Scînteia Tineretului, ianuarie 1961 (Anul 17, nr. 3618-3642)
1961-01-04 / nr. 3619
DECRET, pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naționala şi în sfaturile populare şi pentru stabilirea numărului și delimitarea circumscripțiilor electorale ale Marii Adunări Naționale Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, DECRETEAZĂ: Art. 1. Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 5 martie 1961. Art. 2. Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sînt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ion Gheorghe Hourer Bucureşti, 3 ianuarie 1961 Nr. 1 - 1061 Pentru alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională ce vor avea loc in ziua de 5 martie 1961, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a stabilit un număr de 465 circumscripţii electorale repartizate după cum urmează: Total I 465 Gheorghe Stoica 1. Regiunea Argeş 29 circumscripţii electorale 2. „ Bacău 27 „ „ 3. „ Banat 31 „ „ 4. „ Braşov 21 „ „ 5. „ Bucureşti 22 „ „ 6. „ Cluj 30 „ „ 7. „ Crişaria 22 „ „ 8. „ Dobrogea 12 „ „ 9. „ Galaţi 27 „ „ 10. „ Hunedoara 16 „ „ 11» » Iaşi 26 „ „ 12. „ Maramureş 19 * „ 13. „ Mureş-Autonomă Maghiară 20 „ „ 14. „ Oltenia 39 „ „ 15. „ Ploieşti 36 „ „ 16. „ Suceava 25 „ „ 17. Oraşul Bucureşti 34 „ „ 18. Oraşul Constanţa 4 „ „ Aparataj electrotehnic pentru electrificarea satelor Zilele acestea Uzinele „Electroputere“ din Craiova au livrat un nou lot de transformatori şi aparataj electrotehnic, necesar electrificării satelor. Uzinele craiovene aduc o contribuție însemnată în realizarea planului de electrificare a patriei. Aici au fost produse în ultimul deceniu aproape 450 de tipuri de transformatori, motoare, generatori și diverse aparate. Numai anul trecut au fost fabricate aproape 60 de noi produse printre care transformatori de 40 MVA, autotransformatorul de 60 MVA, motoare sincrone de 500 kW, aparataj de pornire şi comandă pentru motoarele electrice cu acţionare de la distanţă etc. Concomitent cu creşterea numărului de sortimente a sporit continuu şi volumul producţiei, în anul 1960, comparativ cu 1951, au fost realizate de 8,5 ori mai multe produse. In uzină există o permanentă preocupare pentru introducerea tehnicii şi tehnologiei noi în producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită acestui fapt, pe lingă ridicarea performanţelor tehnice, la o serie de produse ca transformatorii de 240 şi 420 kVA şi altele preţul de cost a fost redus aproape la jumătate. Prin reducerea costului produselor Uzinele „Electroputere“ din Craiova au obţinut în cursul ultimilor zece ani economii a căror valoare depăşeşte 135 milioane lei. Suma economisită în anul trecut echivalează cu costul echipamentului necesar electrificării a circa 800 de localităţi rurale. ( Agerpres ) Sporirea producţiei prin reactivarea sondelor vechi în anul trecut, petroliştii de pe Valea Prahovei au obţinut însemnate cantităţi de ţiţei prin reactivarea unor sonde vechi scoase din producţie, în sectoarele Gura Ocniţei, Moreni, Băicoi, Ochiuri, Tîrgovişte, de exemplu, au fost reactivate aproape 200 de sonde de la care s-a obţinut un spor de peste 20.000 tone de ţiţei. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de petroliştii trustului Tîrgovişte care au reactivat peste 100 de sonde, obţinînd astfel în plus circa 15.000 tone de ţiţei. Un aport deosebit în activarea sondelor vechi l-au adus brigăzile de intervenţie care au redus timpul de reparaţii la sonde cu peste 20 la sută. Prin reactivarea sondelor vechi, petroliştii din schelele regiunii Ploeşti au extras în anul trecut peste plan mii de tone de ţiţei şi peste 20.000.000 m.c. de gaze. Din primele zile cu planul îndeplinit , încă din prima zi de muncă a acestui an, colectivul Fabricii de antibiotice din Iaşi a obţinut un nou şi important succes. A fost elaborată cu rezultate foarte bune, prima şarjă de penicilină V, un nou antibiotic