Scînteia Tineretului, ianuarie 1961 (Anul 17, nr. 3618-3642)

1961-01-04 / nr. 3619

DECRET, pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naționala şi în sfaturile populare şi pentru stabilirea numărului și delimitarea circumscripțiilor electorale ale Marii Adunări Naționale Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, DECRETEAZĂ: Art. 1. Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pen­tru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 5 martie 1961. Art. 2. Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea depu­taţilor în Marea Adunare Naţională sînt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ion Gheorghe Hourer Bucureşti, 3 ianuarie 1961 Nr. 1 - 1061 Pentru alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională ce vor avea loc in ziua de 5 martie 1961, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a stabilit un număr de 465 circumscripţii elec­torale repartizate după cum urmează: Total I 465 Gheorghe Stoica 1. Regiunea Argeş 29 circumscripţii electorale 2. „ Bacău 27 „ „ 3. „ Banat 31 „ „ 4. „ Braşov 21 „ „ 5. „ Bucureşti 22 „ „ 6. „ Cluj 30 „ „ 7. „ Crişaria 22 „ „ 8. „ Dobrogea 12 „ „ 9. „ Galaţi 27 „ „ 10. „ Hunedoara 16 „ „ 11» » Iaşi 26 „ „ 12. „ Maramureş 19 * „ 13. „ Mureş-Autonomă Maghiară 20 „ „ 14. „ Oltenia 39 „ „ 15. „ Ploieşti 36 „ „ 16. „ Suceava 25 „ „ 17. Oraşul Bucureşti 34 „ „ 18. Oraşul Constanţa 4 „ „ Aparataj electrotehnic pentru electrificarea satelor Zilele acestea Uzinele „Elec­­troputere“ din Craiova au li­vrat un nou lot de transfor­matori şi aparataj electro­tehnic, necesar electrificării satelor. Uzinele craiovene aduc o contribuție însemnată în rea­lizarea planului de electrifica­re a patriei. Aici au fost pro­duse în ultimul deceniu aproa­­pe 450 de tipuri de transfor­matori, motoare, generatori și diverse aparate. Numai anul trecut au fost fabricate aproa­pe 60 de noi produse printre care transformatori de 40 MVA, autotransformatorul de 60 MVA, motoare sincrone de 500 kW, aparataj de pornire şi comandă pentru motoarele electrice cu acţionare de la distanţă etc. Concomitent cu creşterea numărului de sortimente a sporit continuu şi volumul producţiei, în anul 1960, com­parativ cu 1951, au fost reali­zate de 8,5 ori mai multe pro­duse. In uzină există o permanen­tă preocupare pentru introdu­cerea tehnicii şi tehnologiei noi în producţie, pentru creş­terea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Datorită acestui fapt, pe lingă ridicarea performanţelor teh­nice, la o serie de produse ca transformatorii de 240 şi 420 kVA şi altele preţul de cost a fost redus aproape la jumă­tate. Prin reducerea costului produselor Uzinele „Electro­­putere“ din Craiova au obţi­nut în cursul ultimilor zece ani economii a căror valoare depăşeşte 135 milioane lei. Suma economisită în anul tre­cut echivalează cu costul echi­pamentului necesar electrifi­cării a circa 800 de localităţi rurale. ( A­ger­pres ) Sporirea producţiei prin reactivarea sondelor vechi în anul trecut, petroliştii de pe Valea Prahovei au obţinut însemnate cantităţi de ţiţei prin reactivarea unor sonde vechi scoase din producţie, în sectoarele Gura Ocniţei, Mo­­reni, Băicoi, Ochiuri, Tîrgo­­vişte, de exemplu, au fost reactivate aproape 200 de sonde de­­ la care s-a obţinut un spor de peste 20.000 