de cercuri şi elevi, membri ai cercurilor tehnice din citeva şcoli medii bucureştene, releva experienţa unor cercuri tehnice şi rolul pe care-l joacă acestea în complexul de activităţi menite să ducă la legarea învăţămîntului de viaţă, de practică. Cercurile tehnice au o tradiţie ceva mai îndelungată. Ele au răspuns dorinţei şi interesului elevilor spre activitatea practică în domenii care-i pasionează mai mult: electrotehnica, radiotehnica etc. Profesorul Nicolae Stănescu de la Şcoala medie nr. 15, spunea în cuvîntul său: „Trăim în epoca tehnicii moderne, care progresează uimitor. Prin Directivele Congresului al II-lea al P.M.R., în faţa economiei noastre se deschid largi perspective de dezvoltare. Iar tineretul trebuie pregătit în şcoală pentru viitoarea activitate într-un domeniu sau altul al economiei, îndrumat să cunoască şi să stăpînească unele probleme ale tehnicii, să capete deprinderi practice. In general, elevii noştri dovedesc mare interes pentru munca productivă, pentru problemele tehnice. De aceea în afara orelor de practică prevăzute în programa şcolară noi am organizat şi anumite cercuri pe specialităţi: electrotehnică, radiofonie etc. Aici activează cei mai buni elevi, care dovedesc înclinaţii pentru una din aceste specialităţii şi pe care activitatea în cerc nu-i stinghereşte în munca de învăţătură“. Cercuri tehnice au fost organizate şi in alte şcoli. Profesorul Nuţu Victor de la Şcoala medie nr. 11 „Dimitrie Gantemir“, s-a ocupat pe larg în cuvîntul său de activitatea cercului de confecţionat material didactic. „Cercul acesta are mai multe secţii: de fizică, de chimie, de geografie, ştiinţele naturii. Elevii sunt împărţiţi pe brigăzi şi lucrează sub conducerea profesorului. Ei lucrează, însă, mai mult acasă, în timpul liber, iar cercul se întruneşte odată pe trimestru în şedinţa lărgită. Interesant este faptul că elevii lucrează material didactic pentru materia pe care o studiază. Elevii au construit un oscilograf simplu, un radio monolampă cu recepţie la cască, o machetă care reprezintă o staţie de cracare a păcurei şi alte numeroase planşe didactice. In general elevii sunt pasionaţi să construiască apărate unde se cere să-şi pună la contribuţie fantezia, capacitatea lor creatoare . Vorbitorii au relevat pe larg activitatea cercurilor , profesorii au vorbit despre programa de lucru, despre problemele organizatorice, elevii despre munca lor în cerc. Elevul Stratu Mihai de la Școala medie nr. 3 arăta că împreună cu doi dintre colegii săi, se specializează în probleme de radiofonie încă de pe vremea cînd erau pionieri. Atunci erau in cercul de radiofonie al Palatului Pionierilor. Acasă ei au un adevărat laborator. Vor să construiască o staţie de emisie colectivă. El personal şi-a construit un receptor, un alt coleg a proiectat realizarea unui magnetofon. Pentru construirea unui aparat, a unei machete — arăta elevul M. Paraschiv de la Şcoala medie nr 11—noi ne constituim In colective de cîţiva elevi. Fiecare realizează părţi de aparat sau din machetă la care se pricepe mai bine, începind cu părţile de timplărie, tinichigerie etc. Există un bun obicei ca elevii să-şi înjghebeze acasă cite un mic atelier, unde lucrează. „Noi ne dăm seama că este însemnări pe marginea unei consfătuiri necesar — spunea elevul M. Paraschiv — să ne însuşim deprinderi de muncă, să Învăţăm ceea ce se predă la ore — la fizică, la chimie, matematică, ştiinţele naturii — în strînsă legătură cu problemele practice Foarte mulţi dintre noi îşi dau seama cit de util este să ne pregătim în şcoală multilateral, pentru a porni apoi în viaţă bine înarmaţi pentru muncă. Şi apoi, ne gîndim că noi înşine putem face singuri o seamă de lucruri pentru şcoală, pentru clasa noastră. Este absurd să învăţăm electricitatea şi să nu ştim să umblăm cu aparatele electrice. Elevii de la cercurile tehnice repară singuri aparate de radio, întreţin instalaţiile electrice în şcoală, au grijă de staţiile de radio-amplificare, acolo