Scînteia Tineretului, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3565-3590)

1960-11-01 / nr. 3565

COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., in sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romîn. La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regio­nale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfa­turilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organi­zaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiin­ţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a eco­nomiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. Tovarăşi, Proiectul planului de stat Pe 1961 prevede o creştere a producţiei agricole, în condi­ţii climaterice normale, cu 19 la sută faţă de 1960. Rea­lizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ţinind sea­ma de condiţiile create prin transformarea socialistă a a­­griculturii şi creşterea conti­nuă a înzestrării ei. în agricultură se vor investi în anul 1961 din fondurile sta­tului circa 4 miliarde lei. Agricultura urmează să pri­mească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 semă­nători, 6.000 combine pentru păioase, precum şi alte ma­şini şi utilaje agricole; toto­dată, se vor livra agriculturii aproape 450 mii tone îngră­şăminte chimice, cu 14 la sută mai mult decit în anul 1960. în toamna aceasta s-au în­­sămînţat cca. 3.200.00­0 ha. cu grîu şi secară, prevăzîndu-se realizarea unei producţii de circa 4.600.000 tone. In primă­vară se vor însămînta cu po­rumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha. pentru siloz , se prevede realizarea unei pro­ducţii de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute în toa­te regiunile ţării, în anul 1960, de către numeroase gospodă­rii agricole de stat şi gos­podării agricole colective demonstrează marile posi­bilităţi de creştere a pro­ducţiei agricole pe baza folo­sirii mai bune a mijloacelor tehnice şi aplicării corespun­zătoare a regulilor agrotehni­ce. In acest an, 152 gos­podării agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114.500 ha. culti­vate cu grîu, o recoltă medie de peste 2.000 kg. la ha ; din acestea, un număr de 39 gos­podării de stat au realizat în medie peste 2.500 kg. grîu la hectar. Un număr important de gospodării agricole colec­tive au obţinut, de asemenea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a dovedit importanţa hotărîtoa­re a executării arăturilor a­­dînci şi însămînţării făcute la timp, a folosirii seminţelor selecţionate de înaltă pro­­ductivitate şi a aplicării în­grăşămintelor naturale şi mi­nerale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid. Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale sfa­turilor populare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii muncii din agri­cultură pentru aplicarea între­gului complex de măsuri agro­tehnice, diferenţiat după con­diţii specifice ale fiecărei zone şi în primul rînd pentru exe­cutarea arăturilor adinei şi fo­losirea întregii cantităţi de în­grăşăminte naturale. O atenţie deosebită trebuie acordată îmbunătăţirii muncii S.M.T-urilor pentru executa­rea arăturilor la adincimea co­respunzătoare solului şi cultu­rilor. Trebuie pus capăt cu toată hotărirea deficienţelor semna­late în mai toate regiunile ţâ­rii în legătură cu calitatea slabă a lucrărilor efectuate de S.M.T.-uri, care, în goana după cit mai multi hantri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenurilor porţiuni goale nelucrate care aduc în­semnate pagube economiei. Munca S.M.T.-urilor trebuie a­­preciată după calitatea lucră­rilor executate, după produc­ţia obţinută la hectar pe tere­nurile lucrate de ele. Actualul sistem de salarizare, care este legat numai de executarea unui număr cit mai mare de hantri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţinute în creşte­rea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotă­­rîrilor Plenarei C.C. al P.M R. din decembrie 1959 cu privire la creşterea animalelor, in pri­mele 9 luni ale acestui an nu­mărul vacilor de lapte a cres­cut în gospodăriile agricole de stat cu circa 21.000 capete, iar în gospodăriile agricole colec­tive cu peste 100.000. In ace­laşi timp a sporit contribuţia sectorului socialist la formarea fondului de stat la carne, lapte, lină. In 1960, gospodă­riile agricole de stat dau la fondul de stat 1.600.000 hi. lapte, cu 600.000 hi. mai mult decit in 1959, iar gospodăriile agricole colective au livrat pină (Continual-* in pag, I-aJ Creşterea producţiei agricole în 1961 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 35654 PAGINI - 20 BANI Marţi 1 noiembrie 1960 Expunerea tovarăşului Ch. Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. R. Pinara Comitetului Central a fost convocat­ pentru a exa­mina proiectul planului de După datele preliminate, se poate aprecia d­­in acest an producţia industrială va creş­te, comparativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, faţă de 14 la sută cit a fost prevăzut in Plan. O importanţă deosebită ara faptul că se realizează creşteri însemnate în toate ramurile industriale şi îndeosebi în ra­murile hotărîtoare pentru in­dustrializarea socialistă, in in­dustria construcţiilor de ma­şini şi prelucrării metalelor — o creştere de 20 la sută, in industria siderurgică — de 30 la sută, in industria energiei electrice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor muncii a fost simţitor îmbu­nătăţită prin realizările obţi­nute în ramurile producătoare de bunuri de consum, in in­dustria textilă producţia a crescut cu 16 la sută faţă de 1959, in industria alimentară cu peste 11 la sută şi in in­dustria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut însemnate spo­ruri de producţie la principa­lele maşini, utilaje, materii prime, materiale, bunuri de consum. Producţia anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oţel, 175 mii tone tontă, 320 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs metalurgic, 6.100 tractoare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone Plăci a­­glomerate. De asemenea, pro­ducţia principalelor bunuri de consum va fi mai mare decit a anului 1959 cu peste 39 mi­lioane m.p. ţesături, aproape 1,7 milioane perechi încăl­ţăminte, peste 30 mii tone carne, aproape 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei co­mestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agri­culturii socialiste, parcul de maşini şi utilaje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 trac­toare, 5.300 combine, 14.000 se­mănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de consum ale economiei na­ţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că în anumi­te regiuni condiţiile climate­rice n-au fost favorabile. Contribuţia sectorului so­cialist din agricultură la for­marea fondului central de ce­reale a fost in acest an de peste 85 la sută. Un rol im­portant l-au avut gospodăriile agricole de stat, care au asi­gurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De ase­menea, ele au livrat impor­tante cantităţi de carne, lină, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţi­nute la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură nevoile de consum sporite de zahăr şi ulei ale populaţiei, rămînînd disponi­bilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului sus­ţinut în dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creşterii acumulărilor, volu­mul de investiţii în economia naţională creşte in 1960 faţă de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse în funcţiune vor fi de 22 mi­liarde lei, faţă de 15,5 mi­liarde lei cit au fost în anul 1959. în acest an intră în produc­ţie 17 întreprinderi noi, 17 secţii noi şi vor fi dezvoltate şi reutilate 82 de uzine şi fa­brici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o sec­ţie de dolomită şi un cuptor Martin de 400 tone la Com­binatul Siderurgic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Borzeşti, fa­brica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila Şi fabrica de semiceluloză din pala dă la Palas-Constanţa, o instala­ţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de Indus­trializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi la dezvoltare­a economiei naţio­nale pe anul 1061. Îndeplinirea cu cuccea a aard­eriilor trasate pentru primul an al planului de şase ani creează condiţii favorabile Militari-Bucureşti, fabricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, Combinatul de produse lacta­te din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă ener­­gie electrică primele agregate ale hidrocentralei „V. I. Le­nin“, unul din principalele o­­biective ale planului de elec­trificare de zece ani. Puterea instalată în centrale electrice crește în 1960 cu 180 MW şi vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fon­durilor de investiţii alocate a contribuit la creşterea eficien­ţei economice a acestora , a crescut preocuparea pentru organizarea raţională a lucră­rilor, iar aprovizionarea cu materiale s-a făcut in condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţii­lor de partid, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii construc­tori au redus consumurile de materiale, au realizat lucrări de o calitate mai bună. Tre­buie subliniat in mod deose­bit scurtarea duratei de exe­cutare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Martin de 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţa în 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduş şi Bucecea in 17 luni, perioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat în trecut construcţii similare. Scurtarea termenelor de executare a construcţiilor a dus la obţi­­nerea de mari economii şi la punerea în funcţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea producţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, teh­nicienii