tone de ţiţei. Cele mai bune rezul­tate au fost obţinute de pe­troliştii trustului Tîrgovişte care au reactivat peste 100 de sonde, obţinînd astfel în plus circa 15.000 tone de ţiţei. Un aport deosebit în activa­rea sondelor vechi l-au adus brigăzile de intervenţie care au redus timpul de reparaţii la sonde cu peste 20 la sută. Prin reactivarea sondelor vechi, petroliştii din schelele regiunii Ploeşti au extras în anul trecut peste plan mii de tone de ţiţei şi peste 20.000.000 m.c. de gaze. Din primele zile cu planul îndeplinit , încă din prima zi de muncă a acestui an, colectivul Fabricii de antibiotice din Iaşi a obţinut un nou şi impor­tant succes. A fost elaborată cu rezultate foarte bune, pri­ma şarjă de penicilină V, un nou antibiotic românesc. Datorită efectului curativ rapid pe care îl are în trata­rea diferitelor maladii infec­­ţioase, ca şi faptului că e realizat în formă de tablete, fiind astfel mai uşor adminis­trat, noul produs este mult superior penicilinei fabricate pînă în prezent, însufleţiţi de dorinţa de a obţine succese cit mai impor­tante în ceea ce priveşte înde­plinirea sarcinilor planului pe anul 1961, operatorii, tehnolo­gii şi inginerii sectorului II care au elaborat prima şarjă de penicilină V au reuşit ca aceasta să fie de cea mai bună calitate.­­ In primele două zile ale noului an, harnicii muncitori de la Fabrica de zahăr „Popa Şapcă" din Giurgiu, au reali­zat peste plan 44 tone zahăr. Acest prim succes al munci­torilor fabricii, obţinut încă din primele zile ale noului an, este un rezultat al pre­gătirilor minuţioase care s-au făcut aici imediat după ce colectivul fabricii a dezbătut sarcinile planului de produc­­­ţie pe anul 1961. Ţinînd sea­ma că în noul an fabrica va trebui să dea cu 8 la sută mai mult zahăr decit în anul 1960, se vor aplica în produc­ţie o serie de noi măsuri teh­nico-organizatorice. Astfel se va înlocui spre exemplu* transportul manual de difu­zie printr-o bandă rulantă* se va executa din rezerve in-­­terne un vibrator mecanic care va servi la sortarea za­hărului după calităţi. Mai mult de jumătate din măsu­rile propuse de colectivul fa­i­­bricii în timpul dezbaterilor sarcinilor de plan pe anul 1961 au şi fost aplicate. Plan: 800 tone —• realizat: 800 tone Lumina zorilor de-abea mi­jise cînd lu mina Petrii a mi­nerii au început să vină­ la­ şut. Era doar prima lor întil­­nire din noul an. In biroul sec­torului 2 se adunaseră marţi dimineaţa toţi minerii din bri­gada de tineret condusă de Vasile Sidorov. — Abatajul vostru trebuie să dea pe schimb 40 tone de cărbune — le-a spus inginerul Liviu Felea — tînăr ca și ei. — Noi socotim, au spus or­tacii, că 40 de vagonete (fie­care vagonet are o tonă) pen­tru forța noastră nu-i o mă­sură potrivită. Mai punem* în mod provizoriu încă 5 vago­­nete. în tot timpul sutului, munca in adîncurile minei Petrila s-a desfăşurat cu avînt. Minerii de la Petrila în frunte cu comuniştii au de­monstrat prin fapte că anga­jamentul lor şi-l îndepli­nesc chiar din primele ore de muncă ale nou­lui an. La ora 12.00, dispe­cerul minei a anunţat că pla­nul pe schimbul în plan care prevedea extragerea a 800 de tone de cărbune a fost înde­plinit. Pînă la terminarea primului schimb s-au mai ex­tras peste plan 100 tone de cărbune. Cind au terminat schimbul, minerii din brigada