românesc. Datorită efectului curativ rapid pe care îl are în tratarea diferitelor maladii infecţioase, ca şi faptului că e realizat în formă de tablete, fiind astfel mai uşor administrat, noul produs este mult superior penicilinei fabricate pînă în prezent, însufleţiţi de dorinţa de a obţine succese cit mai importante în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor planului pe anul 1961, operatorii, tehnologii şi inginerii sectorului II care au elaborat prima şarjă de penicilină V au reuşit ca aceasta să fie de cea mai bună calitate. In primele două zile ale noului an, harnicii muncitori de la Fabrica de zahăr „Popa Şapcă" din Giurgiu, au realizat peste plan 44 tone zahăr. Acest prim succes al muncitorilor fabricii, obţinut încă din primele zile ale noului an, este un rezultat al pregătirilor minuţioase care s-au făcut aici imediat după ce colectivul fabricii a dezbătut sarcinile planului de producţie pe anul 1961. Ţinînd seama că în noul an fabrica va trebui să dea cu 8 la sută mai mult zahăr decit în anul 1960, se vor aplica în producţie o serie de noi măsuri tehnico-organizatorice. Astfel se va înlocui spre exemplu* transportul manual de difuzie printr-o bandă rulantă* se va executa din rezerve in-terne un vibrator mecanic care va servi la sortarea zahărului după calităţi. Mai mult de jumătate din măsurile propuse de colectivul faibricii în timpul dezbaterilor sarcinilor de plan pe anul 1961 au şi fost aplicate. Plan: 800 tone —• realizat: 800 tone Lumina zorilor de-abea mijise cînd lu mina Petrii a minerii au început să vină la şut. Era doar prima lor întilnire din noul an. In biroul sectorului 2 se adunaseră marţi dimineaţa toţi minerii din brigada de tineret condusă de Vasile Sidorov. — Abatajul vostru trebuie să dea pe schimb 40 tone de cărbune — le-a spus inginerul Liviu Felea — tînăr ca și ei. — Noi socotim, au spus ortacii, că 40 de vagonete (fiecare vagonet are o tonă) pentru forța noastră nu-i o măsură potrivită. Mai punem* în mod provizoriu încă 5 vagonete. în tot timpul sutului, munca in adîncurile minei Petrila s-a desfăşurat cu avînt. Minerii de la Petrila în frunte cu comuniştii au demonstrat prin fapte că angajamentul lor şi-l îndeplinesc chiar din primele ore de muncă ale noului an. La ora 12.00, dispecerul minei a anunţat că planul pe schimbul în plan care prevedea extragerea a 800 de tone de cărbune a fost îndeplinit. Pînă la terminarea primului schimb s-au mai extras peste plan 100 tone de cărbune. Cind au terminat schimbul, minerii din brigada lui Sidorov s-au adunat din nou în biroul sectorului. Discuţia a fost scurtă. Ei au extras peste planul primului schimb 8 tone de cărbune. Este un început promiţător. GH. DUMITRESCU 1 Prima zi de muncă din anul 1961 a fost spornică. Brigada de producţie a tineretului condusă de Nic Gheorghe de la Uzinele „23 August“ din Bucureşti a depăşit planul cu 15 la sută. Piesele produse au fost de ceamai bună calitate. Foto : N. STELORIAN Proletarî aici toate țările, ufilți-vă! Anul XVII, seria II-a nr. 3619 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 4 ianuarie 1961 Sfaturile unui specialist sunt binevenite înainte de a pleca cu schiurile. Foto : AGERPRES La 15 februarie Eclipsă totală de soare în cursul acestei ierni se va produce o eclipsă totală de soare, fenomen ceresc foarte rar care, pe lingă spectaculozitatea lui, constituie un bun prilej pentru studierea unor probleme ştiinţifice deosebit de importante. Pentru a informa cititorii în legătură cu acest eveniment astronomic, un redactor al Agenției Române de Presă a avut o convorbire cu prof. univ. Călin Popovici, şeful sectorului de astrofizica al Observatorului astronomic din București al Academiei R. P. Romíne.. Fenomenul acesta, a spus prof. Călin Popovici, se va produce la 15 februarie 1961 şi va interesa desigur multă lume fiind vorba de un spectacol unic în viaţa unui om. El