Scînteia Tineretului, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3617)

1960-12-01 / nr. 3591

Echipele de tineret din G. A. C. — colective de muncă fruntaşe! (Urmare din pag. 1 a acestui sector. Referatul a fost pus în discuţia unei adunări generale U.T.M. deschise, la care a fost invitat să participe şi consiliul de conducere al gospodăriei. Pe baza propunerii adunării generale U.T.M., conducerea gospodăriei a organizat la ferma de vaci doua echipe de tineret. Pentru început, inginerul zootehnic a pumit sarcina să se ocupe de munca unei echipe, iar inginerul agronom de cealaltă. Conform aceleiași hotărâri, inginerii au ţinut cu membrii celor două echipe lecţii speciale despre îngrijirea şi furajarea animalelor. Roadele acestei serioase preocupări nu au întîrziat să se arate. La o lună de zile după crearea celor două echipe de tineret, producţia de lapte a sporit cu cîteva sute de litri. Pentru generalizarea metodelor bune folosite aci, Comitetul raional U.T.M. Negru Vodă a organizat la G.A.C. Topraisar un schimb de experienţă la care au fost invitaţi secretari de comitete comunale U.T.M., de organizaţii de bază U.T.M. din G.A.C. şi tineri colectivişti din raion. Aceştia au învăţat practic cum trebuie să acţioneze organizaţia U.T.M. în scopul creării unor echipe de tineret puternice, care să obţină bune rezultate. Ulterior biroul comitetului regional U.T.M. a hotărît să extindă în toată regiunea această măsură. Astfel Comitetul raional U.T.M. Băneasa s-a ocupat în această perioadă în mod special de organizaţia U.T.M. din G.A.C. Oltina, unde a şi organizat un asemenea schimb de experienţă, Comitetul raional U.T.M. Medgidia de G.A.C. Ciocîrlia de Jos etc. în regiunea noastră au fost organizate pînă în prezent 450 de echipe de tineret care au lucrat anul acesta o suprafaţă de 34.000 hectare de porumb boabe şi siloz, 5.000 hectare floarea-soarelui, 1.500 hectare sfeclă de zahăr etc. Experienţa a dovedit că echipele de tineret dau rezultate bune atunci cînd există o bună orientare în alegerea şi repartizarea tinerilor în echipe, cînd comitetul U.T.M. discută în prealabil cu fiecare tinăr în parte, cînd echipa este controlată şi ajutată pe parcurs de ingineri sau de tehnicieni, cînd organizaţia U.T.M. urmăreşte permanent munca echipei şi o ajută să înlăture la timp greutăţile şi lipsurile. De aceea în gospodăriile colective Băltăgeşti, Comana, Topraisar, Ostrov, Ciocîrlia de Jos, Dăeni, Topalu şi multe altele, echipele de tineret au obţinut rezultate bune şi şi-au cîştigat încrederea şi preţuirea colectiviştilor. Membrii echipei de tine-et din G.A.C. Ciocîrlia de Jos, condusă de utemistul Gheorghe V. Ion, au participat cu toţii la cursurile agrotehnice. Aplicînd cele învăţate, au transportat pe terenurile cultivate cu porumb şi floarea-soarelui peste 600 tone gunoi, au executat patru praşile şi au asigurat densitatea de 25.000 fire porumb la hectar, reuşind în acest an să obţină pe cele 62 ha o însemnată depăşire a planului. De asemenea, pe suprafaţa de 12 ha au recoltat 1.650 kg floarea-soarelui la hectar faţă de 1.450 kg planificate. Muncind cam în acelaşi fel, cele două echipe de tineret din G.A.C. Băltăgeşti au obţinut cu 400 kg/ha mai mult porumb faţă de producţia planificată, echipa de tineret din G.A.C. Dăeni a recoltat 24.