lui Sido­rov s-au adunat din nou în bi­roul sectorului. Discuţia a fost scurtă. Ei au extras peste pla­nul primului schimb 8 tone de cărbune. Este un început pro­miţător. GH. DUMITRESCU 1 Prima zi de muncă din anul 1961 a fost spornică. Brigada de producţie a tineretului condusă de N­ic Gheorghe de la Uzinele „23 August“ din Bucureşti a depăşit planul cu 15 la sută. Piesele produse au fost de cea­­mai bun­ă calitate. Foto : N. STELORIAN Proletarî aici toate țările, ufilți-vă! Anul XVII, seria II-a nr. 3619 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 4 ianuarie 1961 Sfaturile unui specialist sunt binevenite înainte de a pleca cu schiurile. Foto : AGERPRES La 15 februarie Eclipsă totală de soare în cursul acestei ierni se va produce o eclipsă totală de soare, fenomen ceresc foarte rar care, pe lingă spectaculozitatea lui, constituie un bun prilej pentru studierea unor probleme ştiinţifice deosebit de importante. Pentru a informa cititorii în legătură cu acest eveniment astronomic, un­ redactor al Agen­ției Române de Presă a avut o convorbire cu prof. univ. Călin Popovici, şeful sectorului de astrofizica al Observatorului astro­nomic din București al Academiei R. P. Romíne.. Fenomenul acesta, a spus prof. Călin Popovici, se va produce la 15 februarie 1961 şi va interesa desigur multă lume fiind vorba de un spec­tacol unic în viaţa unui om. El este provocat de faptul că Luna se interpune în acel răs­timp între Pămînt şi Soare, acoperind discul solar. Ultima eclipsă totală de soare la noi s-a produs acum 144 de ani, la 20.X.1816, iar viitoarele vor avea loc la 11.VIIL1999 şi 7.X.2135. Eclipsa va fi totală în în­treaga regiune sudică a ţării noastre, sub o linie trecînd prin Turnu-Severin, Piteşti, Ploieşti, Brăila. Oraşul Bucu­reşti va fi în această zonă. Eclipsa totală va dura în Ca­pitală 2 minute şi 10 secunde. Cea mai lungă durată a tota­lităţii eclipsei se va produce pe linia Zimnicea — Constan­ţa. La Constanţa durata eclip­sei va fi de 2 m, 37 s. în res­tul ţării eclipsa va fi parţială, însă foarte , mare­­­­ peste 0,95 din diametrul soarelui va fi acoperit de Lună. Soarele se va vedea, la faza maximă,­ ca o seceră subţire cu coarnele îndreptate, în jos. Eclipsa parţială va începe la Bucureşti la 8 h, 43 m, 2. Faza maximă are loc la 9 h 54 m,, 8,­ iar sfîrşitul eclipsei parţiale se produce la 11 h (Continuare în pag. 3­ a) TîlnăruL Constantin Nicolae, trezor, la Uzinele „1 Mai" din Ploeşti este apreciat de tovarăşii săi pentru hărnicia şi priceperea de care dă do­vadă în muncă. Foto : M. ISTRATE Calitatea—obiectiv principal al întrecerii EXIGENŢĂ Un reductor de turaţie din­tre cele care se lucrează la Uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală, arată cam aşa: ci­­teva roţi dinţate şi pinioane închise între două capace groase de metal. Greutatea lui: o tonă sau chiar mai mult. După cum înţelegeţi din această scurtă descriere, re­­ductorul este o piesă masivă şi oarecum... simplă. — Ba nu, reductorul e ca şi un ceasornic — spune Dumi­tru Pană, responsabilul unei brigăzi de lăcătuşi montori. — Adică ? — Adică un reductor tre­buie să funcţioneze, să se comporte ca şi un ceasornic. Cînd i se învîrtesc roţile şi tu asculţi, să auzi un zgomot regulat ca tic-tacul ceasului de la mînă. în brigada lui Pană sînt 13 