este provocat de faptul că Luna se interpune în acel răstimp între Pămînt şi Soare, acoperind discul solar. Ultima eclipsă totală de soare la noi s-a produs acum 144 de ani, la 20.X.1816, iar viitoarele vor avea loc la 11.VIIL1999 şi 7.X.2135. Eclipsa va fi totală în întreaga regiune sudică a ţării noastre, sub o linie trecînd prin Turnu-Severin, Piteşti, Ploieşti, Brăila. Oraşul Bucureşti va fi în această zonă. Eclipsa totală va dura în Capitală 2 minute şi 10 secunde. Cea mai lungă durată a totalităţii eclipsei se va produce pe linia Zimnicea — Constanţa. La Constanţa durata eclipsei va fi de 2 m, 37 s. în restul ţării eclipsa va fi parţială, însă foarte , mare peste 0,95 din diametrul soarelui va fi acoperit de Lună. Soarele se va vedea, la faza maximă, ca o seceră subţire cu coarnele îndreptate, în jos. Eclipsa parţială va începe la Bucureşti la 8 h, 43 m, 2. Faza maximă are loc la 9 h 54 m,, 8, iar sfîrşitul eclipsei parţiale se produce la 11 h (Continuare în pag. 3 a) TîlnăruL Constantin Nicolae, trezor, la Uzinele „1 Mai" din Ploeşti este apreciat de tovarăşii săi pentru hărnicia şi priceperea de care dă dovadă în muncă. Foto : M. ISTRATE Calitatea—obiectiv principal al întrecerii EXIGENŢĂ Un reductor de turaţie dintre cele care se lucrează la Uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală, arată cam aşa: citeva roţi dinţate şi pinioane închise între două capace groase de metal. Greutatea lui: o tonă sau chiar mai mult. După cum înţelegeţi din această scurtă descriere, reductorul este o piesă masivă şi oarecum... simplă. — Ba nu, reductorul e ca şi un ceasornic — spune Dumitru Pană, responsabilul unei brigăzi de lăcătuşi montori. — Adică ? — Adică un reductor trebuie să funcţioneze, să se comporte ca şi un ceasornic. Cînd i se învîrtesc roţile şi tu asculţi, să auzi un zgomot regulat ca tic-tacul ceasului de la mînă. în brigada lui Pană sînt 13 tovarăşi. Băieţi unul şi unul. Fiecare îşi cunoaşte meseria dar învaţă mereu lucruri noi în legătură cu ea şi se străduieşte să afle şi tainele altor meserii. Ei zic aşa : în brigadă fiecare răspunde de lucrul pe care-l face. Dar noi aici montăm piesele pe care le fac alţii. Atunci nu trebuie să ştim cum muncesc şi ei ? Cu multă vreme în urmă brigada dădea rebuturi. Cei mai bine calificaţi au trecut atunci să controleze munca celorlalţi şi să-i ajute. După fiecare greşeală discutau, analizau cauzele, criticau vinovaţii, în consfătuirile regulate, în şedinţele operative din fiecare dimineaţă şi mai ales în orele de muncă, cînd cot la cot băieţii se sfătuiau, s-a întărit opinia brigăzii. Aşa s-a întărit şi autocontrolul în muncă. Astăzi, cînd un redactor este gata, vin cu toţii să-l asculte. Fiecăruia îi place să se bucurede munca celuilalt, a brigăzii întregi, să pună urechea şi să spună mulţumit: merge ca un ceasornic! Se poate întîmpla insă vreodată să se audă ceva nelalocul lui —e un bîzîit oarecare, un zgomot ceva mai altfel decit cel normal. Reductorul, fireşte, ar funcţiona şi aşa, dar ei nu-l trimit mai departe, îl desfac şi reiau munca de la început. Şi dacă se mai întîmplă şi astfel să ştiţi însă că nu din vina lor. Poate o roată are la ax o sutime de milimetru în minus sau în plus. Nu e vina lor, dar ei repară defectul. Apoi caută controlorul care a dat drumul piesei respective şi ajung astfel la cel care a lucrat-o. De curmnă au constatat că la un ax locaşul de pană era cu o jumătate de milimetru mai mare. Au făcut ei o pană nouă şi au atras apoi atenţia frezorilor : „să nu se mai întimple altădată". — Sunt foarte exigenţi — spune maistrul atelierului .Nimic nu-şi iartă lor, dar nici altora în ceea ce priveşte calitatea muncii depuse. Reductorul montat de ei merge ca un ceasornic! SPIRIT CREATOR Sunt situaţii cind vezi că operaţia nu e bine executată, o iei de la început şi tot aşa iese. Atunci te opreşti. Ca să mergi mai departe, ca produsul realizat