Scînteia Tineretului, martie 1961 (Anul 17, nr. 3667-3694)

1961-03-01 / nr. 3667

Proletar! din toate ţările, uniţi-văl Anul XVII, seria II-a nr. 3667 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 1 martie 1961 in cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia Obiectiv principal în întrecere — calitatea MĂSURI CONCRETE PENTRU RIDICAREA CALIFICĂRII Anul acesta poporul nostru muncitor sărbătoreşte o ani­versare deosebit de scumpă — 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Ro­­mînia. Sub conducerea parti­dului, oamenii muncii din pa­tria noastră au obţinut victorii de seamă în construcţia socia­listă. Recent, au fost publicate Directivele C C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România, în care se arată că principalul obiec­tiv al întrecerii trebuie să fie calitatea produselor, în legătură cu posibilităţile pe care le au tinerii şi condu­cerile întreprin­derilor din sec­torul pielărie şi încălţăminte pen­tru obţinerea u­­nei producţii de calitate superioa­­ră, un­­ redactor al ziarului nostru l-a ru­gat pe tovarăşul GHEOR­­GHE NEGREANU, director în Direcţia generală industria­lă pielărie, sticlă, articole cas­nice din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum să ne răspundă la cîteva întrebări. — In primul rind ce ne pu­teţi spune despre rezultatele înregistrate de industria de pielărie şi încălţăminte în pri­vinţa îmbunătăţirii continue a calităţii produselor ? — îmbunătăţirea calităţii produselor, lupta pentru a da produse de înalt nivel calita­tiv la nivelul celor mai bune realizări similare de pe piaţa mondială, constituie una din sarcinile de seamă pe care Congresul al IlI-lea al P.M.R. le-a pus în faţa oamenilor muncii din ţara noastră. Con­ducerile întreprinderilor, di­recţia noastră generală au luat unele măsuri pentru con­tinua îmbunătăţire a calităţii produselor. Aş aminti dintre a­­cestea creşterea producţiei de încălţăminte­­ uşoară şi flexibi­lă, îmbunătăţirea aspectului şi finisajului, rezolvarea fabrică­rii unor semifabricate de pie­le, fabricarea tălpii flexibile pentru încălţămintea de copii, realizarea unei colecţii mai bogate de modele, îmbogăţirea paletei de culori, în ultimul an au fost create peste 3.100 modele noi de încălţăminte. Tot pe linia îmbunătăţirii ca­lităţii produselor unele fabrici cum sunt „Flacăra Roşie", ,,Ki­rov”, „Nicolae Bălcescu” din Capitală au fost dotate cu linii tehnologice moderne, s-au ex­tins procedeele avansate de lucru. Deşi s-au obţinut succese în­semnate ne-au mai rămas încă multe lucruri de făcut. Se mai întîmplă să pătrundă în ma­gazine produse care să nu sa­tisfacă pe deplin cerinţele şi exigenţele cumpărătorilor, produse cu defecte de finisaj, cu aspect necorespunzător. — Ce consideraţi că trebuie făcut pentru ca aceste neajun­suri să fie cit mai grabnic li­chidate ? — Desigur, este vorba în primul rînd despre măsurile tehnico-organizatorice pe care Direcţia noastră generală şi conducerile întreprinderilor trebuie să le ia : asigurarea cu materii­­prime corespunzătoare, modernizarea proceselor de producţie, întreţinerea utilaju­lui în bune­­condiţii, genera­lizarea experienţei înaintate etc. Toate acestea ca şi alte măsuri menite să ducă la rea­lizarea unei producţii de cali­tate superioară vor fi cuprinse în planurile­­privind îmbună­tăţirea calităţii produselor care vor fi elaborate pe baza Brigada de producţie a tine­retului din secţia relee a Uzinelor „Grigore Preoteasa" din Capitală condusă de to­varăşul Tănăsescu Marian este fruntaşă în secţie, iată in fotografie membrii brigă­zii discutînd despre calitatea produselor lucrate. Foto: S. NICULESCU Directivelor C.C. al P.M.R. Aş vrea să vorbesc mai pe larg despre un lucru însemnat sub­liniat şi în Directivele C.C. al P.M.R. şi care are un rol deo­sebit de important în asigura­rea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, şi anume despre ridicarea calificării pro­fesionale a tineretului. Răs­punderea principală în aceas­tă direcţie revine conducerilor întreprinderilor. Ele trebuie să se ocupe de organizarea stu­diului tehnic, să creeze con­diţii pentru ca fiecare tînăr muncitor, inginer, tehnician să înveţe. în anul care a trecut, în multe întreprinderi au fost organizate cursuri de ridicare a calificării profesionale, în concordanţă cu cerinţele produc­ţiei, pe faze de operaţii, şi care au durat 2-6 luni. Au fost fo­losite forme mul­tiple pentru ridi­carea