Scînteia Tineretului, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3539-3564)

1960-10-01 / nr. 3539

Proletarî din toate ţările, uniţi-văl Organ Central a! Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3539 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 octombrie 1960 Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez TELEGRAMA LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului T­ovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­míne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Romíne, şi al poporului romín, vă transmitem calde feli­citări cu ocazia celei de-a 11-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările remarcabile pe care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conducerea Partidului Comunist Chinez în dezvoltarea econo­miei şi culturii, in făurirea vieţii sale noi, socialiste şi urează Republicii Populare Chineze noi şi mari succese în construi­rea socialismului. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi întrajutorare frăţească dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor interna­ţionalismului proletar, în interesul popoarelor noastre, al întă­ririi forţei şi unităţii lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, al triumfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii in întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Romine Tovarăşului CIU­CE Preşedintele Comitetu­lui Permanent al Adu­nării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Încă două bobine ! Ele se adaugă miilor de metri de fire peste plan date de tinerele Mihalache Domnica şi Cioroiu Aurica din secţia răsucit, Unitatea A a întreprinderii Textile Piteşti. Foto : N. STELORIAN Spor la muncă în noul an universitar! 1 octombrie a devenit ziua tradiţională a începutului de an universitar în ţara noastră. Se redeschid porţile facultăţi­lor — prilej de sărbătoare pen­tru studenţi şi cadre didacti­ce. Păşesc în facultăţi mii de tineri, fii de oameni ai muncii, absolvenţi ai şcolilor de cultu­ră generală, precum şi munci­tori care au trecut prin şcoala producţiei şi au învăţat prin grija partidului şi guvernului la şcolile serale. La această sărbătoare participă întregul nostru popor, care manifestă profund interes pentru creşte­rea şi formarea noilor genera­ţii de specialişti, dragoste şi recunoştinţă neţărmurită faţă de partid şi guvern pentru grija ce o poartă pregătirii ti­neretului. Acest an universitar se des­chide in condiţiile unui puter­nic avînt de muncă pentru realizarea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei naţio­nale şi culturii, sarcini reieşite din Hotărîrile Congresului al III-lea al Partidului Muncito­resc Romín, înfăptuirea cu succes a programului de desă­­vîrşire a construirii socialis­mului, program iniţiat şi con­dus cu înţelepciune de Parti­dul Muncitoresc Român, nece­sită o susţinută activitate pen­tru pregătirea cadrelor capabi­le să ducă înainte dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, învăţământul superior din pa­tria noastră a primit sarcina de a pregăti cadrele cerute de necesităţile construirii socia­lismului. Prin grija partidului şi gu­vernului, învăţămintul supe­rior a cunoscut mari transfor­mări, ridicîndu-se la culmi imposibil de atins în anii ve­chii orinduiri burghezo-mo­­şiereşti. Ce ne-a lăsat moşte­nire, în domeniul învăţămîn­­tului superior, această orîndui­­re de tristă amintire? 