să fie de cea mai bună calitate trebuie să găseşti ceva nou. Multe neajunsuri au întîmpinat tinerii din brigada de sudori a lui Mirea Constantin. Şi tot mai multe au fost soluţiile pe care ei le-au găsit (soluţii materializate în dispozitive, inovaţii) şi au mers mai departe, au dat lucru de cea mai bună calitate. Cînd buletinele Röntgen arătau fisuri în sudura cazanelor, în brigadă era mare necaz. Tinerii nu se văicăreau, ci plecau spre cabinetul tehnic, se consultau cu inginerii, cu maiştrii şi dacă cineva avea o idee era ajutat de toţi s-o pună în practică. Nu de mult se primise o comandă mare de răcitoare tubulare. La capacele circulare sudurile ieşeau cu defecte. — Nu se sudează uniform cu mina, ne-ar trebui un dispozitiv. — Să-l facem ! şi-au spus tinerii din brigadă. Dacă sarcina noastră e să dăm lucru de prima calitate şi pentru, aceasta avem nevoie de un dispozitiv, înseamnă că realizarea, lui cade în sarcina noastră. Şi tinerii s-au apucat să caute soluţia. Ştefan Ştefan a venit cu ideea unui dispozitiv rotativ pe care să se aşeze capacul : aparatul de sudură să stea de data aceasta nemişcat, iar piesa să treacă încet prin faţa lui. L-au ajutat pe Ştefan ceilalţi tovarăşi de brigadă şi în scurt timp dispozitivul a fost gata. Fişele Röntgen au arătat apoi suduri: „sută la sută, clasa l-a!“ Acum, în brigadă se chibzuieşte un nou dispozitiv care va îmbunătăţi calitatea sudurilor de interior. După cum se vede, exigenţa face aici — ca şi în multe alte brigăzi din uzină — casă bună cu spiritul creator. O MAI BUNĂ ORGANIZARE Exigenţa, spiritul creator sunt lucruri deosebite în munca unei brigăzi. Ele fac ca activitatea brigăzii să se afirme pe linia uneia dintre sarcinile lor principale: a da produse de calitate. Aceste două trăsături caracterizează munca multor brigăzi de producţie ale tineretului de la Uzinele „Mao Tze-dun". Ele nu pot exista însă în brigadă atîta timp cît acolo nu este organizată temeinic munca. Iată ce ne spune în legătură cu aceasta tovarăşul maistru Chiriţă Grigore din atelierul de prelucrare axe şi roţi.. . „La început aici s-a creat o brigadă a cărei conducere s-a încredinţat lui Nicolae Ştefan. Ca să crească răspunderea tinerilor pentru ceea ce fac, munca a fost organizată pe faze de. operaţii ..în .aşa../ el iucit în brigadă să se execute un produs de la început pînă la. sfîrşit. Înainte tînărul fie că lucra o piesă de la ethos pînă la finisaj, fie că executa doar o operaţie şi apoi piesa pleca în altă brigadă sau echipă. Acum el începe cu prima operaţie apoi trece piesa vecinului din brigadă să execute operaţia următoare şi aşa mai departe. In felul acesta, dintr-un început toţi membrii brigăzii au în vedere faptul că răspund fiecare de produsul pe care îl dă brigada. Lucrînd o operaţie şi trecînd piesa vecinului, fiecare tînăr era obligat să se autocontroleze. Altfel pur şi simplu i se refuza piesa. Acest sistem de lucru a implicat bineînţeles şi buna organizare a locului de muncă din partea fiecăruia, aranjarea pieselor, a sculelor, curăţenia maşinii etc. Pentru a se organiza astfel munca la începutul fiecărei zile de muncă, la brigadă sosea cineva din conducerea atelierului şi ajuta să se repartizeze sarcinile de producţie pe fiecare om. Pe parcurs controlul interfazic ajuta să se V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a) Citifi PAG. Ii-a Pagina tineretului de la sate Zile de vacanţă in tabăra de la Sinaia Fata strungarului Ion Săvulescu a venit pentru prima oară iarna la munte. Acest splendid cadou, cum ne spune ea, i-a fost oferit de organizaţia U.T.M. din şcoala la care învaţă. Şcoala medie nr. 39 din Bucureşti Pentru primele succese la învăţătură (dacă n-ar fi fost acel 7 la muzică, ar fi avut toate mediile numai de 9 şi 10!) pentru neobosita ei activitate ca responsabilă a gazetei de perete pe şcoală ca şi pentru comportarea exemplară. Ortansa Săvulescu din