Scînteia Tineretului, august 1960 (Anul 15, nr. 3488-3512)

1960-08-02 / nr. 3488

COMUNICAT In ziua de 1 august 1960 a avut loc şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. La primul punct al ordinei de zi plenara a ascultat o informare pre­zentată de tovarăşul Al. Moghioroş cu privire la mersul lucrărilor agri­cole şi a stabilit măsuri în vederea pregătirii campaniei agricole de toamnă. La al 2-lea punct al ordinei de zi a plenarei, tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej a prezentat o dare de seamă cu privire la Consfătuirea reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, care a avut loc la Bucureşti în timpul Congresului al III-lea al P.M.R. Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care aprobă acti­vitatea delegaţiei P.M.R. şi Comunicatul adoptat la Consfătuire. REZOLUŢIE Plenara C.C. al P.M.R., ascultând darea de seamă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la Consfătuirea de la Bucu­reşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, aprobă în unanimitate activitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Român, precum şi Comunicatul Consfătuirii, care a constituit o nouă mani­festare a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii lagărului socialist. Plenara împărtăşeşte în totul aprecierea Comunicatului că desfăşurarea evenimentelor internaţionale a confirmat pe deplin justeţea analizei problemelor fundamentale social­­politice ale timpului nostru, cuprinsă în De­claraţia adoptată de Consfătuirea de la Mos­cova din noiembrie 1957 şi în Manifestul Păcii. Aceste documente îşi păstrează în în­tregime actualitatea şi reprezintă Carta miş­cării comuniste şi muncitoreşti contemporane în lupta pentru pace, democraţie şi socia­lism. Plenara relevă marea însemnătate teoretică şi practică a tezelor Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S., ale Declamaţiei de la Moscova şi ale Manifestului Păcii cu pri­vire la posibilitatea reală a preîntâmpinării războaielor, la necesitatea promovării consec­vente a politicii leniniste de coexistenţă paş­nică, precum şi cu privire la formele şi căile de trecere de la capitalism la socialism. Trăsătura esenţială a vieţii internaţionale contemporane este creşterea şi întărirea con­tinuă a forţelor socialismului şi păcii. Aşa cum s-a arătat în Declaraţia de la Moscova, conţinutul principal al epocii noastre este trecerea de la capitalism la socialism, inau­gurată de Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, dezvoltarea mondială contemporană fiind determinată de mersul şi de rezultatele întrecerii dintre cele două sisteme sociale opuse. Datorită profundelor schimbări în raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului şi păcii, în epoca noastră a de­venit cu putinţă să se zădărnicească încercă­rile cercurilor agresive imperialiste de a îm­pinge omenirea în război. Politica de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică între toate statele, dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări ale lagărului so­cialist, are un uriaş ecou în întreaga lume, a intărit prestigiul sistemului mondial socialist şi al ideilor socialismului în lumea întreagă, contribuie la demascarea politicii cercurilor imperialiste agresive care caută să împiedice destinderea internaţională şi să submineze pa­cea între popoare, la creşterea şi activizarea forţelor care luptă pentru pace, pentru pro­gres social, pentru independenţă naţională a popoarelor, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc. Chezăşia succesului in lupta împotriva im­perialismului, pentru pace şi socialism constă in fidelitatea de nestrămutat faţă de marxism­­leninism şi în capacitatea de a aplica în mod creator această măreaţă învăţătură în condi­ţiile dezvoltării sociale contemporane, în combaterea consecventă a revizionismului, ca şi a sectarismului şi dogmatismului stîngist care duce la subaprecierea forţelor păcii