16 insti­tuţii de învăţămint superior cu 33 de facultăţi repartizate în patru centre universitare; un învăţămint rupt de intere­sele poporului, orientat către servirea intereselor claselor avute, deschis pentru cei ce a­­veau bani pentru taxele mari şi cursurile scumpe. Barie­rele numeroase pe care ve­chiul regim le ridica în faţa fiilor oamenilor muncii împiedica accesul acestora în invăţămintul superior. Toate aceste bariere au fost zdrobi­te. In anii regimului demo­crat-popular, tabloul învăţă­­mîntului superior este cu totul altul, de necomparat cu cel din trecut. A fost realizat în­­văţămîntul superior realist­­ştiinţific care pregăteşte noua intelectualitate, cunoscătoare a celei mai înaintate ştiinţe, marxism-leninismul, intelec­tualitate strîns legată de po­por, devotată patriei, partida­prof. dr. Ştefan Balan adjunct al ministrului Invăţămintului şi Culturii Iui, cauzei construirii socialis­mului. Studenţimea noastră de as­tăzi este ieşită din rînduri­­le clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii devotate poporului. Pentru ea sunt deschise porţile a 41 de instituţii de învăţămint supe­rior cu 130 de facultăţi, re­partizate în 9 centre universi­tare. Actuala reţea a institu­telor de învăţămint superior este capabilă să satisfacă ce­rinţele mereu crescînde de ca­dre cu calificare superioară necesare economiei şi culturii socialiste în plin avint. A spo­rit aproape de trei ori numă­rul studenţilor de astăzi faţă de acela din anul 1938. Datorită grijii pe care parti­dul şi guvernul o manifestă faţă de tînăra generaţie, s-au îmbunătăţit mereu condiţiile de trai ale studenţilor prin construirea de noi cămine şi cantine studenţeşti, prin acor­darea de burse şi indemnizaţii de merit. In anul universitar 1959—1960 peste 50 la sută din numărul total al studenţilor au primit burse de stat, circa 60 la sută au locuit in cămi­ne şi mai mult de 65 la sută au luat masa la cantinele stu­denţeşti. Deosebit de important este faptul că, pe linia legării tot mai strinse a invăţămintului cu practica, partidul şi guver­nul stimulează dorinţa de a învăţa a tinerilor muncitori, tehnicieni etc. Aceştia au că­pătat posibilitatea, necunoscu­tă în trecut, de a urma cursu­rile institutelor superioare fă­ră să-şi întrerupă munca in producţie, în cadrul cursurilor serale şi fără frecvenţă ale în­­văţămintului superior. Hotărî­­rea C.C. al P.M.R. şi a Consi­liului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea invăţămintului seral şi fără frecvenţă de cul­tură generală şi superior do­vedeşte marea grijă a partidu­lui şi guvernului pentru atra­gerea celor care lucrează di­rect în producţie spre învăţă­mântul superior, creîndu-le condiţiile necesare pentru a-şi putea insuşi o calificare supe­rioară. In instituţiile de învăţămint superior din ţara noastră, pre­gătirea studenţilor este asigu­rată de un corp didactic cu o înaltă calificare ştiinţifică. Vechi cadre didactice, care lu­crează cu devotament pentru regimul nostru democrat-popu­lar, alături de noi cadre di­dactice, formate în ultimii ani, se străduiesc să transmită vii­torilor specialişti cele mai te­meinice cunoştinţe pentru vii­toarea lor meserie. In acest an (Continuare in pag. 2-a) Utemista Dumitru Năpădeanu de la Fabrica de tricotaje „Ti­nara Gardă“ din Capitală, reu­şeşte să tricoteze zilnic peste plan cite o jachetă de lină. ----------­ Primirea ministrului Franţei la Bucureşti de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica Vineri 30 septembrie 1960, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Române, Chivu Stoica, a primit în audienţă pe noul trimis extraordinar şi mini­stru plenipotenţiar al Fran­ţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffanais. La audienţă a asistat mini­strul Afacerilor Externe, Avram Bunaciu. VIAŢA LA ŢARĂ — Ştii ce e, dragă — îmi spunea, de cu­rînd, un prie­ten — cu toate m-aş împăca la sat, cu praful care ţi se axează pe haine, pe faţă şi care nu te lasă să res­piri în voie, cu lumina slabă a lămpii de pe­trol, dar cu un singur lucru nu : cu viaţa culturală. Dacă s-ar în­timpi­a cumva să plec într-un sat, adio teatru, film, eteaetera... Trecînd acum cîteva zile printr-unul din cele mai bă­tute de dumnezeu (citeşte : de crunta orînduire burghe­­zo-moşierească) sate de odi­nioară ale Dobrogei ( Comana din raionul Negru-Vodă), mi­aui amintit de această discu­ţie, citind unul din afişele lipite frumos pe uşa căminu­lui cultural. Afişul, mare, alb, tipărit cu litere albastre de o şchioapă, anunţa „pro­gramul manifestărilor cultu­­ral-artistice de la 19 IX. 1960 la 25 