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, iar echipa de tineret din G.A.C. Topalu — 1.301 kg floarea-soarelui la hectar. Echipele de tineret fruntaşe au urmărit întotdeauna să aplice cu perseverenţă noul, cuceririle ştiinţei şi tehnicii agricole. La G.A.C. Straja de exemplu cele două echipe de tineret, ajutate de tînărul inginer Emil Constantinescu, au lucrat anul trecut un lot demonstrativ de 20 ha porumb. După indicaţiile inginerului, tinerii au făcut arătură de bază de 31 cm, au asigurat densitatea de 25.000—30.000 plante la hectar, au făcut gruparea oarbă şi trei praşile. Prin rezultatele obţinute (3.870 kg boabe la hectar faţă de 1.500 kg media obţinută de gospodărie) tinerii au demonstrat că şi in condiţii de secetă, ca cele de anul trecut, pot fi obţinute recolte mari la hectar. Şi exemplul de la G.A.C. Straja nu este singurul de acest fel în regiunea noastră. La gospodăriile colective din Haidaru şi Cerna, echipele de tineret, ajutate de inginerii agronomi, au lucrat loturi demonstrative de porumb irigat obţinînd recolte record, în practica multor organizaţii U.T.M. s-a încetăţenit ca un bun obicei organizarea echipelor sezoniere de tineret. Dar ce sînt echipele sezoniere de tineret din gospodăriile agricole colective ? Prin natura sa, munca în agricultură este o muncă de sezon, de campanie, cunoaşte uneori necesităţi de vîrf, care reclamă efectuarea într-un timp scurt a unui mare volum de lucrări. Preşedinţii multor gospodării agricole colective s-au adresat nu odată organizaţiilor U.T.M., cerîndu-le să mobilizeze tineretul la efectuarea uneia sau alteia din lucrări, a unor lucrări impuse uneori de natură și neprevăzute din vreme — strîngerea clăilor de pe cîmp în stoguri înaintea furtunii, închiderea unor ape în creștere etc. Anul acesta, la Oltina, gospodăria colectivă a avut de recoltat 40 de ha cu grîu şi secară pe nişte terenuri în pantă, unde nu puteau intra nici combinele, nici secerătorile mecanice. Aci recolta trebuia strînsă numai cu secera. Era o muncă grea, care cerea mult timp. Organizaţia U.T.M. a luat în discuţie această situaţie şi a hotărît înfiinţarea a 8 echipe de tineri secerători. Acesta este doar un exemplu care ilustrează însă convingător necesitatea şi valoarea organizării unor astfel de echipe de tineret cu caracter temporar. In organizarea şi în activitatea unor echipe de tineret s-au făcut şi greşeli, au avut loc manifestări de formalism. S a întîmplat să se „creeze“ echipe de tineret în felul următor : instructorul comitetului raional U.T.M. şi secretarul organizaţiei de bază U.T.M. au întocmit o listă de tineri, au botezat o „echipă de tineret“ şi au considerat treaba încheiată. Sau, pornind de la faptul că, întîmplător, într-o echipă erau mai mulţi tineri, organizaţia de bază U.T.M. respectivă a declarat-o „echipă de tineret“. Lista a fost pusă în dosare, adăugată la evidenţa comitetului raional U.T.M., dar tinerii nu ştiau nimic! Aşa s-a întîmplat, de pildă, la gospodăriile colective Negru Vodă, Ceamurlia de Sus, Nicolae Bălcescu. Fără îndoială, formalismul unei astfel de activităţi sare-n ochi. O echipă de tineret nu poate fi creată din birou, fără consultarea consiliului de conducere al gospodăriei colective, fără să se ceară îndrumarea organizaţiei de partid, fără să se discute pe larg în adunarea generală. Creezi echipa în birou — în birou rămîne ! Munca tinerilor nu se schimbă cu nimic, nu cunoaşte nici o înviorare. Comitetul regional U.T.M. este hotărît ca, sub îndrumarea comitetului regional de partid, să depună toate eforturile în scopul lichidării lipsurilor arătate. Ne vom strădui, în primul rînd, să facem ca toate organizaţiile U.T.M. să înţeleagă adine faptul că echipele de tineret nu reprezintă un scop în sine, că ele se creează pentru a sipori contribuţia tineretului la munca de producţie din gospodăria colectivă. Echipele de tineret îşi ating cu adevărat scopul, atunci cînd obţin, indiferent de sectorul în care