unde există“. Profesorii şi elevii arătau, de asemenea, că activitatea în cercul tehnic stimulează interesul elevilor pentru studiul teoretic al problemelor tehnice. Cercurile şi-au înjghebat mici biblioteci cu lucrări tehnice, iar elevii citesc aceste cărţi, nu lucrează ca nişte meşteşugari, ci în mod ştiinţific, fac schiţe, desene... Toţi participanţii la consfătuire au apreciat utilitatea deosebită a acestei forme de activitate practică. Citeva concluzii s-au impus în mod deosebit. La ora actuală nu există o formă unică de organizare a activităţii cercurilor. Ele lucrează după un program alcătuit de profesorul conducător de cerc şi discutat de comisia metodică din şcoală. Participanţii la consfătuire au arătat că cercurile tehnice ar trebui să fie încadrate în programa analitică de activităţi practice, iar pentru desfăşurarea lucrărilor să existe un program unic, alcătuit pe criterii ştiinţifice. In consfătuire au fost făcute citeva propuneri privind modul de concepere a activităţii in cercul tehnic. S-a propus, de pildă, ca cercurile să îmbrăţişeze următoarele specialităţi: electrotehnica, radiofonia, mecanica, chimia şi agrotehnica (pentru şcolile din mediul sătesc), menţinîndu-se şi cercul de confecţionare a materialului didactic; elevii să fie aleşi după criteriul Învăţăturii şi al înclinaţiilor spre anumite activităţi practice. Acestea se pot verifica în primii ani de şcoală medie, cînd elevii lucrează în atelierul şcolar, insuşindu-şi primele deprinderi practice. Activitatea cercurilor tehnice trebuie să se desfăşoare însă continuu, în şcoală, într-un laborator bine înzestrat, cu materiale şi aparatură modernă. Prevăzîndu-se în programa analitică activităţile de cerc, se va înlătura provizoratul şi, desigur, va exista şi o preocupare, incepînd de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, pentru înzestrarea cercurilor cu cele necesare. Există nenumărate alte posibilităţi pentru buna desfăşurare şi orientare a activităţii cercurilor. S-a făcut propunerea ca cercurile să fie patronate de către o întreprindere cu specific corespunzător (acolo unde există asemenea întreprinderi) să fie sprijinite și îndrumate de către acestea. Specialiști din întreprindere să contribuie la alcătuirea programului concret de lucru, să îndrume activitatea cercului, elevii să lucreze, periodic, în timpul liber, în aceste întreprinderi sau unităţi agricole, să cunoască procesul de producţie, maşinile, la amploarea unei întreprinderi şi nu numai a unuui laborator şcolar. De asemenea, organizaţiile U.T.M. trebuie să sprijine şcoala în buna desfăşurare a activităţii cercului, venind cu propuneri pentru alcătuirea unui program interesant al cercului, popularizînd şi stimulînd munca elevilor din cercurile tehnice, organizînd schimburi de experienţă etc. Din discuţiile purtate la consfătuire a reieşit ca o necesitate ca secţiile de învăţământ ale sfaturilor populare raionale sau orăşeneşti în colaborare cu comitetele orăşeneşti U.T.M., să organizeze, la nivelul oraşelor, schimburi de experienţă in ce priveşte activitatea cercurilor tehnice. Cu acest prilej, pot fi sintetizate cele mai bune metode şi forme de organizare a muncii în cerc, pentru ca această activitate să aibă o eficacitate mai sporită în legarea învăţămîntului de viaţă. Această acţiune se va încadra în activitatea pe care trebuie să o desfăşoare şcolile pentru îndeplinirea sarcinii oglindită în Raportul la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., de a studia experienţapozitivă acumulată în şcoli în vederea elaborării unui program de măsuri pentru ca elevii şcolilor medii să capete o pregătire practică trainică paralel cupregătirea de cultură generală. LUSTIG LUGREŢIA lată în fotografie cîţiva tineri din cercul de acordeon al Şcolii populare de arta din Piteşti la o repetiţie. Foto : A. VIERU Recoltatul orzului la G.A.C. Vitănești. Informaţii La invitaţia Ministerului Agriculturii, joi la amiază a sosit în Capitală V. V. Matkevici, ministrul