şi inginerii din indus­tria construcţiilor arată capa­citatea lor creatoare şi dove­desc că există mari posibili­tăţi de a obţine rezultate şi mai bune în reducerea terme­nelor de execuţie a lucrărilor, care trebuie să constituie o preocupare de zi cu zi a con­ducerilor ministerelor şi În­treprinderilor. Anul acesta, întreaga acti­vitate economică s-a desfăşu­rat la un nivel mai înalt, ceea ce arată că organele de partid şi de stat au pus în centrul preocupărilor lor problemele concrete ale economiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competenţă. Trebuie să subliniem cu deosebită satisfacţie entuzias­mul cu care oamenii muncii — sub conducerea organizaţii­lor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă in cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului. Avîntul creator al celor ce muncesc şi pricepe­rea lor in folosirea rezervelor interne ale economiei şi-au găsit o vie expresie in impor­tantele angajamente luate în întrecerea socialistă, ca şi in hotărirea cu care acestea sunt traduse în viaţă. în primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majoritatea produselor indus­triale, dindu-se peste plan o producţie în valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pină la 1 sep­tembrie a.c. s-au realizat, peste prevederile planului, e­­conomii în sumă de peste 1 miliard lei și beneficii de a­­proape 300 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mij­loace de deservire generală va fi în 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare decit în 1959. A crescut ponderea transpor­turilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută in anul 1959 la 37 la sută în acest an, datorită creşterii parcului şi folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor în organizaţii specializate ale Ministerului Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor. Productivitatea muncii »• prevede a fi anul acesta in Industrie cu circa 10,9 la antă mai mare ca in anul 1959, ceea ce reflectă creşterea ge­pentru realizarea prevederilor stabilite de Congresul al III-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei na­ţionale şi creşterea continuă a nivelului de trai­­nerală a nivelului tehnic în întreprinderi. Înzestrarea eco­nomiei cu tehnică modernă, îmbunătăţirea organizării pro­ducţiei şi ridicarea continuă a calificării muncitorilor, maiş­trilor şi inginerilor. Economia ţării noastre ea caracterizează prin dezvoltarea un ritm intens a forţelor de producţie, prin creşterea în­semnată a venitului naţional, a acumulărilor şi prin conti­nua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decit preve­derile planului. Prin intrarea în producţie a noilor întreprinderi şi lărgirea celor existente, prin creşterea însemnată a volumului de con­tovarăşi, Proiectul planului de stat pe anul 1961, pe care îl supu­nem dezbaterii plenarei, pre­vede concentrarea eforturilor pentru continuarea în ritm sus­ţinut a industrializării socia­liste, creşterea mai departe a producţiei agricole vegetale şi animale şi ridicarea bunăstă­rii materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor exis­tente, precum şi a creşterii productivităţii muncii, proiec­tul de plan prevede ca pro­ducţia globală a industriei so­cialiste să reprezinte in anul viitor 88,7 miliarde lei, cores­punzător unei creşteri cu 13,5 la sută faţă de realizările pre­liminare ale anului 1960, din care producţia mijloacelor de producţie — grupa A — cu 13,8 la sută, iar producţia bu­nurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producţia industriei ener­giei electrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a indus­triei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construc­ţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, ce­lulozei şi hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la sută. Producţia de energie elec­trică va fi de 8,8 miliarde kWh ; se prevede creşterea puterii instalate în centrale electrice cu aproape 250 MW, va începe construcţia de noi centrale printre care termo­centrala de la Luduş şi hidro­centrala de Pe Argeş ; se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care liniile de HO kV Fîntînele-Luduş-Cluj, Govora- Bărbăteşti, Craiova-Caracal, Hunedoara-Brad, Baia Mare- Satu Mare şi se vor construi primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta ac­ţiunea de termoficare prin extinderea reţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea termoficării industriale şi urbane în Timi­şoara, Arad, Hunedoara, Vul­can şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe construcţia centralei de ter­moficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a ora­şului şi a întreprinderilor in­dustriale. Producţia de energie ter­mică din centrale publice va creşte de peste 3 ori. In industria siderurgică, producţia de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2.100.000 tone — cu peste 