tovarăşi. Băieţi unul şi unul. Fiecare îşi cunoaşte meseria dar învaţă mereu lucruri noi în legătură cu ea şi se stră­duieşte să afle şi tainele altor meserii. Ei zic aşa : în brigadă fiecare răspunde de lucrul pe care-l face. Dar noi aici mon­tăm piesele pe care le fac al­ţii. Atunci nu trebuie să ştim cum muncesc şi ei ? Cu multă vreme în urmă brigada dădea rebuturi. Cei mai bine calificaţi au trecut atunci să controleze munca celorlalţi şi să-i ajute. După fiecare greşeală discutau, ana­lizau cauzele, criticau vinova­ţii, în consfătuirile regulate, în şedinţele operative din fiecare dimineaţă şi mai ales în orele de muncă, cînd cot la cot băieţii se sfătuiau, s-a întărit opinia brigăzii. Aşa s-a întărit şi autocontrolul în muncă. Astăzi, cînd un redactor este gata, vin cu toţii să-l as­culte. Fiecăruia îi place să se bucure­­de munca celuilalt, a brigăzii întregi, să pună ure­chea şi să spună mulţumit: merge ca un ceasornic! Se poate întîmpla insă vreodată să se audă ceva nelalocul lui —e un bîzîit oarecare, un zgo­mot ceva mai altfel decit cel normal. Reductorul, fireşte, ar funcţiona şi aşa, dar ei nu-l trimit mai departe, îl desfac şi reiau munca de la început. Şi dacă se mai întîmplă şi ast­fel să ştiţi însă că nu din vina lor. Poate o roată are la ax o sutime de milimetru în minus sau în plus. Nu e vina lor, dar ei repară defec­tul. Apoi caută controlo­rul care a dat drumul piesei respective şi ajung ast­fel la cel care a lucrat-o. De curmnă au constatat că la un ax locaşul de pană era cu o jumătate de milimetru mai mare. Au făcut ei o pană nouă şi au atras apoi atenţia fre­zorilor : „să nu se mai întim­­ple altădată". — Sunt foarte exigenţi — spune maistrul atelierului .Ni­mic nu-şi iartă lor, dar nici altora în ceea ce priveşte ca­litatea muncii depuse. Reduc­torul montat de ei merge ca un ceasornic! SPIRIT CREATOR Sunt situaţii cind vezi că o­­peraţia nu e bine executată, o iei de la început şi tot aşa iese. Atunci te opreşti. Ca să mergi mai departe, ca produ­sul realizat să fie de cea mai bună calitate trebuie să gă­seşti ceva nou. Multe neajunsuri au întîm­­pinat tinerii din brigada de sudori a lui Mir­ea Constan­tin. Şi tot mai multe au fost soluţiile pe care ei le-au găsit (soluţii materializate în dispo­zitive, inovaţii) şi au mers mai departe, au dat lucru de cea mai bună calitate. Cînd buleti­nele Röntgen arătau fisuri în sudura cazanelor, în brigadă era mare necaz. Tinerii nu se văicăreau, ci plecau spre cabinetul tehnic, se consultau cu inginerii, cu maiştrii şi dacă cineva avea o idee era ajutat de toţi s-o pună în practică. Nu de mult se pri­mise o comandă mare de răci­­toare tubulare. La capacele circulare sudurile ieşeau cu defecte. — Nu se sudează uniform cu mina, ne-ar trebui un dis­pozitiv. — Să-l facem ! şi-au spus tinerii din brigadă. Dacă sar­cina noastră e să dăm lucru de prima calitate şi pentru, a­­ceasta avem nevoie de un dis­pozitiv, înseamnă că realizarea, lui cade în sarcina noastră. Şi tinerii s-au apucat să caute soluţia. Ştefan Ştefan a venit cu ideea unui dispozitiv rotativ pe care să se aşeze ca­pacul : aparatul de sudură să stea de data aceasta nemişcat, iar piesa să treacă încet prin faţa lui. L-au ajutat pe Ştefan cei­lalţi tovarăşi de brigadă şi în scurt timp dispozitivul a fost gata. Fişele Röntgen au arătat apoi suduri: „sută la sută, clasa l-a!