Scînteia Tineretului, septembrie 1960 (Anul 15, nr. 3513-3538)

1960-09-01 / nr. 3513

Miercuri dimineaţa au conti­­nuat lucrările sesiunii extraordi­nare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romi­ne. Şedinţa a fost deschisă de to­varăşul Constantin Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia inter­naţională şi politica externă a Republicii Populare Romine". Primit cu,­ri­ aplauze a luat cuvintul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiu­lui Marii Adunări Naţiona­le a R. P. Române. Sub­liniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale in legătură cu situaţia internaţio­­nală şi politica externă a Repu­blicii Populare Române demon­strează avintul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărirea ţării noastre de a milita ca şi pină acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus in numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a gu­vernului ca in fruntea delegaţiei române la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţiona­­le cu puternice şi îndelungate a­­plauze. In continuare au luat cuvintul la d scuţii, deputaţii : Victor Bo­­lojan, circumscripţia electorală Cernu, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ion­ Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Ia­­cob Teclu, circumscripţia electo­rală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia e­­lectorală Goşereni, regiunea Bucu­­reşti, Anton Breitenhoh­r, circum­scripţia electorală Săcălaz, regiu­nea Timişoara, Virgil Trofin, cir­cumscripţia electorală Zeletin, re­giunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hirlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, cir­cumscripţia electorală Călimti­­neşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvintul tova­­răşul Gheorghe Apostol­, preşe­dintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi in continuare cu­­vintul la discuţii deputaţii Lu­dovic Takacs, circumscripţia e­­lectorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Burlaşi, regiunea Ba­cău, Gheorghe Călinescu, circum­scripţia electorală Baloteşti, re­giunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău, Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electora­lă Alexandru Sahia, oraşul Bucu­reşti, Mihail Ralea, circumscrip­ţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvintul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţiona­le, deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, a­ prezentat apoi proiectul de hotărire pen­tru aprobarea de către Marea A­­dunăre Naţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la si­tuaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române, Marea Adunare Naţională a a­­probat in unanimitate raportul prezentat de Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luind apoi cuvintul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd in vedere importanţa deo­sebită a sesiunii a 15-a a Adună­­rii Generale a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării ge­nerale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de im­portanţă deosebită, in şedinţa co­mună a Prezidiului Marii Adu­­n­ci Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine din 31 august a.c. s.a hotărît să se supună spre apro­bare Marii Adunări Naţionale propunerea ca delegaţia Republi­cii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Naţio­­nală a adoptat in unanimitate o hotărire prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvules­­cu a declarat apoi închise lucră­rile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (A­cer preş ) Tovarăşi deputaţi şi depu­tate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes, raportul făcut ieri de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre „Situaţia internaţio­nală şi politica externă a Re­publicii Populare Române". Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vi­goare caracterul constructiv al politcii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozi­tatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. . în zilele noastre, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o în­semnătate capitală, atît pen­tru orientarea politicii exter­ne a fiecărei ţări, cit şi pen­tru politica sa internă. Aşa cum se subliniază pu­ternic în raportul tovară­şului Gheorghe Gheorghiu- Dej, Republica Populară Ro­­mînă este o putere a păcii, datorită caracterului orîndui­­rii sale economice şi sociale. Ea şi-a îndreptat şi îşi în­dreaptă eforturile, toate mij­loacele spre dezvoltarea in­dustriei,­­ a ramurilor paşnice ale economiei, spre construc­ţia de locuinţe şi de şcoli, re­ducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socia­lism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai , acestea sunt obiectivele trasate de Congre­sul al IlI-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decât în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noa­stră, călăuzindu-se după prin­cipiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, cultu­rale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor proble­melor litigioase. Piatra Unghiulară a politi­cii externe a Republicii Popu­lare Romine o constituie a­­lianţa de nezdruncinat, cola­borarea economică multilate­rală, relaţiile de asistenţă mu­tuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismu­­■ lui. întregul popor român acor­dă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracteru­lui ei ştiinţific bazat pe ana­liza profundă a ceea ce­­ este esenţial în lupta pentru pre­­întîmpinarea războiului, spi­ritului ei dinamic, ofensiv, principialităţii cu care de­mască pe adepţii „războiului rece". Politica externă a ţă­rilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorită­ţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apă­rarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive in atitudinea şi mentalitatea opiniei publice din Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România şi-a adus con­tribuţia sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diver­selor organisme internaţio­nale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor inter­naţionale. Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej în raportul său ţara noastră a adus contri­buţia ei la rezolvarea unor probleme importante, spriji­nind propunerile Uniunii So­vietice pentru destindere în relaţiile internaţionale, pen­tru încetarea experienţelor nucleare, realizarea dezarmă­rii, rezolvarea problemei ger­mane în spiritul păcii, m­a­­nifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecină­tate şi de colaborare multila­terală între statele din Bal­cani. După cum am văzut, în ul­timii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiin­ţifice şi tehnice ale R.P. Ro­mâne cu diverse state ale lu­mii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cu­noaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi litera­turii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile­ păcii şi progresului sunt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoa­relor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extin­derea schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă desco­perire­­ şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării muncii omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice înche­iate de R.P.R., ca şi cele de ordin economic sunt o măr­turie a voinţei guvernului no­stru de a promova şi dez­volta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, România a devenit în anii noştri o putere politică respectată, su­verană şi independentă, cu un serios prestigiu interna­ţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimen­telor internaţionale, repu­blica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexis­tenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii A­­dunări Naţionale este o nouă (Continuare în pag. 2-a) Sesiunea extraordinara a Marii Adunări Naţionale şi-a încheiat lucrările Hotârîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române I. Marea Adunare Națională a Republicii Popu­lare Romíne întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidi­Marea Adunare Națională a Republicii Popu­lare Romíne hotărăşte ca delegaţia Republicii Populare Romine la a 15-a sesiune a Organizu­lui Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne,­ţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.