muncesc, rezultate superioare mediei pe întreaga gospodărie. Prin urmare, odată înfiinţate, echipele de tineret trebuie să fie neîncetat sprijinite, controlate, ajutate cu grijă de către organizaţiile UTIM. In scopul înarmării activiştilor şi organizaţiilor de bază U.T.M. din gospodăriile colective cu forme şi metode bune de îndrumare a echipelor de tineret, vom continua şi vom extinde schimburile de experienţă între organizaţiile de bază U.T.M., pe raioane şi chiar pe plan regional. Ţinînd seama de sarcinile mari puse în faţa întregului nostru popor muncitor de cel de al III-lea Congres al partidului, comitetul regional U.T.M., îndrumat permanent de comitetul regional de partid, îşi va concentra acum atenţia asupra ajutorării organizaţiilor de bază U.T.M., pentru a ridica munca tuturor echipelor de tineret la nivelul scopului pentru care au fost create : obţinerea de producţii mari prin aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei agricole. Ne vom strădui, în afară de aceasta, să îmbunătăţim continuu munca organizaţiilor U.T.M. de la sate pentru mobilizarea tineretului la întărirea şi dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, la îndeplinirea obiectivelor stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 30 octombrie — 1 noiembrie 1960 pentru obţinerea, în anul 1961, a unor noi succese în producția agricolă. — Viitorul concert al Filarmonicii bucureştene se deschide cu poemul simfonic „Mama" de Matei Socor. Am mai auzit şi în anii trecuţi această lucrare şi mi-a plăcut. — Compus pe versurile Măriei Banuş, poemul simfonic „Mama“, apărut la începutul anului 1949, se numără intr-adevăr printre primele lucrări simfonice româneşti de proporţii ample care au izbutit să exprime muzical un conţinut revoluţionar de idei. Poemul lui Matei Socor — una din cele mai remarcabile realizări ale compozitorului nostru — se caracterizează printr-o muzică melodioasă plină de lirism. — N-am mai auzit niciodată vorbindu-se despre primul concert al lui Rahmaninov, înscris în programul Filarmonicii bucureștene. -r- Este intr-adevăr prima lucrare a marelui compozitor rus, și ea nu prea a apărut în programele concertelor noastre. — Se poate trage concluzia că e o lucrare mai puţin atrăgătoare decit celelalte concerte ale lui Serghei Rahmaninov ? — Nicidecum. Operă de fragedă tinereţe (lucrarea este scrisă în anul 1891) primul concert al lui Rahmaninov pe care-l vom asculta în concertul radiodifuzat duminică, subliniază precocitatea grandioasei concepţii componistice a creatorului rus. Prin concepţia artistică ce stă la baza sa, prin limbajul şi stilul său pianistic de o mare forţă expresivă, primul concert al lui Rahmaninov a cucerit simpatiile iubitorilor muzicii care văd în paginile sale puternice embrioane ale întregii creaţii rahmaninoviene... Exuberant şi plin de voioşie tinerească primul concert al lui Rahmaninov lasă totodată să se întrevadă imagini de dramatism plin de încordare patetică, atît de specific marelui compozitor rus. — Cite părţi are concertul ? — Trei. — Vreţi să-mi daţi cîteva amănunte despre fiecare^din aceste părţi cu ajutorul cărora să pot urmări mai uşor lucrarea ? — încearcă să distingi, de pildă, în prima parte a concertului prima temă cu contururi specifice ruseşti (care revine deseori în paginile primei mişcări), plină de duioşie şi generozitate care ne transportă în miezul eposului rahmaninovian. Interesantă este şi partea a 2-a a concertului (un Andante) o tulburătoare confesiune a unui tinăr muzician, care prin caracterul ei meditativ contrastează cu lirismul primei părţi, în sfîrşit finalul foarte capricios atît