Agriculturii U.R.S.S., împreună cu familia, pentru a-şi petrece concediul de odihnă în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa oaspeţii au fost întîmpinaţi de Ion Cozma, ministrul Agriculturii, Bucur Şchiopu, adjunct al ministrului. A fost de faţă A. A. Epişev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. ★ Joi dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta, tovarăşul Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, în vederea semnării acordului între guvernele R.P. Române şi R. P. Ungare privind schimbul de mărfuri şi plăţile pe perioada 1981-1965. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă membri ai conducerii Ministerului Comerţului, precum şi Béla Némety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) Acolo unde o luptă sunt şi eroi (Urmare din pag. la „Incendiu“ care a fost stins prin lupta şi cu singere a milioane de oameni ai muncii paşnice. Nici un om al muncii din lagărul socialist nu doreşte rapertarea unei asemenea împrejurări excepţionale, nu pentru că nu ar fi în stare să dea riposta cuvenită incendiatorilor, ci pentru că incendiul ar păgubi vremelnic cauzei paşnice pentru care luptă. Dar războiul s-a terminat. In condiţiile reconstrucţiei paşnice calităţile eroice ale oamenilor sovietici, al® comsomoliştilor nu şi-au găsit oare o strălucită afirmare ? Dacă n-ar fi să reamintim decit una dintre cele mai recente, desţelenirea a zece milioane de hectare de pămînt şi încă ar fi suficient pentru a convinge pe cititor de acest lucru. Desţelenirea pămînturilor a fost o împrejurare excepţională „pozitivă“. Dar să readucem lucrurile la dimensiuni mai nestrînse. Cum apare o împrejurare excepţională acolo unde totul pare a fi liniştit î Viaţa, munca noastră socialistă arată că nu trebuie să aştepţi neapărat un prilej, cind se va ivi el in mod intîmplător, acest prilej îl poţi găsi şi singur propunîndu-ţi să nu iei lucrurile aşa cum sînt, propunîndu-ţi să le inovezi. Şi orice inovaţie fie ea şi schimbarea unui cît de neînsemnat proces tehnologic, înseamnă lupta dintre nou şi vechi. Pentru exemplificare, am să relatez, pe scurt, o intimipiară. Oţelăria de la uzina „Mao Tze-dun“ nu e mare, cuptoarele electrice nu oferă imaginea spectaculoasă a cuptoarelor Siemens-Martin, de la Reşiţa sau Hunedoara. La uzina „Mao Tzedun“ este o oţelărie „liniştită“, cum ar zice tov. Marin Apostol. Dar în această „linişte“, oţelarul comunist, prim-topitorul Vasile Dincă, conştient de scopul pentru care luptă, munceşte, a înfruntat pentru prima dată o primejdie necunoscută. Unele primejdii sunt consacrate : primejdia unei furtuni pe mare, a unei ascensiuni in locuri accidentate, a unei expediţii polare etc. Dar despre primejdia de a turna fierul „Armco“ care are conţinutul de carbon foarte scăzut (sub 0,03°/«) nu s-a ştiut. Se va vedea că asta cere tot otită eroism ca şi manevra unui vas ameninţat cu scufundarea în largul oceanului dezlănţuit. Fierul „Armco“ este un metal special. E foarte fluid, are o temperatură de topire foarte înaltă iar elaborarea şarjei durează foarte mult. Ca să se scurteze această durată trebuie să se lucreze cu o tensiune mult mai ridicată , iar această tensiune poate periclita instalaţia electrică a cuptorului şi în special transformatorul. Cu alte cuvinte ca să reduci durata şarjei îţi creezi singur primejdia. Trebuie însă să adăugăm că dacă urmăreşti în tot timpul elaborării şarjei temperatura transformatorului şi conduci cu multă atenţie arcurile dintre electrozi şi baie, primejdia este înlăturată. Iată dar că pentru a ajunge să asaborezi şarja acestui metal special Intr-un timp egal cu cel al oţelurilor de turnătorie trebuie să-ţi valorifici la maximum întreaga ta energie şi capacitate profesională. Vasile Dincă trebuia să hotărască : riscă ? Sau lucrează cuminte şi „conştiincios“ după vechea metodă ? După un timp de gîndire, a hotărît cu glas limpede : - Reducem durata şarjei ! Risca ? Da. Trebuie să meargă. Trebuie ! Vorbele lui aveau parcă o rezonanţă istorică. In înfruntarea primejdiilor consacrate, oamenii au o experienţă îndelungată. Prim-topitorul Vasile Dincă forţa pentru prima dată poarta unei noi împrejurări. Se afla adică intr-o împrejurare excepţională pe care şi-o crease singur, nu fiindcă urmărise cu tot dinadinsul să se arate erou, ci pur şi simplu fiindcă durata şarjei trebuia redusă. Simţea răspunderea funcţiei lui la locul de muncă. Şi iată şi clipa supremei încordări. Vasile Dincă nu rupe un gînd petalele unei închipuite margarete : reuşim, nu reuşim... Oţelul încercat el a ştiut să supună, să ţină sub stăpinirea lui timp de citeva ore cuptorul şi să învingă capriciile fierului „Armco“. Totuşi e uşor de închipuit ce era in inima lui. Poarta primejdiei necunoscute este forţată brusc şi... Simte altceva căpitanul care ordonă : „Motoarele la maximum ! Cu toată viteza înainte !“ in timp ce oceanul înfuriat fierbe în jurul vasului ameninţat? Da, oţelul a curs cuminte în forme. Vasile Dincă şi-a şters numai puţin fruntea de sudoare şi şi-a văzut de treabă. încolo, era o reacţie cit se poate de „liniştită“! Acolo unde e luptă sunt şi eroi. Nu ştiu care sunt datele concrete din secţia in care lucrează Marin Apostol, dar sunt sigur că lupta inovatoare a muncitorilor nu se poate opri numai la schimbarea procedeului tehnologic al garniturilor pentru ampermetrele auto. Cine-l poate împiedica pe Marin Apostol să se gîndească la sisteme noi de construcţie a aparatelor la care lucrează, sau la o organizare a lucrului care să schimbe radical procesul fabricării ? Mai mult, asta se şi aşteaptă de la tineri: iniţiativă, îndrăzneală. „Tineretul nostru - a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la cel de-al III-lea Congres al P.M.R. - are în faţa sa un vast timp de activitate pentru afirmarea nestăvilită a energiei şi entuziasmului său creator, pentru înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţe închinate fericirii poporului şi înfloririi patriei“. Nu există loc în patrie noastră unde să nu poţi să-ţi dovedeşti capacitatea de eroism. Aş vrea să-i spun tov. Marin Apostol că eroism înseamnă şi a învinge vechea mentalitate a unora care nu-şi propun de loc să forţeze necunoscutul. însăşi ciocnirea dintre elanul său şi răceala, sau neîncrederea ce le va întîmpina din partea unora pe ici, pe colo, va fi suficientă pentru a-l pune în acele situaţii excepţionale pe care şi le doreşte şi fără de care societatea nu se poate dezvolta. Pentru că dacă lupta lui va aduce o contribuţie cit de mică la dezvoltarea forţelor de producţie, va fi o contribuţie la desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. In aceste zile, la expoziţia sovietică... (Urmare din pag. l-a) exponate sînt pentru bucureşteni tot atîtea imagini noi, proaspete, directe ale unor succese de preţ ale popoarelor sovietice. In inima pavilionului sputnicii sălăşluiesc ca un imn închinat omului sovietic ce a păşit victorios în Cosmos. O clipă eşti tentat să mingii cu palma metalul lucitor al sputnicului. Ca să simţi parcă vibraţiile spaţiilor tesfirşite... Intr-un colţ citeva machete. Viitoare construcţii: un magazin din Moscova, o casă de odihnă din regiunea munţilor Elbrus şi o alta pe care o va mîngîia soarele fierbinte al Caucazului. Admiri îndrăzneala arhitectonică, eleganţa liniilor, ingeniozitatea soluţiilor tehnice. Reţii de pe un panou panoramic că o treime din populaţia Uniunii Sovietice se va muta în anii viitori în noi locuinţe. Printr-o intîmplare în apropiere am intilnit o inscripţie simplă, lapidară, răscolitoare: longevitatea oamenilor sovietici a crescut de peste două ori. Minunată inscripţie ! Te tulbură mai mult decit cel mai fermecător poem. Pentru că este vorba de viaţă, de viaţa omului ce pentru întîia oară în istoria convulsionată a planetei noastre a cunoscut traiul fără exploatare. Chipurile vizitatorilor îţi trădează gîndurile lor : sinceră bucurie, admiraţie, înflăcărare. Mulţi din ei pun mina pe