şi socialismului, la demobilizarea şi dezorienta­rea lor, la aprecierea greşită a sarcinilor ce stau în faţa partidelor comuniste şi muncito­reşti , în continua întărire a unităţii şi coe­ziunii indestructibile a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a unităţii frăţeşti a ţărilor lagărului socialist. Partidul Muncitoresc Român, mobilizînd în­tregul popor muncitor la lupta pentru reali­­zarea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste, va milita mai departe cu toate forţele, în strinsă unire cu marea Uniune Sovietică, cu celelalte ţări socialiste şi cu partidele frăţeşti din lumea întreagă, pentru a ţine trează vigi­lenţa popoarelor faţă de uneltirile cercurilor imperialiste agresive, pentru promovarea prin­cipiilor coexistenţei paşnice, pentru triumful nobilei cauze a păcii şi socialismului. Copiii la bazin... Start fără pocnet de pistol fără obişnuitele culoare — şi to­tuşi start de concurs. Suflă ci­neva intr-un fluier şi un grup de prichindei cu trupurile arămii plonjează în apa de un verde mineral a bazinului. Nu se înoa­tă de-a lungul ci de-a latul cu­tiei de beton. Nu se înoată doar bras, craul sau pe spate, d­ in toate felurile. Şi bras şi craul şi pe spate. Ba şi „clineşte“. Toate stilurile sunt admise, toate for­ţele sunt aruncate in joc pe a­­ceşti douăzeci de metri. Două­zeci de metri de examen după cincisprezece zile de învăţătură. Pe latu­rile de beton, ur­mărind cu înfrigu­rare cursa, cîţiva zeci de spectatori... adulţi nu-şi ascund (nici nu încearcă s-o facă) emoţia. Frenetic încurajaţi, Gigi, Sandu, Dănuţ „şi alţii" nu-şi precupeţesc resursele . Se zbat cu ardoare, taie apa voiniceşte, se avintă, se avîntă cu poftă cu ambiţie, se acoperă din belşug cu spumă, pufnesc, lopătează cu picioarele­­ în admiraţia du­ioasă a spectatorilor. Părinţii. Părinţii — care-şi redescoperă copiii. Cu cincisprezece zile in urmă, Gigi, Sandu sau Dănuţ s-au prezentat la înscriere cu inima bătind de emoţie. Directorul a examinat, a cercetat în toate felurile trupul albicios ca o pe­tală, nedeprins cu vicleniile apei. S-au scurs două săptă­mini... Două săptămini in care zi de zi, cîteva sute de prichin­dei, sub îndrumarea răbdătoare a unor profesori şi antrenori mobilizaţi de Federaţia de no­taţie, s-au deprins să biruiască apa. Intîi teoretic, cu burta pe nisip, căznindu-se să fure din mişcarea înţeleaptă a broaşte­­lor, apoi de-a dreptul în bazin, repetînd de mii şi mii de ori cele cîteva mişcări care dau măsură miracolului plutirii. Şi într-o zi, după atita stăruitoare repetiţie, odată cu încrederea deplină în antrenor, minunea s-a produs : Gigi, Sandu sau Dănuţ a reuşit să se desprindă de ţărmul de beton, arcuin­­du-se cu îndrăzneală şi sigu­ranţă în apa de un verde mi­neral. Aşa ca astăzi, la acest sfîrşit de ciclu, sub privirile de o admiraţie duioasă ale spectato­rilor — părinţii care-şi redesco­peră prichindeii. Nu e acelaşi şi oarecum altul, Gigi, Sandu sau Dănuţ al dumi­­tale ? Priveşte sprinteneala, si­guranţa, plăcerea cu care taie apa. Poate că acum cincisprezece zile ii era iacă teamă... Priveşte corpul acesta arămiu e o bate­rie încărcată cu... sănătate. Apa, aerul, cele două ore zilni­ce de gimnastică şi-au lăsat pe­cetea. Datorită înotului, din copilul cu trup subţire va ieşi pe negîndite un adolescent cu umeri rotunzi şi puternici, cu piept lat, care va învăţa fără să se cocoşeze deasupra mesei de scris, fără să respire greu şi iute după fiecare scară urcată. Fiind unul dintre sporturile cele mai atrăgătoare şi mai elegan­te, înotul este in acelaşi timp un excelent mijloc de dezvolta­re armonioasă. Cu atit mai util cu cit e învăţat la vre­me. Dar la vreme înseamnă vîrsta a­­ceasta fragedă cind organismul abia îşi croieşte făgaşul dez­voltării ulterioare, lată de ce e atit de binevenită iniţiativa a­­ceasta estivală, aflată la al patrulea an : mii şi mii de copii bucureşteni, aici la Ştrandul