­­ II. Cuvintarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Deputaţii Marii Adunări Naţionale au aprobat în unanimitate reportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : AGERPRES Proletari din toate­­ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3513 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 Septembrie 1960 In pag. 2—3 : Citiţi Discuţii asupra raportu­lui tovarăşului •Gheorghe Gheorghiu-Dej. In pag. 3-a : Oamenii muncii din ţara noastră aprobă cu căldură politica de pace a partidu­lui şi guvernului. In pag. 4-a : Ecoul internaţional al lu­crărilor sesiunii Marii Adu­nări Naţionale a R. P. Ro­mâne. . Foto :■ AGERPRES Brigada de tineret condusă de Stelian Chiva de la Uzi­nele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală şi-a depăşit cu mult angajamentul luat cu privire la economii de materiale şi manoperă. D. Pirvulescu— campion olimpic ROMA 31 (Agerpres). — Co­respondență specială . Sporti­vii romîni care participă la Jocurile Olimpice de la Roma au trăit miercuri seara clipe de mare bucurie. Pentru pri­ma oară de la începutul intre­­cerilor a fost intonat imnul R. P. Romine între coloanele fostei bazilici a lui Maxenţiu unde luptătorul român de ca­tegoria muscă, Dumitru Pirvu­­lescu a fost încununat cam­pion olimpic şi i s-a decernat medalia de aur. In intilnirea decisivă des­făşurată pe o căldură ex­cesivă l-a întrecut catego­ric pe italianul Fabra, ul­timul obstacol spre titlul O­­limpic. Pirvulescu a impresio­nat în acest turneu olimpic nu numai prin superioritatea sa tehnică şi stilul spectaculos dar şi datorită unei forţe de luptă pe care nu au avut-o ceilalţi adversari. In ultimul meci cu Fabra, Pirvulescu a demon­strat Întregul său repertoriu tehnic, excelînd mai ales prin acţiuni variate şi foarte efica­ce la parter. Dumitru Pirvu­lescu este în vîrstă de 29 ani, deţine şi titlul de campion balcanic şi participă pentru a treia oară la J­O. ★ In ultimele meciuri ale tur­­neului de lupte clasice alţi doi sportivi romîni au cucerit me­dalii olimpice. La categoria co­coş Ion Cernea a obţinut meda­lia de argint, iar la categoria mijlocie Ion Ţăranu pe cea de bronz. ---------­ Zilnic 2 tone hirtie peste pian PLOEŞTI (de la corespon­dentul nostru). — Acţiunea pa­triotică „Să dăm zilnic o tonă de hirtie peste pian“ iniţiată de brigada „Tinara Gardă“, de la Fabrica de hirtie „1 Sep­tembrie“ din Buşteni condusă de comunistul Ion Mustaţă, pornită cu aproape doi ani în urmă, a devenit acum o acţiune de m­asă. Folosirea experienţei înain­tate, sporirea şi mai mult a randamentului maşinilor, pre­cum şi justa gospodărire a pastei mecanice şi a­­celulozei, a permis colectivelor brigăzi­lor de tineret de la maşinile de hârtie să sporească anga­jamentul de la o tonă, cit pre­­vedea angajamentul în trecut la 2 tone de hirtie zilnic, în plus peste plan. N-au trecut decit aproape 7 luni de cînd brigăzile de tineret s-au an­gajat să sporească cantitatea de hirtie şi rezultatele s-au şi văzut. Bunăoară la maşinile nr. 7 şi 8, principalele produ­cătoare de hirtie pentru ziar, cele 6 brigăzi de tineret au realizat pină acum cu aproape 750 de tone de hirtie în plus. Printre a­nimatorii întrecerii se află tinerii din brigăzile conduse de comuniştii şi can­didaţii de partid Ion Mustaţă, cel care a pornit această ini­­ţiativă, Nicolae Nicolae, Gheorghe Mustaţă şi alţii care au ajuns să producă chiar şi 2 tone şi jumătate de hârtie zilnic peste plan. Sub condu­cerea organizaţiei de partid, utemiştii şi tinerii luptă în acelaşi timp şi pentru realiza­rea de economii în producţie prin reducerea preţului de cost pe tona de hirtie, pe to­na de pastă mecanică şi alte produse ce se realizează aici. Şi strădaniile tinerilor s-au dovedit a fi încununate de succes. Din cei peste 625.000 lei economisiţi de întregul co­lectiv aproape 275.000 lei sunt economisiţi de tineret. Zile de vacanţă pe lacul Herăstrău. Foto : AGERPRES Răspuns unui părinte Acad. M. Nicolescu Profesor la Facultatea de mate­matică-fizică a Universităţii „C. I. Parhon" Scump prieten, scrisoarea dumitale m-a bucurat foarte mult pentru că m-a ajutat să re­constitui un drum pe care, pină acum vreo douăzeci de ani, l-am parcurs împreună. Pe de altă parte, trebuie să-ţi mărtu­risesc sincer, aceeaşi scrisoare m-a pus în oarecare încurcă­tură. Sunt încîntat de succesele bă­iatului dumitale la studii şi în special la examenul de matu­ritate. Mă întrebi : Ce carieră să-şi aleagă fiul meu ? Problemă destul de grea, prin însuşi fap­tul că ai pus-o. îmi ceri să sta­bilesc un diagnostic la sute de kilometri distanţă de „pacient“, fără nici o indicaţie precisă, în afară de faptul, care rezultă din întrebare, că băiatul do­reşte să-şi continue studiile. Am să încerc, totuşi, să-ţi răs­pund la această întrebare, sau mai exact să vă ajut şi dumi­­tale şi băiatului să răspundeţi singuri la întrebare. Băiatul este, desigur, bun la toate. Totuşi, din faptul că îmi scrii mie trebuie să deduc că băiatul doreşte să-şi aleagă o profesie in direcţia ştiinţelor naturii, iată, deci, oarecum de­limitat cîmpul de investigaţie. Dar ce anume carieră ştiinţi­fică ? Aici trebuie să răspundă băiatul dumitale, sau dumneata, dacă i-ai urmărit cu atenţie e­­voluţia. Am să încerc să vă ajut. A făcut băiatul dumitale vreun ierbar şi, dacă i-a făcut, l-a făcut pentru că i s-a cerut, sau i-a făcut din plăcerea stu­diului plantelor? In ultimul caz alegerea este uşor de făcut. Băiatul are de ales între agronomie şi biologie. Eu l-aş sfătui să aleagă agro­nomia, întrucît cîmpul este cel mai bun laborator. A manifestat băiatul dumitale o înclinare deosebită pentru mașini, demontări şi montări de jucării, mici aparate mecanice sau electrice ? A încercat să construiască un aparat de ra­dio ? In timpul orelor de prac­tică in uzină, in atelierul şcolar l-a pasionat sincer pătrunderea în tainele­­maşinilor de tot felul, munca aceasta nobilă de fău­rire a bunurilor materiale? In acest caz, iarăşi alege­rea este uşoară, băiatul este bun pentru politehnică, fie pen­tru mecanică, fie pentru elec­tronică. A manifestat interes băiatul dumitale pentru experienţe de chimie ? A încercat să-şi facă un mic laborator ? Şi in acest caz alegerea este uşoară : bă­iatul se va înscrie la una din facultăţile de chimie ale uni­versităţilor sau politehnicilor, sau la Institutul de petrol, gaze şi geologie. Bănuiesc, insă, că băiatul dumitale nu se află în nici unul din aceste cazuri. Altfel, scri­soarea dumitale nu ar fi avut rost. Băiatul dumitale (aici tre­buie să ghicesc, în lipsă de date precise) este un băiat stu­dios, puternic înclinat pentru studiul matematicii şi fizicii. A umplut caiete întregi cu tot fe­lul de probleme rezolvate. A cumpărat din librării tot felul de cărţi de popularizare a di­verselor ramuri ale fizicii. Poa­te că i-a împins curiozitatea pină la a-şi procura un manual sau două de nivel universitar. Şi in acest caz alegerea este uşoară. Dar de data aceasta numai din punctul meu de ve­dere. Dumneata stai la îndoială şi ai comunicat această îndo­ială şi băiatului dumitale. Ce-o să facă băiatul cu diploma de absolvent al unei facultăţi de fizico-matematici ? Aici este da­toria mea să te lămuresc. Cred că eşti ca toată lumea, adine impresionat de dezvolta­rea extraordinară a tehnicii din ultimii ani. Nu vorbesc numai de tele­viziune, de avioanele cu reac­ţie, de invenţiile pe care le vede şi le foloseşte toată lu­mea. Vorbesc de automatizarea pe scară din ce în ce mai mare a industriei, de complexe indu­striale conduse de trei-patru persoane, vorbesc de vehiculele terestre, aeriene sau maritime, conduse de la distanţă. Vor­besc, in sf­îrşit, de ultima reali­zare a oamenilor de ştiinţă so­vietici, care au trimis o navă aeriană să se rotească în jurul pămintului cu fiinţe vii înăun­tru, pentru ca, după 18 rotaţii, să o readucă pe pămînt, cu toate animalele tefere, exact în regiunea comandată. Reali­zare istorică, constituind primul pas spre zborul omului în Cos­mos ! Cum crezi că au fost posibile toate aceste realizări ? Este clar că fără o dezvoltare extraordinară a ştiinţei teoretice,­­ a fizicii şi a matematicii ,în pri­ (Continuare in pag. 3 a)

Next