IX. 1960", Iată­l : Luni — liber. Marţi — orele 17 : „Lupii şi cei şapte iezi" — basm. Miercuri — orele 19 : Con­sfătuire cu activul cultural ; orele 20: Repetiţia echipei de teatru. Joi —­ Joia tineretului ; orele 17; recenzie : „Seceri­şul" de Galina Nikolaeva ; orele 20 ; seară de dans, fil­mul „Stelele". Vineri — orele 17 „Albă ca zăpada" — basme pentru copii ; orele 19 : consfătuire cu responsabilii bibliotecilor de casă orele 20 : Repetiţia echipei de teatru. Sîmbătă — orele 20 : spec­tacol de teatru : „Postul de pe strada Rareş". Duminică — orele 9 : „Stelele" — matineu — film ; orele 11: conferinţă ; orele 20 :"Stelele" — film. Ceea ce nu e trecut în program este faptul că toate aceste manifestări au loc în­tr-un local nou, modern, uti­lat cu toate cele necesare unei bogate activităţi cultu­ral artistice. De asemenea nu este trecut faptul că sala este iluminată cu (citiţi bine) neon şi că are o capacitate de 500 locuri. Un fapt demn de notat pentru prietenul meu, care s-ar putea să treacă vreoda­tă prin Comana, este acela că de pe șoseaua din mijlo­cul satului a dispărut ca prin minune praful. Locul acestuia a fost luat nu de mult timp de luciul tuciuriu al asfaltului care îi cheamă insistent, in orele lor libere, pe tinerii colectivişti din Comana la o plimbare de plăcere cu bicicletele sau cu motocicletele, care de mult nu mai sunt rarităţi pentru ei. ...Deasupra căminului cul­tural, zi şi noapte, văzut din orice parte a satului ar veni, flutură un steag roşu : steagul partidului. PETRE GHELMEZ Pentru triumful ideilor coexistenţei paşnice Sprijin deplin politicii de pace a ţării noastre P­erfecţionindu-şi necontenit uneltele, ştiinţa a creat, pe Ungă alte minuni, seis­mografele moderne, acele apara­te de o excepţională sensibilitate care înregistrează orice mişcare de oarecare amploare a scoarţei pomi­nte­şti, din orice coif al glo­bului. Dar nu s-a inventat şi nu se va putea inventa un aparat atil de sensibil cum e conştiinţa popoarelor lumii care înregis­trează azi evenimentele petrecute in cele mai îndepărtate regiuni ale pămîntului, cand de fiecare dată atitudine. Nu va inventat şi nu se va putea inventa niciodată un aparat atît de sensibil cum este conştiinţa unui popor liber, unui popor dintr-o ţară socialis­tă, care urmăreşte cu mîndrie şi sprijină cu entuziasm mesajul de pace şi prietenie pe care-l poartă solii săi peste mări şi ţări, la tri­buna celei mai mari adunări a re­prezentanţilor popoarelor lumii. De acest lucru poate să se con­vingă oricine ia parte la una din adunările în care oamenii mun­cii din patria noastră manifestă deplina lor adeziune faţă de po­litica de pace a partidului şi gu­vernului nostru, exprimată aât de limpede şi ho­tărit de tovară­şul Gheorghe Gheorgiu Alier la Adunarea Generală a O.N.U. E după-amiază, o după-amiază obişnuită şi totuşi sala Casei de cultură a tineretului din raionul „Griviţa Roşie“ a devenit neîncă­­patoare pentru tinerii care au venit aici in adunare. Aproape 1000 de tineri stau in sală iar unii care n-au încăput merită la m­egafoanele instalate afară ce transmit cuvîntările vorbitorilor. Cit de frumoasă şi de încăpătoa­re este această sală, cit de mult­ă incintă ochiul reuşitele fresce de pe pereţi. Iată aici, zi iu de mină, o dovadă vie a grijii şi dragostei pe care o poartă tinerelului iu­bitul nostru partid, a condiţiilor minunate de dezvoltare pe care le pune la dispoziţie. Iar de la tribuna aceleiaşi săli­ tinerii arată simplu, în cuvinte ne­meşteşugite cită, recunoştinţă poartă partidu­lui­ cit de profund înţeleg juste­ţea politicii externe de pace a guvernului nostru. „Pentru viito­rul fericit al tineretului este ne­voie de pace, de coexistenţă paş­nică, de dezarmare, o nevoie im­perioasă­ urgentă. Tocmai aceasta a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în numele popom­lui nostru, că este meritul prin­cipal al propunerilor sovietice de dezarmare , faptul că traducerea lor in viaţă ar pune frînă ime­diat cursei înarmărilor“, spune