ti­neretului, alături de alte mii din vreo douăzeci de centre din ţară învaţă organizat, metodic să stăpînească apa. Urmările se arată a fi dintre cele mai pro­miţătoare... De unii din aceşti prichindei, intraţi in grija unor cluburi, vom mai auzi : sînt speranţele de mîine ale notaţiei noastre. Ră­­mîne in seama antrenorilor de a creşte talentele descoperite as­tăzi pentru a le urca mîine pe treptele dificile ale măiestriei sportive. Oricum, toţi aceşti pri­chindei care absolvind cursul, VICTOR VlNTU (Continuare în pag. 3­ a) Tabela de marcaj Absolvind şcoala profesională zootehnică din Găieşti, Marga­reta Ciuneanu lucrează acum ca îngrijitoare de pui la G.A.S. Moţăţei, raionul Calafat. O muncă pe care o face cu multă tragere de inimă Foto : I. IONESCU Gospodăriile agricole de stat urm­ează a face arături de vară pe o suprafaţă cu circa 520.900 ha mai mare decit cea din anul trecut. Experienţa a ară­tat şi anul acesta că arătura făcută vara cu­ mai adine, la 28—30 cm., a contribuit la ob­ţinerea unui spor însemnat de producţie. In vederea încheierii mai grabnice a lucrărilor de ară­turi adinei gospodăriile agrico­le de stat au luat acum noi măsuri tehnico-organizatorice. Pe măsura terminării recoltă­rilor, terenurile sunt cit mai repede eliberate de paie. In regiunile Bucureşti şi Timişoa­ra sunt folosite dispozitive de firmă pate confecţionate pe plan local; multe unităţi au organizat lucrul cu tractoarele la două schimburi etc. în acest fel, în ultimele trei zile ritmul arăturilor adinei a fost intensificat. în total, gos­podăriile agricole de stat au făcut această lucrare pe circa o pătrime din suprafaţa sta­bilită. In regiunile Bucureşti, Ploeşti, Oradea şi Hunedoara au fost arate adine 49—50 la sută din terenuri. In alte regiuni, printre care Constanţa şi Galaţi, gospodă­riile agricole de stat au rămas în urmă. Condiţiile climatice sunt foarte prielnice executării a­­răturilor adinei. Este ştiut că fiecare zi de întârziere a aces­tei lucrări poate determina di­minuarea recoltei viitoare. De aceea trebuie luate măsuri pentru lichidarea rămînerii în urmă în toate unităţile, folo­­sindu-se integral forţele dispo­nibile. (Agerpres) La ordinea zilei: Arăturile adinei de vară Proletari din toate ţările, uiniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3488 4 PAGINI - 20 BANI Marţi 2 august 1960 „Profesorul", tînărul trezor Kim­i Ioisif de la Uzinele „Unirea" din Cluj, iniţiază cu pricepere în tainele meseriei pe „ucenicii“ săi - studenţii Gheorghe Horváth şi Bela Makiari de la Institutul politehnic­ Cluj aflaţi la practică in uzină Foto : N. STELORIAN A Invăţămîntul tehnic superior — la nivelul sarcinilor şese­natului! Ne apropiem de un nou an universitar. Congresul al III-lea al P.M.R. a pus sarcini mari în faţa învăţămîntului de toate gra­dele şi îndeosebi în faţa învăţă­mîntului tehnic superior. în anul 1965, numărul ingine­rilor în economia naţională tre­buie să fie, aşa cum arată tava- prof. univ.­­ Dinculescu membru corespondent al Academiei R.P.Rrector al Institutului politehnic­ Bucureşti Iăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Raportul la Congresul al III-lea, de 80.000, să crească deci cu 21.000 de ingineri faţă de anul 1959. Această cerinţă este expli­cabilă. Economia ţării noastre face paşi de gigant; industria, agricultura se modernizează, se dezvoltă ramuri noi, se constru­iesc noi şi puternice obiective industriale. Pentru toate acestea trebuie noi cadre de specialişti, cu cunoştinţe adinei, multilatera­le, care să poată înfăptui o­­biectivele măreţe ale planurilor elaborate de partid. Asemenea specialişti trebuie să creştem şi noi în institutele de învăţămînt tehnic superior. începînd cu acest an universi­tar, numărul celor care vor intra pe porţile facultăţilor din insti­tutele tehnice va creşte simţitor. Foarte mulţi dintre aceştia se pregătesc acum pentru concursul de burse şi pentru examenul de admitere