în liniile melodice cit şi în schimbările de ritm are o notă de o eleganţă aparte, care prevesteşte din plin incandescenţa creaţiilor de Avancronică muzicală mai tîrziu ale genialului compozitor rus. — Mă bucur că în partea a doua a concertului care se va radiodifuza duminică dimineaţa, voi asculta o simfonie de Anton Bruckner. Ar trebui în orice caz să mulţumim conducerii Filarmonicii bucureştene pentru strădania de a lărgi în această stagiune gama de lucrări prezentate publicului nostru. Ce s-ar putea spune în general despre simfoniile lui Bruckner ? — Dominînd alături de Brahms, prin personalitatea şi puterea lui de creaţie, întreaga pleiadă de compozitori pe care i-a dat Viena la sfîrşitul veacului trecut, Anton Bruckner reflectă în arta sa aspiraţiile şi căutările, neliniştea şi zbuciumul unei lumi zguduită de acute contradicţii sociale. Deşi spre deosebire de marii creatori, Bruckner şi-a început cariera componistică la vîrsta de 40 de ani cînd mulţi muzicieni şi-o încheie, marele compozitor german a lăsat posterităţii 9 simfonii şi alte lucrări, afirmîndu-se ca un demn urmaş al şcolii muzicale vieneze. Deşi concepută în condiţiile unui regim despotic, creaţia simfonică a lui Bruckner poartă amprenta unei con- cepţii profund umaniste, ea apare ca o reflectare a dragostei deosebite pe care a nutrit-o compozitorul faţă de oameni, faţă de natură. Sintetizînd cuceririle înaintaşilor săi, folosind ritmurile populare care străbat întreaga sa creaţie, Bruckner a creat o operă originală, care cu toată stufozitatea sau lungimile exagerate ale unor lucrări, ocupă un loc deosebit în istoria muzicii. — Prin ce se caracterizează cea de a VÎI-a simfonie pe care o vom asculta în acest concert ? — Scrisă între 1881—1883 simfonia este un omagiu adresat de Bruckner marelui compozitor german Richard Wagner. Profundul și răscolitorul Adagio (partea a II-a a simfoniei) comparat de muzicologia modernă cu cele mai frumoase pagini din Beethoven şi Wagner, a fost de altfel scris în presimţirea morţii maestrului de la Bayeruth, este o zguduitoare scrisoare de adio adresată unui om drag. Interesante şi deosebit de plăcute sunt şi, celelalte părţi ale simfoniei : prima mişcare cu cele 3 teme ale ei, fermecătorul scherzzo care constituie partea a IlI-a a simfoniei, şi finalul care ne umple sufletul cu sentimentul măreţ al încrederii neţărmurite în inepuizabilele energii ce sălăşluesc în oameni. Prin bogăţia ei melodică prin diversitatea lumii afective pe care o exprimă, prin interesantele ei combinaţii instrumentale, simfonia a VlI-a se înscrie printre cele mai bune lucrări ale compozitorului. I. S. Invitaţie la concertul Harmoniei bucureştene Dirijor: Nicolae Boboc Solişti : M. Kessler, N. Brînduş Sínt frumoase, da ? Acestea sínt noilemodele de şoşoni pe care le produce colectivul Uzinelor Chimice Române din Capitală. Utemistele Aglaia Nenu şi Sofica Pintilie sortează cu multă atentie noile modele. Foto : AGERPRES • Astăzi de la ora 14.15 pe stadionul Giuleşti din Capitală echipa de fotbal Empor Rostock (R. D. Germană) îşi începe turneul în ţara noastră, întîlnind echipa Rapid. în cel de-al doilea joc, echipa Empor va întîlni duminică tot pe stadionul Giuleşti echipa bucureşteană Progresul. Fotbaliştii germani îşi vor încheia turneul la 7 decembrie la Bacău unde vor juca în compania echipei locale Dinamo. • Turneul internaţional de şah al ţărilor baltice, desfăşurat la Leningrad sub deviza „Marea Baltică — Marea Păcii“ şi-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Mark Taimanov. El a totalizat 82 puncte din 11 posibile. Pe locul doi s-a clasat marele maestru W. Unzicker (R. F. Germană) cu 8 puncte, iar pe locul trei A. Gipslis (R.S.S. Letonă) cu 12 puncte. • Federaţia unională de fotbal a selecţionat un prim lot de jucători care vor încerce antrenamentele în vederea întîlnirilor preliminarii ale campionatului mondial de fotbal. După cum se ştie echipa U.R.S.S. va întîlni în primul meci, la 18 iunie, echipa Turciei. In această grupă mai participă şi echipa Norvegiei. Din lotul selecţionabililor fac parte printre alţii: Iaşin (Dinamo Moscova), Ciokeli (Dinamo Tbilisi), Voronin, Metreveli, Ivanov (Torpedo Moscova), Ponedelnik (Rostov pe Don). Antrenamentele sunt conduse de Gavril Kadalin. (Agerpres) Iţită în fotografie echipa de dansuri a Casei raionale de cultură„N. Bălcescu“ din Capitală repetînd un dans din Ţara Oaşului. Ziua solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii şi poporul algerian Adunarea de la Teatrul CCS. Miercuri după-amiază, in sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc o adunare a oamenilor, muncii şi a activului sindicatelor din Bucureşti consacrată Zilei solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii şi poporul algerian. Despre lupta eroică a poporului algerian, pentru libertateşi independenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singur soarta, a vorbit tovarăşul Gheorghe Dăscălescu, membru în Biroul Executiv al Consiliului local al sindicatelor din Capitală. Participanţii la adunare au trimis o telegramă Uniunii Generale a Muncitorilor Algerieni, prin care oamenii muncii şi activul sindicatelor din Bucureşti urează sindicatelor, oamenilor muncii şi întregului popor algerian, realizarea grabnică a năzuinţelor lor de libertate şi independenţă naţională şi deplin succes în lupta pentru sfărîmarea jugului colonial şi alungarea colonialiştilor, pentru pace şi progres social. Asemenea adunări au avut loc în toate centrele regionale. (Agerpres) Delegaţia Consiliului de Stat al R. D. Germane a părăsit Capitala Miercuri la amiază a părăsit Capitala, în drept închise spre patrie, delegaţia Consiliului de Stat al R. D. Germane condusă de Manfred Gherlach, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. D. Germane, care a făcut o vizită în ţara noastră La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mihail Gh. Bujor şi Filip Geltz, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe. Au fost de faţă Wilhelm Bick, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti şi membrii ambasadei. O delegaţie a G . al U.T.M. a plecat în R. S. Cehoslovacă Miercuri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Fraga o delegaţie a C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor, care la invitaţia C.C. al Uniunii Tineretului Cehoslovac va face o vizită în R.S. Cehoslovacă Delegaţia este condusă de tovarășul Constantin Cîrțînă, secretar al C.C. al U.T.M. Sosirea în Capitală a unei delegaţii culturale birmane Miercuri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie culturală birmană, alcătuită din U Than Sein, secretar parlamentar in Ministerul Culturii al Uniunii Birmane, U Tin Oo, adjunct al secretarului permanent în Ministerul Culturii, şi U Tha Myal, directorul Institutului pentru cultura unională. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Al. Buhuri, vicepreşedinte al Î.R.R.C.S., prof. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, de funcţionari superiori în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. ★ Miercuri după amiază delegaţia a făcut o vizită la Ministerul învăţământului şi Culturii, unde a fost primită de Constanţa Crăciun. Au fost de faţă funcţionari superiori din Ministerul învăţământului şi Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii hirmani au vizitat Institutul de folclor, iar seara au vizionat o gală de filme româneşti. (Agerpres) în fiecare la căminul (Urmare din pag. l-a) că de cîte ori trec pe la cămin nu trec degeaba, a trebuit răbdare, muncă şi mai ales, să se vadă exemplul bun al altora, sublinia Ion Cîrdei, locţiitorul secretarului organizaţiei de partid de la întovărăşirea din Bilca. Sfatul popular şi comitetul sindical din comună au avut grijă ca în cămin tinerii să găsească o carte, un joc de șah, schiuri, să poată asculta muzică etc. Sigur că în înzestrarea multilaterală a căminului cu cele necesare mai sunt unele lucruri de făcut dar ele se vor realiza cu timpul. Principalul e, așa cum îmi spunea secretarul comitetului comunal U.T.M., că tinerii participă cu drag la acţiunile culturale organizate la cămin, mai mult de jumătate din utemiştii din comună fiind activişti ai săi, angrenaţi în diferite colective de muncă. Avea dreptate cineva cînd îmi spunea că astăzi tinerii din Bilca vin şi au pentru ce veni în fiecare zi la căminul cultural. De ce ? Pentru că de cîte ori intră aici ei ştiu că nu o fac degeaba. O repetiţie, de pildă, este un fapt mai mult decit obişnuit la orice cămin cultural. Membrii uneia sau mai multor formaţii vin în zile fixe, la ore fixe, repetă un fragment din program dinainte ştiut şi pleacă mai mult sau mai puţin mulţumiţi de reuşită. Aşa se petreceau înainte lucrurile şi la Bilca. Acum repetiţiile au devenit un mijloc de creştere a membrilor formaţiilor şi de atragere a tineretului în jurul căminului. Mai întîi că tinerii din sat pot să asiste la ele cu condiţia să nu stingherească munca tovarăşilor lor. In pauză, membrii unei echipe pot şi asista chiar la repetiţiile alteia, dau sugestii, propun corectări, toţi fiind deopotrivă interesaţi în reuşita programelor pe care le alcătuiesc. Mai mult, se ascultă muzică, se discută despre problemele satului şi ale artei, se pun la cale glume şi şotii nevinovate, se cîntă şi se dansează. In alte săli se poate juca şah, citi o carte sau o revistă, înainte sau după repetiţie. Cine crede că ar putea dansa, cînta sau juca teatru ca şi ceilalţi, n-are decit să-şi spună dorinţa. — Cu cît vor încerca mai mulţi, cu atît vom avea echipe mai bune, zicea pe bună dreptate directorul căminului. Avem ce lucra cu tinerii oricît ar fi ei de mulţi. Elanul muncii colective creatoare, bucuria unor ceasuri trăite din plin îi farmecă pe tineri, îi apropie de activitatea culturală, devenind promotorii ei. Aceeaşi nestăvilită tinereţe izbucneşte şi în organizarea celorlalte acţiuni, tineretul fiind aici un stimulator puternic al muncii culturale, un factor de propagare a conştiinţei şi moralei noi, socialiste. Şi cine asistă la desfăşurarea unei ,,foi a tineretului“, la un program de cîntece şi dansuri (există în comună un cor cu 80 de membri şi cu un repertoriu de 32 de cîntece, mai mulţi solişti vocali şi instrumentişti, 16 perechi de dansatori cu un repertoriu de 16 dansuri etc.), ori la o seară de întrebări şi răspunsuri, încearcă sentimentul că tinerii de aici ştiu să-şi petreacă şi să-şi folosească timpul, spre bucuria lor şi a celorlalţi săteni care vin la cămin. Activităţile culturale organizate la cămin, la care iau parte tinerii din această comună, sunt multe şi variate. Manifestările celor trei echipe de teatru cu un repertoriu de 8 piese (printre care „îndoiala“, „Cu oiştea-n gard", „Cel din urmă", „Cei ce rămin singuri“) şi altele în perspec- tivă, ale recitatorilor şi cititorilor artistici, antrenamentele voleibaliştilor, ale echipei foarte bune de piramidişti, cursurile