în cuvîntul său tov. Niţă Grigore, prim-secretar al Comitetului ra­­ional U.T.M. „Griviţa Roşie". Dar puterile apusene au o atitu­dine lipsită de spirit constructiv. ,,Propunerile occidentale nu sunt decit o încercare de a legaliza cursa înarmărilor şi spionajul. Vorbitorul a arătat de aseme­nea că reprezentanţii ţărilor so­cial­iste au demascat manevrele de­legaţiilor imperialiste­ dovedind fără putinţă de tăgadă că colo­nialiştii n-au nici o „misiune ci­vilizatoare“ ci nu fac decât să ex­ploateze cu cruzime popoarele subjugate, dovedind cine sunt in­teresaţi în încordarea relaţiilor internaţionale, cine sunt cei care vor să întreţină în lume, o atmosf­­eră de nervozitate şi suspiciu­ne, cine sunt care angajează cu ziua şi cu ora huligani fas­cişti în scopul tulburării lucrări­lor O.N.U., a creării de condiţii anormale de lucru delegaţiilor sta­­telor iubitoare de pace. Cei care au vorbit la adunare au salutat cu entuziasm propune­rile făcute de şeful delega­ţiei române, în numele gir BEN DUMITRESCU (Continuare în pag. 3-a) NEW YORK 30.­­ Cores­pondenţă specială : Joi seara sediul misiunii permanente a R. P. Romíne a găzduit oaspeţi remarcabili : tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, şefu­l delegației R. P. Române la cea de a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cinstea reprezentan­ților noilor state independente, care au devenit membre ale O.N.U. la actuala sesiune. La dineu au participat — Toura­­gaba, ministrul Afacerilor Ex­terne al Ciadului, Maurice De­­jean, ministrul Afacerilor Ex­terne al Republicii Africa Centrală, Doudou Ihian, minis­trul Afacerilor Externe al Se­negalului, Paulin Freitas, mi­nistrul Afacerilor Externe al Togoului, Frangois Aplogan, ministrul de Finanţe al Daho­­meyului, Mamadou Aw, minis­trul Economiei al Republicii Mali, Hagi Farah Ali Omar, ministrul Economiei al Soma­liei, Zenon Rossides, ambasa­dor al Republicii Cipru, Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgașe. De asemenea au luat parte Ferdinand Oyono, reprezen­tantul permanent al Cameru­nului la O.N.U.; Mathieu Ekra, membru în parlamentul Coas­tei de Fildeş şi Albert Balima, director al Departamentului Politic din Ministerul Afaceri­lor Externe al Voltei Supe­rioare. La dineu au participat tova­răşii: Ştefan Voitec, Leon­te Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi to­varăşii Bazil Şerban, Mihai Magheru, Mircea Maliţa şi Stanciu Stoian. In cadrul întîlnirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române s-au întreţinut amical cu oas­peţii, în timpul dineului s-a toas­tat pentru prietenia dintre po­porul român şi popoarele ţări­lor noi membre ale O.N.U., pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale între Republica Populară Romînă şi aceste ţări. Dineul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej in cinstea reprezentanţilor la O. N. U. ai noilor state independente Tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a toastat, spunînd printre altele: „Permiteţi-mi prieteni, ca in numele guver­nului romin şi în numele meu personal să adresez prin dv. guvernelor şi popoarelor dv. cele mai bune urări de pros­peritate, întrebuinţez cuvîntul prie­ten pentru că noi considerăm că dv. sînteţi mai m­ult decit invitaţii noştri, sînteţi priete­nii noştri. Ţara noastră, poporul şi gu­vernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dv. pentru libertate şi dreptul la o orga­nizare statală de sine stătătoa­re, şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut, cu preţul luptei, independenţa. Lupta tuturor popoarelor din colonii pentru libertate şi in­dependenţă s-a bucurat şi se bucură de cea mai adincă sim­patie a poporului şi guvernu­lui român. In ceea ce priveşte relaţiile de viitor intre ţările noastre, desigur, aceasta este o proble­mă care depinde de ambele părţi. Din partea Republicii Popu­lare Romine există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţările dv. şi de a dezvolta de asemenea relaţii economice şi culturale, închin acest toast pen­tru prietenia dintre popoarele noastre şi pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dez­volte. Dorim guvernelor ţărilor şi popoarelor dv. deplină Înflori­re materială şi spirituală şi multă fericire". Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo­ului, a mulţumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej guvernelor şi po­poarelor ţărilor africane, re­cent admise în O.N.X.. Această întilnire nu este nu­mai o manifestare de priete­nie, ci totodată expresia unor relaţii frăţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine in mijlocul delegaţiei române, a spus Paulin Freitas. El a comparat noile ţări in­dependente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin fără condiţii politice. Aceste ţări — a spus el — îşi îndreaptă privirile spre toate ţările lu­mii, inclusiv Republica Popu­lară Romînă şi toate ţările so­cialiste. Noile ţări independente sunt gata să colaboreze cu toate ţările. Paulin Freitas a toastat în sănătatea tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a guver­(Continuare în pag. 3-a) Lupta popoarelor din colonii pentru libertate şi independenţă se bucură de cea mai adîncă simpatie a poporului şi guvernului român Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ştefan Voitec şi Eduard Mezinoescu, întreţinlndu-se cu delegaţia R.S.S. Ucrainene, Înainte de începerea unei şedinţe. Foto : A. PASAT Convorbirea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Fidel Castro NEW YORK 30 (Agerpres) — De la trimisul special Al. Gheorghiu . Ca niciodată în trecut, ac­tuala sesiune a Adunării Ge­nerale a O.N.U. prilejuieşte în afara lucrărilor propriu­­zise şi o serie de contacte personale, întîlniri între dele­gaţii din diferite ţări, în cursul cărora au loc schim­buri de vederi, atît asupra problemelor sesiunii, cit şi în legătură cu relaţiile reciproce. Faptul că la această sesiune participă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspun­dere şi autoritate face ca ast­fel de contacte şi întîlniri să capete o importanţă mai ma­re, fiind urmărite cu interes de opinia publică. In cursul acestei săptămîni tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a avut întrevederi cu N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socia­liste. O îndelungată şi amicală convorbire a avut tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro în timpul dineului dat de premierul Nehru în cinstea şefilor delegaţiilor participan­te la sesiune. In cursul con­vorbirii, Fidel Castro s-a in­ Lucrările celei de a XV-a se­siuni a Adunării Generale a O.N.U. sunt in centrul aten­ţiei oamenilor muncii. Tinerii din brigada de dulgheri de pe şantierul nr. 1 din Piaţa Splaiului Unirii urmăresc cu viu interes presa cotidiană. Foto : M. MIHAI teresat de evoluţia dezvoltării economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind econo­mia forestieră, industria pe­troliferă, organizarea şi rezul­tatele obţinute în domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a răspuns pe larg la aceste întrebări şi s-a referit la rezultatele obţinute până în prezent şi la prevederile pla­nului de şase ani în indu­striile siderurgică, petroliferă, chimică cit şi în domeniul agriculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rindul său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea inde­pendenţei ţării şi dezvoltarea economiei. Şeful delegaţiei R.P. Româ­ne s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor eco­nomice între cele două ţări. Tovarăşul Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici români, care vor discuta concret a­­ceastă problemă. Premierul Fidel Castro a spus că a­ acuzit despre frumuseţile ţarii noastre şi s-a inte­resat de diferitele aspec­te ale peisajului romînesc. El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor R.P. Romînă şi l-a invitat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri in legătură cu stabilirea rela­țiilor diplomatice între cele două țări.

Next