la zi, la seral şi fără frecvenţă. Printre ei sunt mulţi tineri muncitori care au terminat şcoala medie serală şi, după cîţiva ani în producţie, la îndem­nul şi prin grija partidului, por­­­esc pe drumul calificării supe­rioare. Către aceştia trebuie să ne îndreptăm în mod deosebit a­­tenţia. Propria experienţă ne-a dovedit că din rîndul lor, al ace­lora care au experienţa produc­ţiei şi o înaltă educaţie morală formată în şcoala muncii, se ri­dică cadrele cele mai valoroase de specialişti. Actualmente avem mulţi ase­menea tineri care, la cursul de pregătire, studiază în vederea concursului de burse şi a exame­nului de admitere la seral şi fără frecvenţă. Socotim însă că şi acum putem să sporim numărul tinerilor muncitori care să se pregătească pentru facultate ast­fel ca examenul să fie un adevă­rat concurs, să putem alege din­tre ei pe cei mai înzestraţi pen­tru a deveni ingineri. De aceea, ar fi bine să se organizeze întîl­­niri ale reprezentanţilor din in­stitute cu cei din marile între­prinderi pentru a discuta mai temeinic** posibilităţile de a tri­mite la facultate la cursurile de zi, precum şi la seral şi fură frecvenţă un număr cit mai mare de tineri- muncitori şi dintre cei mai buni. ‘Considerăm că fiecare institut ar trebui să meargă pe linia, ca în acest an cea mai mare parte a studenţilor săi din anul I să o constituie tinerii veniţi din producţie, iar între­prinderile, aşa după cum s-a mai propus cu alte prilejuri, să ur­mărească ca, în perspectiva ani­lor, să-şi pregătească specialişti din proprii muncitori. Paralel cu creşterea numărului de studenţi care învaţă în insti­tutele tehnice de învăţămînt su­perior, partidul şi guvernul acor­dă o mare grijă dezvoltării bazei materiale ; se măreşte continuu spaţiul de învăţămînt, se creează noi laboratoare, care sunt înzes­trate cu aparatura cea mai mo­dernă. în perspectiva celor­­şase ani este prevăzută construirea noului local pentru Institutul politehnic din Bucureşti. Atît în Capitală, cît şi în celelalte centre universitare se prevede constru­irea de noi cămine şi cantine astfel ca spaţiul de cazare să crească pînă în anul 1965 cu încă 15.500 locuri. în fiecare in­stitut, printr-o bună gospodărire a condiţiilor de care dispune, utilizîndu-le la maximum, există posibilităţi mari spre a oferi stu­denţilor cîmp tot mai larg pen­tru studiu, pentru cercetare. Dezvoltarea bazei materiale a institutelor de învățămînt su­­(Continuare in pag. 3-a) Guvernul R. P. Romíné a recunoscut Republica Dahomey Cu prilejul proclamării independenţei Republicii Da­homey, tovarăşul Chivu Stoi­ca, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíné, a trimis­ preşe­dintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Dahomey, Hubert Maga, o telegramă de felicitare. Aducînd la cunoştinţă recu­noaşterea de către guvernul român a Republicii Dahomey ca stat independent, în tele­gramă se exprimă convinge­rea că între cele două ţări se vor stabili şi dezvolta relaţii prieteneşti. Cum şi-au petrecut bucureştenii duminica Duminică bucureştenii au pe­trecut o zi plăcută de odihnă la ştrandurile oraşului, in parcuri şi în podurile învecinate. Ştrandurile I.C.A.R. au găzduit în această zi aproape 60.000 de vizitatori ; numai la lacul Sn­a­­gov au fost aproape 3.500 de persoane. Excursiile au atras şi ele numeroşi oameni ai muncii din Capitală. Astfel circa 1.000 de bucureşteni­ au plecat în ex­cursii organizate de O.N.T.