de educaţie sanitară cu tinerele mame, sunt cîteva din ele. Cele două cercuri „Omul descoperă tainele naturii“ şi „Să ne cunoaştem patria", recenziile, serile de ghicitori literare (menţionăm doar faptul că 70 de utemişti — din peste 120 — sunt purtători ai insignei „Prieten al cărţii"), sunt altele. Anul acesta cercurile agrozootehnic, al naturaliştilor şi cel de educaţie sanitară, conduse de utemiştii Ion Hurjui, Elena Luţa şi Octav Azamfirei, au atras în jurul lor mai bine de 100 de tineri. Audiţiile colective la radio, activitatea celor 9 conferenţiari ai căminului din care 4 sunt utemişti, programele artistice şi reuniunile tovărăşeşti de sîmbătă şi duminică, cele două cicluri de conferinţe ştiinţifice pe teme agrozootehnice lărgesc cercul preocupărilor şi acţiunilor tinerilor la căminul cultural. îmbucurător este faptul că la manifestările culturale — cu bogat conţinut educativ şi în forme atractive — participă deopotrivă tineri intelectuali şi tineri ţărani muncitori. Surprinzătoare, la un cămin cultural cu un număr atît de mare de tineri activişti, e lipsa unei formaţii deosebit de eficientă, de tinerească şi entuziastă ca brigada artistică de agitaţie. Acum cîtva timp a existat una care, orientată numai în direcţia critică (95 la sută din program era astfel alcătuit), s-a desfiinţat. Un program echilibrat, criticînd ce trebuie criticat fără însă a uita ce e bun, ce trebuie dat exemplu pentru a fi urmat, ar fi deosebit de eficace. Apoi, deşi există echipamentul necesar, deşi se amenajează un teren nou de fotbal în spatele căminului, prin munca patriotică a utemiştilor, iar pentru anul viitor e prevăzută amenajarea a încă unui teren, s-a descompletat echipa care trebuia să le folosească. Oare între sutele de tineri să nu mai existe şi alţi iubitori ai fotbalului decât cei plecaţi în această toamnă să-şi satisfacă stagiul militar ? Sunt în comună trei organizaţii mari U.T.M. Ar fi bine ca să se iniţieze întreceri culturale şi sportive între ele, pentru a-i stimula pe toţi tinerii în aceste activităţi. Deşi bogată, munca tinerilor la căminul cultural s-ar putea îmbogăţi mai mult prin iniţierea unor întreceri şi schimburi de experienţă între formaţii, prin deplasări continue în satele din jur. în general există un ritm, o permanenţă şi o promptitudine a acestor manifestări, dar se mai pot găsi soluţii noi de continuă îmbunătăţire a muncii, pentru ca răsunetul cîntecului și al jocului să treacă tot mai mult granițele comunei. INFORMAŢII BAIA MARE 30 (Agerpres). — La invitaţia Comitetului regional Baia Mare al P.M.R. şi Sfatului popular regional, mari a sosit în regiunea Baia Mare o delegaţie de oameni ai muncii din R.S.S. Ucraineană, condusă de B. A. Iakovlevici, secretar al comitetului regional Stanislav al P.S.U.S. Timp de mai multe zile oaspeţii vor vizita întreprinderi economice şi instituţii din regiunea Baia Mare. ★ IAŞI 30 (Agerpres). — La Casa prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S. din Iaşi a avut loc miercuri după-amiază conferinţa „Republica Socialistă Sovietică Armeană — o republică sovietică înfloritoare“, ținută de tov. Ion Maram, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S. — Convorbirile telefonice cerute de abonaţi particulari, case de odihnă, hotelui, cabane turistice şi convorbirile de la cabine telefonice publice, efectuate zilnic intre orele 17-7 la distanţe mai mari de 50 km. şi zilnic între orele 30—7 la distanţe sub 50 km. Duminicile şi sărbătorile legale toată ziua la orice distanţe. — Convorbirile telefonice ale restului abonaţilor efectuate în toate zilele între orele 20—7 la orice distanţă.