“ Acum, în brigadă se chib­zuieşte un nou dispozitiv care va îmbunătăţi calitatea sudu­rilor de interior. După cum se vede, exigenţa face aici — ca şi în multe alte brigăzi din uzină — casă bună cu spiritul creator. O MAI BUNĂ ORGANIZARE Exigenţa, spiritul creator sunt lucruri deosebite în mun­ca unei brigăzi. Ele fac ca ac­tivitatea brigăzii să se afirme pe linia uneia dintre sarcini­le lor principale: a da produ­se de calitate. Aceste două trăsături caracterizează mun­ca multor brigăzi de producţie ale tineretului de la Uzinele „Mao Tze-dun". Ele nu pot exista însă în brigadă atîta timp cît acolo nu este organi­zată temeinic munca. Iată ce ne spune în legătură cu aceas­ta tovarăşul maistru Chiriţă Grigore din atelierul de pre­lucrare axe şi roţi.. . „La început aici s-a creat o brigadă a cărei conducere s-a încredinţat lui Nicolae­ Ştefan. Ca să crească răspunderea ti­nerilor pentru ceea ce fac, munca a fost organizată pe faze de. operaţii ..în .aşa../ el iu­cit în brigadă să se execute un produs de la început pînă la. sfîrşit. Înainte tînărul fie că lucra o piesă de la ethos pînă la finisaj, fie că executa doar o operaţie şi apoi piesa pleca în altă brigadă sau echi­pă. Acum el începe cu prima operaţie apoi trece piesa­ ve­cinului din brigadă să execu­te operaţia următoare şi aşa mai departe. In felul acesta, dintr-un început toţi membrii brigăzii au în vedere faptul că răspund fiecare de produsul pe care îl dă brigada. Lucrînd o operaţie şi trecînd piesa ve­cinului, fiecare tînăr era obli­gat să se autocontroleze. Alt­fel pur şi simplu i se refuza piesa. Acest sistem de lucru a implicat bineînţeles şi buna organizare a locului de muncă din partea fiecăruia, aranja­rea pieselor, a sculelor, cură­ţenia maşinii etc. Pentru a se organiza astfel munca la începutul fiecărei zile de muncă, la brigadă so­sea cineva din conducerea a­­telierului şi ajuta să se repar­tizeze sarcinile de producţie pe fiecare om. Pe parcurs con­trolul interfazic ajuta să se V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a) Citifi PAG. Ii-a Pagina tineretului de la sate Zile de vacanţă in tabăra de la Sinaia Fata strungarului Ion Săvu­­lescu a venit pentru prima oară iarna la munte. Acest splendid cadou, cum ne spune ea, i-a fost oferit de organizaţia U.T.M. din şcoala la care învaţă. Şcoala me­­die nr. 39 din Bucureşti Pen­tru primele succese la învăţă­­tură (dacă n-ar fi fost acel 7 la muzică, ar fi avut toate mediile numai de 9 şi 10!) pentru neo­bosita ei activitate ca responsa­bilă a gazetei de perete pe şcoa­lă ca şi pentru comportarea e­­xemplară. Ortansa Săvulescu din clasa a Vlll-a B a fost trimisă in tabăra de elevi ai şcolilor me­dii şi profesionale organizată de C.C. al U.T.M. la Sinaia. In zori, cu mult înainte de a se anunţa deşteptarea, Ortanisa iese, încet, afară din dormitor şi nebănuită de nimeni stă şi ad­miră frumuseţile dimineţelor în­sorite de iarnă de pe munte, îm­­­bătîndu-se cu aerul limpede şi înmiresmat. „In clipele acestea visez cu ochii deschişi. Totul e minunat! Şi mă ginde­sc de multe ori, dacă pentru noi, tineretul Republicii dragi mai există hotar intra vis şi realitate. Atunci, ca pe un ecran, îmi trec pe dinaintea ochi­lor toate imaginile, toate prive­liştile îrtîlnite peste zi. De di­mineaţă cind se anunţă deştep­tarea, cînd întreaga tabără în­cepe să freamăte ca un stup de albine şi pînă seara...