­Car­­paţi pe Valea Prahovei la Si­naia, Buşteni, Predeal şi peste 500 în staţiunile de pe litoral. Nu­meroşi alţi oameni ai muncii au plecat în excursii organizate de comitetele sindicale ale întreprin­derilor şi instituţiilor. Citiți pag. 2-a: puncte de vedere privitoare la Ridicarea continuă a calificării profesionale a tinerilor muncitori IN CINSTEA CONGRESULUI AL III-lea AL U.T.M. Realizări ale tinerilor din regiunile Ploeşti, Cluj şi Bacău Ştiri noi sosite din toate col­ţurile ţării oglindesc elanul cu care tineretul patriei noastre întîmpină cel de-al III-lea Congres al U.T.M. In regiunea PLOEŞTI, cele peste 2.200 brigăzi de produc­ţie ale tineretului din între­prinderi metalurgice, rafinării şi schele petroliere, aplicînd cu succes iniţiativa tinerilor de la Uzinele „1 Mai“-Ploeşti — „Nici un leu risipit, fiecare leu fructificat“ — au obţinut economii de metale, chimicale, energie electrică etc., în va­loare de aproape 20 milioane lei. Antrenaţi într-o însufleţită întrecere socialistă tinerii pe­trolişti au furat 8 sonde cu 10—15 zile mai devreme faţă de termenul stabilit. De ase­menea ei au redat producţiei 15 sonde din fondul inactiv şi au recuperat din bataluri în­semnate cantităţi de ţiţei şi parafină. Brigăzile utemiste de muncă patriotică au efectuat de ase­menea un mare număr de ore pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor regiunii, pentru gră­birea lucrărilor agricole, refa­cerea pădurilor etc. Valoarea acestora se ridică la peste 3.000.000 lei. ★ în regiunea CLUJ mai mult de 20.000 tineri s-au înscris în anul acesta în brigăzile ute­miste de muncă patriotică. A­­­­ceste brigăzi cuprind acum­­ 95.000 de tineri și tinere. Ei au efectuat în cursul anului lu­crări în valoare de peste­­ 5.800.000 lei. Cele mai frumoa­­se succese le-au dobîndit bri­găzile de muncă patriotică din , oraşul Cluj. ★ ' 'iii In întreprinderile, fabricile, şantierele, schelele petroliere ca şi pe ogoarele regiunii BA­­CAU, tinerii mobilizaţi de or­ganizaţiile U.T.M., sub condu-­­ cerea organizaţiilor de partid,­­ îşi aduc din plin contribuţia la îndeplinirea sarcinilor tra­sate de cel de-al III-lea Con-­­ gres al P.M.R. Pîrnă acum, da-­­ torită activităţii tinerilor, au fost colectate şi trimise oţelă­­riilor însemnate cantităţi de fier vechi, s-au făcut lucrări de reparaţii şi întreţinere a peste 100 km. de drumuri, au fost împădurite circa 1.400 ha. de terenuri, s-au făcut lucrări de irigaţii, de întreţinerea pă­şunilor, plantări de pomi fruc­tiferi şi puieţi etc. Valoarea e­­conomiilor realizate la lucrări­le executate de cei peste 70.000 de tineri încadraţi în brigăzi­le de muncă patriotică din re­giunea Bacău se ridică la pes­te 6.500.000 lei. Fruntaşi sunt tinerii din raioanele P. Neamţ, Roman, Moineşti, Tg. Neamţ şi Oneşti. (Agerpres) Construiesc o şosea SUCEAVA (prin telefon de la corespondentul nostru). Pînă acum două săptămini satele Cracalia şi Şipoteni din raionul Dorohoi, comunicau între ele doar prin cîteva că­rări. Ca să fi ajuns cu un mij­loc de transport dintr-un sat în altul trebuia să străbaţi prin împrejurimi cîţiva kilo­metri în plus. într-o adunare generală U.T.M., mai mulţi utem­işti, printre care şi Aristel Ghini­­ţă, au făcut propunerea ca în întîm­pinarea Congresului U.T.M., brigăzile utemiste de muncă patriotică să constru­iască o şosea pe cea mai scur­tă distanţă ce leagă aceste două sate. Propunerea a fost îmbrăţişată cu căldură de toţi utemiştii şi tinerii din cele două sate. Şi astfel au pornit lucrul: în timpul lor liber, peste 130 de utemişti­­şi ti­neri muncesc cu entuziasm la construirea şoselei. Pînă în prezent ei au efectuat peste 7.800 ore de muncă voluntară, construind peste 3 km. şosea. Prin această acţiune brigă­zile utemiste de muncă patri­otică din comuna Cracalia, care cuprinde cele două sate, au realizat 26.000 lei econo­mii. S-au evidenţiat în mod deo­sebit tinerii Ilie Aciubotări­­ţei şi Alexandru Vasile, care au efectua­t cele mai multe ore de muncă voluntară. Tinerii de aici s-au angajat ca pînă la 23 August să-şi în­deplinească angajamentul luat de a construi în întregime şo­seaua dintre cele două sate pe distanţa de 4 km. Foto : AGERPRES Iată-l în fotografie pe utemistul Paul Dăndăreanu de la fabri­ca de incălțăminte „Kirov" din Capitală. Brigada pe care «I o conduce a economisit în luna iulie, in cinstea celui de-al III-lea Congres al U.T.M. 1646 kg. talpă.

Next