clasa a Vlll-a B a fost trimisă in tabăra de elevi ai şcolilor medii şi profesionale organizată de C.C. al U.T.M. la Sinaia. In zori, cu mult înainte de a se anunţa deşteptarea, Ortanisa iese, încet, afară din dormitor şi nebănuită de nimeni stă şi admiră frumuseţile dimineţelor însorite de iarnă de pe munte, îmbătîndu-se cu aerul limpede şi înmiresmat. „In clipele acestea visez cu ochii deschişi. Totul e minunat! Şi mă gindesc de multe ori, dacă pentru noi, tineretul Republicii dragi mai există hotar intra vis şi realitate. Atunci, ca pe un ecran, îmi trec pe dinaintea ochilor toate imaginile, toate priveliştile îrtîlnite peste zi. De dimineaţă cind se anunţă deşteptarea, cînd întreaga tabără începe să freamăte ca un stup de albine şi pînă seara...“ Se înalţă steagul taberei Cei 250 de elevi şi eleve din tabăra de la Sinaia s-au adunat în careul din jurul catargului înalt. Acum nu se mai aude decit freamătul lin al brazilor prin care vîntul adie uşor stîrnind clinchetul subţire, al crengilor îmbrăcate în cruste albe, de gheaţă şi ninsoare. Se dă raportul, steagul se înalţă încet, solemn spre înălţimile catargului în timp ce un cîntec avintat, tineresc începe să umple văile. Aţa începe o nouă zi în tabăra de acolo, de sus, de pe Furnica... In dimineaţa aceasta în program stă scris: schii ţi săniuţe. Pe pante apar zeci de băieţi ţi fete cu sănii, cu schiuri, cu cin’tece ţi cu voioşie. Toate le-au devenit prieteni de nedespărţit. In discuţii străbat ţi amintiri şi întimplări ţi preocupări legate de şcoală. Lui Dragu Tiberiu de la Timişoara îi plac mai mult ştiinţele naturii, în timp ce Dorothea Dinulescu de la Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ din Bucureşti a îndrăgit istoria. Fiecare are argumente în susţinerea materiei preferate. Ei, caută de-i împacă! Noroc că la un moment dat Ion Cuzic de la laţi le demonstrează tuturor de pe pîrtie o căzătură... artistică într-o coborîre cu schiurile, care, aşa cum începuse, rivaliza cu cursele maeştrilor schiului Nicolaie Pandrea sau Cornel Tăbăraş dacă... Rîsetele şi glumele se întrerup Ca prin farmec. De sus, din capătul pîrtiei coboară la vale o... melodie Un cîntec drag, de munte. Parcă ţi vîntul şi foşnetul brazilor s-au oprit în loc, lăsînd ca melodia cîntată de elevul Gheorghe Ierinii de la Şcoala medie nr. 7 din Timişoara să străbată cît mai departe... Toţi elevii din tabără îl cunosc. împreună cu Eleonora Dirlea el le-a oferit colegilor în noaptea neuitată a revelionului un splendid buchet de melodii. Tot el i-a însoţit cu cîntec şi în frumoasele excursii făcute la cota 1500, la Poiana Stinii, la stînca Ana. Au sosit oaspeţii Cind soarele s-a înălţat sus, pe boltă, deasupra pavilion Prof. IOAN N. CHIŢU (Continuare în pag. 3-a) Bilanţ bogat al constructorilor din regiunea Dobrogea Constructorii din regiunea Dobrogea au încheiat anul 1960 cu un bogat bilanţ, în oraşul Constanţă şi în staţiunile de pe litoral s-au dat în folosinţă 11 blocuri cu 530 de apartamente, s-au construit patru hoteluri cu 1000 de locuri, noi case de odihnă, trei cantine-restaurant moderne, a fost amenajat lacul Belona de la Eforie, în acelaşi timp s-au amenajat 43 parcuri şi spaţii verzi, s-a extins reţeaua de apă potabilă şi canalizare cu 30 km, înaintează cu succes şi lucrările la portul turistic Tomis. Numeroase construcţii s-au ridicat şi in alte oraşe ale regiunii. La Tulcea, Medgidia, Cernavoda şi în alte localităţi constructorii au dat în folosinţă 336 de apartamente. Numeroase localităţi s-au îmbogăţit cu noi construcţii social-culturale: Casa de cultură din Hirşova, două şcoli cu 20 săli de clasă la Băneasa şi Negru Vodă, un cinematograf cu 500 locuri la Medgidia şi altele, în satele regiunii au fost construite de asemenea noi locuinţe şi clădiri social-culturale. Economiile la preţul de cost realizate în 1960 de constructori se ridică la peste 3 milioane lei. (Agerpres)