“ Se înalţă steagul taberei Cei 250 de elevi şi eleve din tabăra de la Sinaia s-au adunat în careul din jurul catargului înalt. Acum nu se mai aude de­cit freamătul lin al brazilor prin care vîntul adie uşor stîrnind clinchetul subţire, al crengilor îmbrăcate în cruste albe, de gheaţă şi ninsoare. Se dă raportul, steagul se înal­ţă încet, solemn spre înălţimile catargului în timp ce un cîntec avintat, tineresc începe să umple văile. Aţa începe o nouă zi în ta­­băra de acolo, de sus, de pe Furnica... In dimineaţa aceasta în pro­gram stă scris: schii ţi săniuţe. Pe pante apar zeci de băieţi ţi fete cu sănii, cu schiuri, cu cin’­tece ţi cu voioşie. Toate le-au devenit prieteni de nedespărţit. In discuţii străbat ţi amintiri şi întimplări ţi preocupări legate de şcoală. Lui Dragu Tiberiu de la Timişoara îi plac mai mult ştiinţele naturii, în timp ce Do­rothea Dinulescu­ de la Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ din Bucu­reşti a îndrăgit istoria. Fiecare are argumente în susţinerea ma­teriei preferate. Ei, caută de-i împacă! Noroc că la un mo­ment dat Ion Cuzic de la laţi le demonstrează tuturor de pe pîrtie o căzătură... artistică în­­tr-o coborîre cu schiurile, care, aşa cum începuse, rivaliza cu cursele maeştrilor schiului Nico­­laie Pandrea sau Cornel Tăbă­raş dacă... Rîsetele şi glumele se întrerup Ca prin farmec. De sus, din ca­pătul pîrtiei coboară la vale o... melodie Un cîntec drag, de munte. Parcă ţi vîntul şi foşne­­tul brazilor s-au oprit în loc, lă­­sînd ca melodia cîntată de elevul Gheorghe Ierinii de la Şcoala medie nr. 7 din Timişoara să străbată cît mai departe... Toţi elevii din tabără îl cunosc. îm­preună cu Eleonora Dirlea el le-a oferit colegilor în noaptea neuitată a revelionului un splen­­did buchet de melodii. Tot el i-a însoţit cu cîntec şi în fru­moasele excursii făcute la cota 1500, la Poiana Stinii, la stînca Ana. Au sosit oaspeţii Cind soarele s-a înălţat sus, pe boltă,­­ deasupra pavilio­n­ Prof. IOAN N. CHIŢU (Continuare în pag. 3-a) Bilanţ bogat al constructorilor din regiunea Dobrogea Constructorii din regiunea Dobrogea au încheiat­ anul 1960 cu un bogat bilanţ, în o­­raşul Constanţă şi în staţiuni­le de pe litoral s-au dat în fo­losinţă 11 blocuri cu 530 de a­­partamente, s-au construit patru hoteluri cu 1000 de locuri, noi case de odihnă, trei cantine-restaurant moderne, a fost amenajat lacul Belona de la Eforie, în acelaşi timp s-au amena­jat 43 parcuri şi spaţii verzi, s-a extins reţeaua de apă po­tabilă şi canalizare cu 30 km, înaintează cu succes şi lucră­rile la portul­­ turistic Tomis. Numeroase construcţii s-au ridicat şi in alte oraşe ale re­giunii. La Tulcea, Medgidia, Cernavoda şi în alte localităţi constructorii au dat în folosin­ţă 336 de apartamente. Nume­roase localităţi s-au îmbogăţit cu noi construcţii social-cultu­­rale: Casa de cultură din Hirşova, două şcoli cu 20 săli de clasă la Băneasa şi Negru Vodă, un cinematograf cu 500 locuri la Medgidia şi altele, în satele regiunii au fost construite de asemenea noi lo­cuinţe şi clădiri social-cultu­ral­e. Economiile la preţul de cost realizate în 1960 de construc­tori se ridică la peste 3 milioa­ne lei. (Agerpres)

Next