condei, aşternind cuvinte în cartea de impresii. Un muncitor de la Fabrica de hîrtie „Steaua Roşie" din Bacău scrie mai multe fraze pline de entuziasm despre uriaşele succese ale constructorilor sovietici. Un tovarăş de la Uzinele „Timpuri Noi" din Bucureşti se declară impresionat de maşinile-unelte pe care le-a văzut şi care sunt dovada dezvoltării vertiginoase a economiei sovietice. Un muncitor de la o gospodărie agricolă de stat îşi începe relatarea impresiilor spontan, cald, fără căutări meşteşugite: „Bravo, fraţi sovietici!". Bravo, fraţi sovietici ! Cit de bine au transcris aceste cuvinte simple dar pline de căldură gîndurile zecilor de mii de oameni ce vizitează in aceste zile de vară expoziţia sovietică din Bucureşti. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Joi s-a sărbătorit in întreaga ţară „Ziua învăţătorului“, zi de cinstire a zecilor de mii de pedagogi care slujesc şcoala noastră nouă, cresc fi educi pe fiii oamenilor muncii din patria noastră. Cu prilejul adunărilor festive care au avut loc pe raioane, atit in Capitală, cit fi in întreaga ţară, au fost scoase în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de învăţători fi profesori în munca nobilă de instruire fi educare a tinerei generaţii, de formare a noului cetăţean al ţării noastre, constructor al socialismului fi comunismului laminarea diplomei de membru activ al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace academicianului C. I. Parhon Joi la amiază a avut loc solemnitatea înmînării diplomei de membru activ al Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace academicianului C. I. Parhon. La solemnitate au luat parte A. Joja, președintele Academiei R.P. Romíné, Ilie Murgulescu, ministrul Invățămîntului și Culturii, Șt. Milcu, secretar prim al Academiei R.P. Romíné, V. Novacu, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, D. Ionescu, șeful Ceremonialului de Stat. Au participat dr. Ivan Rohal Ilkiv, ambasadorul R. Cehoslovace la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Inmînînd diploma academicianului C. I. Parhon, ambasadorul Ivan Rohal Ilkiv a relevat meritele deosebite ale eminentului om de ştiinţă român. Academicianul C. I. Parhon a mulţumit călduros ambasadorului R. Cehoslovace, şi prin el Academiei de Ştiinţe a R. Cehoslovace pentru preţuirea arătată muncii sale. (Agerpres) Plecarea unor delegaţii care au participat la cel de-al lli-lea Congres al P. M. R. Joi dimineaţa au părăsit Capitala tovarăşii Itaru Yonehara, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist din Japonia, Pieter Bakker, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda şi delegatul Partidului Comunist din Turcia, care au participat la lucrările celui de-al III-lea Congres al P.M.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţii au fost conduşi de tovarăşii Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Bujor Almăşan, Ion Popescu-Puţuri, Clement Rusu, Constantin Scarlat, Dumitru Simulescu, membri ai C.C. al P.M.R., Virgil Cazacu, membru supleant al C.C. al P.M.R., de activişti de partid. Tot în cursul dimineţii au părăsit Capitala tovarăşul Haled Bagdaş, secretar general al Partidului Comunist din Siria, delegaţia Partidului Comunist din Chile, alcătuită din tovarăşii Luis Corvalan, secretar general al Partidului Comunist din Chile şi Jose Diaz Iturrieta, membru al Comisiei Naţionale de Control şi Cadre a Partidului Comunist din Chile, precum şi delegaţia Partidului Comunist din Liban, compusă din tovarăşii Hassan Kraytem şi Antin Madeyan, membri ai Biroului Politic, secretari ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Liban. La plecare, pe aeroportul Băneasa membrii delegaţiilor au fost conduşi de tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Mihai Burcă, Mihail Florescu, Nicolae Guină, Anton Moisescu, Gheorghe Nicula, Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.M.R., Constantin.;■ Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., de activiști */ de partid. ------- ----------(Agerpres) Vizitele unor delegaţii care au participat la cel de-al III-lea Congres al P.M.R. Continuîndu-şi vizita in regiunea Stalin, membrii delegaţiei Partidului Comunist din Danemarca In frunte cu tovarăşa Petra Peterssen, membru al Birou- . Iul Politic al C.C. al Partidului Comunist din Danemarca, au fost joi dimineaţa oaspeţii colectiviştilor din comuna Bod. Membrii delegaţiei au vizitat fermele de vaci ale gospodăriei interesindu-se de metodele de creştere a animalelor şi de avantajele economice pe care le aduce acest sector. În cursul aceleiaşi zile, tovarăşa Annia Builer-Guralnik, membru al Comitetului Naţional al Partidului Comunist din Ca-nada, a făcut o vizită la centrul şcolar profesional „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Calificarea—în pas cu tehnica noua 1 (Urmare din pag. I-a) pentru ridicarea continuă a calificării tinerilor. Totodată trebuie să dăm tinerilor nu numai cît mai multe cunoştinţe tehnice, ci şi cît mai multe cunoştinţe economice. In acest scop, trebuie create cursuri cu o largă şi multilaterală tematică. Pe lingă problemele privind tehnica nouă, studierea şi cunoaşterea temeinică a maşinilor, a posibilităţilor acestora, trebuie să se predea tinerilor cunoştinţe economice privind preţul de cost (şi posibilităţile reducerii acestuia concret, în uzina noastră), căile creşterii productivităţii, muncii, noţiuni despre planul de producţie al întreprinderii, despre cointeresarea materială, despre planul de aprovizionare tehnico-materială şi posibilităţile folosirii resurselor materiale interne, gospodărirea financiară internă a întreprinderii etc. Aceste cursuri s-ar puteaorganiza de pildă pe brigăzi, de ele răspunzînd un inginer. Avem în uzină un detaşament puternic de tineri ingineri bine pregătiţi, capabili. Ei trebuie să ajute, mai mult decit au făcut-o pînă acum, la ridicarea calificării tinerilor muncitori. In afara acestor cursuri, cred că ar trebui ca organizaţia U.T.M. să găsească şi să stimuleze şi alte forme privind dezvoltarea continuă a cunoştinţelor tehnico-profesionale la tineri. Uzina noastră a primit şi va mai primi încă multe maşini noi, moderne, de înaltă productivitate şi tehnicitate. Studierea practică pe maşini a principiilor acestora de funcţionare, e deosebit de folositoare. Este limpede de înţeles că cel care va lucra cu o asemenea maşină, cunoscîndu-i secretele, posibilităţile, el va putea să folosească întreaga ei capacitate va avea prilejul să facă propuneri de inovaţii şi raţionalizări. Trebuie să organizăm de asemenea mai multe schimburi de experienţă urmate de concursuri pe teme ca: „Să ne cunoaştem maşina“ etc. în cadrul cărora să fie atraşi tot mai mulţi tineri. Este necesar ca la clubul întreprinderii , să se organizeze mai des şi mai sistematic acţiuni care să ducă direct la continua ridicare a calificării tinerilor noştri muncitori. Pentru toate acestea, conducerea uzinei aş- * teaptă din partea comitetului U.T.M. un preţios şi efectiv ajutor. Cît de mult ar cîştiga uzina dacă de pildă toţi tinerii uzinei noastre pe baza unei temeinice pregătiri tehnico-profesionale ar lucra la nivelul fruntaşilor! Numai în sectorul 2 spre exemplu, unde lucrează peste 300 de tineri, dacă toţi ar reduce coeficientul de rebuturi la nivelul redus de brigada condusă de Ion Iordache, uzina ar cîştiga anual peste 280.000 lei. Dar noi avem 4 sectoare de fabricaţie, iar în întreaga uzină lucrează peste 1.000 de tineri! Suntem convinşi că tinerii uzinei noastre înţeleg necesitatea imperioasă a ridicării continue a calificării lor profesionale, însuşirea tehnicii noi şi îmbogăţirea cunoştinţelor economice şi astfel alături de muncitorii vîrstnici îşi vor aduce aportul efectiv la înfăptuirea sarcinilor mari izvorîte din Hotărîrile celui de-al III-lea Congres al partidului. întreprinderea de industrie locală] SUCEAVA-STR. R. MARX 39 .T^1^ST FINETURILE SUPERIOARE INTR-O GAMA BOGATĂ DE DESENE SI CULORI PRODUSE DE...