300.000 tone mai mult decit în 1960 — creşterea producţiei siderur­gice urmînd să fie obţinută, în mare măsură, pe seama îmbunătăţirii indicilor de u­­­tilizare a agregatelor. Proiec­tul de plan prevede creşte­rea producţiei de laminate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a lami­­noarelor şi, în principal, a la­minorului de 650 de la Hune­­do­ra,­strucţii şi extinderea activită­ţii de deservire, numărul de salariaţi ocupaţi in economia naţională a crescut in 1960 cu aproape 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbună­tăţită salarizarea cadrelor teh­nice şi economice, au fost efectuate reduceri de preţuri la unele produse, ceea ce a sporit puterea de cumpărare a populaţiei cu aproximativ 2 miliarde lei anual. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută faţă de anul 1959. S-au realizat progrese simţi­toare în privinţa calităţii, lăr­girii sortimentelor şi îmbună­tăţirii prezentării bunurilor de consum. In reţeaua comercială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, înzestrate cu uti­laje moderne care contribuie la îmbunătăţirea aprovizionă­rii şi deservirii populaţiei. S-a intensificat construcţia de locuinţe, dindu-se in folo­sinţă oamenilor muncii peste 30.000 apartamente, aproxima­tiv cu 35 la sută mai mult decit în anul trecut. S-au dat în folosinţă 2600 săli de clasă pentru învăţă­în anul viitor se vor pune în funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelărie Martin, linia de sîrmă din noua secţie de laminoare şi­ se vor exe­cuta lucrări pentru mărirea capacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an ; la Reşiţa se va termina reconstrucţia secţiei furnale, punîndu-se în funcţiune două furnale de cite 700 m.c. şi va intra în pro­ducţie o nouă fabrică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lu­crările de construcţie ale Combinatului Siderurgic de la Galaţi. Va începe construcţia forjei şi turnătoriei cu o ca­pacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40.000 tone lingouri forjate, a atelierului de con­strucţii metalice şi a atelieru­lui de întreţinere mecanică. Pentru lucrătorii combinatu­lui vor fi construite locuinţe în sumă de 75 milioane lei. Ministerul Industriei Grele, organizaţiile de proiectare, constructorii vor trebui să fo­losească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în pro­iectarea şi construcţia acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în conti­nuare a bazei proprii de ma­terii prime a industriei side­rurgice, producţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lucrările de des­chidere a minei de la Căpuş- Cluj, care va intra în produc­ţie în anul 1962. Va intra in producţie, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experi­mentală pentru punerea la punct a noului procedeu de cocsificare a cărbunilor din ■ Valea Jiului. In sectorul geologic au fost obţinute rezultate însemnate, ca urmare a înzestrării cu utilaje şi instalaţii moderne, a organizării muncii pe şantie­rele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Preţul de cost pe tona de rezervă in­dustrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei în 1959 la 3,8 lei în 1960, la minereuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, mi­nisterele cu activitate geolo­gică trebuie să-şi îmbunătă­ţească munca în mod conti­nuu, să introducă cu mai mul­tă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geolo­gică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cit mai reduse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cit în 1961 se prevede să se exe­cute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decit în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea vo­lumului de prospecţiuni, se prevede să se îmbunătăţească în continuare eficienţa econo­mică a lucrărilor geologice. Pentru aceasta, pe lingă In­troducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, utilizarea superi­oară a Instalaţiilor, eco­mintul de cultură generală, 18 cinematografe în oraşe; re­ţeaua cinematografică în me­diul rural s-a mărit cu 700 aparate noi; s-au construit un număr însemnat de aşezămin­te culturale la oraşe şi sate. Pentru îmbunătăţirea ali­mentării cu apă şi energie electrică, a transportului în comun şi a salubrităţii în ora­şe, precum şi pentru alte ac­ţiuni de gospodărie comunală, s-au investit peste 800 milioa­ne Iei. Reţeaua sanitară a crescut faţă de 1959 cu 2500 paturi în spitale şi sanatorii şi cu 9 po­liclinici, creîndu-se condiţii tot mai bune pentru ocrotirea să­nătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost trimişi la odihnă şi tratament balneo­climateric peste 575.000 per­soane. Rezultatele obţinute în toate sectoarele demonstrează forţa economiei noastre naţionale în plin avînt, reflectă însufleţirea şi entuziasmul cu care oame­nii muncii, insuşindu-şi poli­tica partidului, luptă pentru traducerea ei în viaţă, nomiile de materiale, efectua­rea lucrărilor cu indici tehni­­co-economici cit mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pen­tru a concentra cele mai bune cad­e de geologi în sectoarele principale ale activităţii geo­logice. Industria constructoare de maşini va produce in anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combi­ne tractate pentru cereale, peste 10.000 autocamioane şi autobuse, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.; produc­ţia de utilaje pentru industria chimică şi prelucrarea ţiţeiu­lui va creşte cu peste 60 la sută, de utilaje pentru siderur­gie şi turnătorii cu circa 30 la sută, de utilaje pentru indus­tria uşoară şi alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei construc­toare de maşini sunt însuşirea in fabricaţie a unor noi ma­şini şi utilaje necesare înzes­trării economiei naţionale, lăr­girea sortimentelor şi ridicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţio­nate produse similare de pe piaţa mondială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Ministerul Industriei Grele şi întreprinderile con­structoare de maşini trebuie să se preocupe permanent de alegerea judicioasă şi perfec­ţionarea produselor fabricate. Punerea în producţie a noi­lor produse nu se va pu­tea face decât după ce va fi aprobată de către con­ducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi econo­mice comparative, aprofun­date, care să dea maximum de garanţii în ce priveşte ca­racteristicile tehnice, calitatea şi economicitatea fabricaţiei. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ in industria constructoare de maşini, Ministerul Industriei Grele şi conducerile întreprin­derilor vor trebui să asigure elaborarea documentaţiilor constructive şi tehnologice de către serviciile tehnice ale în­treprinderilor, să organizeze producţia de serie în secţii specializate dotate cu toate utilajele şi dispozitivele pen­tru execuţie şi control. In a­­cest scop trebuie să fie con­centrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare în secţiile hotărî­toare, unde se elaborează do-­­cumentaţia tehnică, se pregă­teşte fabricaţia şi se execută însuşirea noilor maşini şi uti­laje. In 1961, Ministerul Indu­striei Grele va trebui să trea­că la profilarea mai strictă a întreprinderilor electrotehnice, pe linia specializării şi coope­rării. Va trebui să realizăm cu toată hotărirea o cotitură în ceea ce priveşte îmbunătă­­ţirea tehnologiei de fabricaţie şi a calităţii, realizîndu-se produse de înalt nivel tehnic şi cu aspect industrial. Pentru asigurarea nevoilor crescînde ale industriei şi ale celorlalte ramuri ale economiei, precum şi pentru satisfacerea cerinţe­lor tot mai mari ale popu­laţiei, trebuie să fie lărgite nomenclatura şi sortimentul producţiei industriei electro­tehnice. In industria chimică produc­ţia va creşte cu 37 la sută la sodă calcinată şi caustică, cu 30 la sută la îngrăşăminte chi­mice, cu circa 30 la sută la celuloză şi semiceluloză ; pro­ducţia de fire şi fibre sinte­tice va fi de 1.700 tone. In anul 1981 vor intra în producţie noi combinate şi unităţi în industria chimică: combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre volan de la Săvineşti cu o capacitate de 5.000 tone; 18.000 tone fenol şi 11000 tone acetonă la Combinatul de la Borzeşti ; vor creşte capaci­­tăţile de producţie la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric şi 300.000 tone super­­fosfaţi şi la Ocna Mureşului la 300.000 tone de an carbo­nat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petro­lului şi Chimiei trebuie să acorde atenţie sporită punerii în producţie a noilor între­prinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi tehnicieni în vederea asigură­rii unei calităţi superioare la noile produse chimice şi fo­losirii instalaţiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plasti­ce în întreaga economie şi în­deosebi în industria construc­toare de maşini, a construc­ţiilor şi în producţia bunuri­lor de consum, ministerele vor trebui să ia măsuri orga­nizatorice şi să asigure utila­jele şi mijloacele necesare pentru prelucrarea acestora în sortimente cit mai variate şi de calitate superioară. In industria petrolului, prin intrarea în funcţiune a com­plexului de reformare catali­tică şi a instalaţiei de ab­sorbţie şi fracţionare a ga­zelor de la rafinăria Brazi, a instalaţiei de cocsare la rafi­năria Borzeşti ş.a., va spori substanţial producţia de ben­zină cu cifră octanică ridica­tă, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri şi moto­rină de calitate superioară, asi­guri­n­du-se o valorificare a to­­nei de ţiţei cu 7 la sută mai mare decit în 1960. In industria lemnului efor­turile vor fi îndreptate în continuare spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m. c. masă lemnoasă să se obţină în 1961 producţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decit în 1960, îndeosebi pe seama creşterii însemnate, a producţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul acesta deşi volumul to­tal al masei lemnoase ce sa va exploata în 1961 va fi mai mic decit în 1960, valoarea producţiei industriei prelu­crării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în producţie primele secţii ale complexelor de industrializa­re a lemnului de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vilcea, la fabricile de mobilă de la Tg. Mureş, Timi­şoara ş.a. De asemenea, se va începe construcţia noilor complexe pentru industrializarea lemnu­lui la Focşani, Comăneşti, Pi­teşti şi Dej şi a fabricilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. în industria uşoară produc­ţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la confecţii cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o aten­ţie şi mai mare sortimentelor superioare — ţesături din fire pieptănate de calitate su­perioară din bumbac şi lină, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute fini­saje superioare la ţesături şi tricotaje şi să se asigure îm­bunătăţirea simţitoare a ca­­lităţii confecţiilor şi in spe­cial a încălţămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan pre­vede punerea în producţie în 1961 a unor importante capa­cităţi de producţie înzestrate cu utilaj modern : dezvoltarea filaturilor la „Filatura Romî­­nească de Bumbac“, întreprin­derile Textile Piteşti, „Ivănuş Constantin“ etc., o fabrică de confecţii la Călăraşi, Tăbăcă­­ria Minerală de la Jilava. în industria alimentară pro­iectul de plan prevede o creştere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de con­sum cu aproape 40 la sută. Vor intra în producţie o fa­brică de ulei la Iaşi, 12 fabrici de produse lactate, dintre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Turda, Călăraşi, un mare abator cu secţii de pre­lucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va continua acţiunea de creştere a spaţiului frigorific ; vor fi date în funcţiune 4 mari an­trepozite frigorifice în supra­faţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei calităţi a produselor alimen­tare şi a condiţiilor de igienă şi de bună deservire a popu­laţiei. In anul viitor producţia conservelor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conserve­lor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în întreaga industrie alimentară rezulta­tele bune obţinute în acest an de industria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sor­timentelor şi îmbunătăţirea prezentării produselor. Cererile «porit« *1« PrtP'*’ laţiei pentru bunuri de con­sum industriale se prevăd a fi acoperite prin creşterea cu peste 25 la sută a producţiei de mobilă, de 2,3 ori a produc­ţiei de bunuri de consum elec­trotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunuri de consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televizoare, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 maşini electri­ce de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz casnic şi alte produse. Prin înzestrarea în conti­nuare a industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a utilajelor şi instala­ţiilor existente şi prin mai buna organizare a munci­i producţia industrială va creşte în 1961, ca şi în anii prece­denţi, în cea mai mare parte, pe seama productivităţii­ mun­cii, care va spori cu circa 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocu­pat în mod deosebit de calita­tea producţiei industriale. Pen­tru înfăptuirea acestei sarcini esenţiale, in etapa actuală de dezvoltare a economiei naţio­nale, dispunem de toate condi­ţiile necesare. In fiecare în­treprindere există un număr apreciabil de oameni calificaţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de estetica produ­sului, care trebuie să fie mo­bilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cit mai scăzute. * In vederea Îmbunătăţirii continue a calităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico organizatorice care să cuprindă concepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor ca­racteristici, performanţe, pre­cum şi durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. La însuşirea produselor noi accentul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitatea normarea consumurilor mate­riale şi de timp. In centrul obiectivelor întrecerii socialiste trebuie să stea problemele le­gate de o calitate superioară a producţiei, care să aducă co­lectivelor din fiecare între­prindere o înaltă apreciere pentru produsele livrate. îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea perma­nentă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a con­ducerii ministerelor şi între­prinderilor, a tuturor ingineri­lor, tehnicienilor şi maiştrilor, care trebuie să muncească cu pricepere şi pasiune pentru a obţine produse de înaltă cali­tate. Planul le 1960 va fi îndeplinit şi depăşit Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961

Next