calificării profesio­nale a tineretului. La Uzi­nele „Ianoş Herbak“ din Cluj s-au organizat consultaţii în cadrul cabinetului tehnic, instructaje demonstrative la locul de muncă, s-a populari­zat intens cartea tehnică, lucru care a contribuit la ridicarea calificării tinerilor şi care a influenţat calitatea produselor. La fabricile „Flacăra Roşie", ,,Kirov” din Capitală organi­zarea schimburilor de expe­rienţă s-a dovedit o formă eficace pentru generalizarea experienţei înaintate şi pentru ridicarea calificării tinerilor. Deşi în cele mai multe între­prinderi ridicarea calificării a fost socotită ca sarcină deose­bit de importantă, există din păcate conduceri de întreprin­deri care au subapreciat a­­ceastă problemă. La întreprin­derile „Ştefan Gheorghiu" din Capitală, „Bihoreana" din Mar­­ghita, „Libertatea” din Arad, fabrica de încălţăminte din Agnita şi altele unde lucrează un număr mare de tineri, con­ducerile întreprinderilor nu le-au creat cele mai bune con­diţii de învăţătură. Foarte pu­ţini tineri au fost cuprinşi în cursuri. Nu este de mirare că tocmai aceste întreprinderi a­­duc pe piaţă produse care nu satisfac exigenţele cumpărăto­rilor. Există în aceste între­prinderi, şi în altele, tendinţa de a încadra în aceste cursuri numai pe muncitorii mai slab pregătiţi. Această practică este profund greşită. Ca să facă (Continuare in pag. 6-a) Numai lucrări bune şi la timp La Com­ana, ziarele sosesc seara, cu autobusul care vine de la Constanţa. Aşa că ele ajung in mina citi­torilor de obicei a doua zi dimineaţa. Simbătă însă cînd un colectivist a so­sit cu teancul de ziare, el a fost pur şi simplu asaltat. Cei care erau de faţă au vă­zut titlul: „Directivele Co­mitetului Central al P.M.R. către toate organele şi orga­nizaţiile de partid, sindicale şi ale U.T.M. cu privire la cri­teriile principale ale între­cerii socialiste în cinstea ani­versării a 40 de ani de la în­fiinţarea Partidului Comunist din Romînia“, apoi au citit pe rînd fiecare capitol şi au în­ţeles că chemările din Direc­tive li se adresează şi lor şi încă intr-o mare măsură. Oa­menii erau aşa­dar nerăbdă­tori a doua zi, cînd s-au di­fuzat ziarele, să studieze în amănunt Directivele Comite­tului Central al partidului, și astfel, în seara aceea în sala mare a căminului cultural, al cărui sediu este chiar în fața gospodăriei colective, tinerii care veniseră să participe sau să asiste la repetiţie aveau fiecare cite un ziar în mină. Şi după un timp, în care nu s-a auzit decit foşnetul hîr­­tiei, au început discuţiile. — Şi noi, urmînd exemplul comuniştilor, va trebui să fim şi de data aceasta în frunte, să răspundem aşa cum se cu­vine chemărilor partidului — a spus Dumitru Borcan, secre­tarul organizaţiei U.T.M. pe gospodărie cîtorva tineri cu care discuta despre cele ci­tite în ziar. Fără îndoială că sarcinile care ne revin sunt mari, dar putem şi tre­buie sa le îndeplinim. Anul trecut echipa care a obţinut cea mai mare producţie de porumb pe gospodărie a fost echipa de tineret. Aşa că dacă această echipă a recoltat pes­te 4300 kg. porumb boabe la ha. şi 28.000 kg. sfeclă de za­hăr, fără îndoială că angaja­mentul de a obţine în anul a­­cesta 4.500 kg. porumb boabe şi 30.000 kg. sfeclă la hectar va putea fi realizat, mai ales că în echipă sunt tineri har­nici ca Florica Nijloveanu, Paraschiva Soplogu şi alţii care au dovedit că, prin lu­crări de calitate, se pot ob- G. MIHAESCU (Continuare in pag. 3-a) Tinara Stana Tomiţă lucrătoare fruntaşă la Combinatul Poli­grafic „Casa Scînteii“. Foto : AGERPRES Tineri şi tinere La 5 martie votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! Pentru bunăstare şi fericire cu toţii la vot! Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Popu­lar-Revoluţionar Mongol, Co­mitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Parti­dului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub in­­fluienţa Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea ex­ploatării imperialiste şi feu­dale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R. P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari pre­faceri revoluţionare, au obţinUtan­gator­nat succese importante în crearea premizelor materiale pentru construirea socialismu­lui, transformând Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-indus­­trială. Partidul Popular-Revoluţio­nar Mongol, împreună cu ce­lelalte partide frăţeşti din ţă­rile socialiste îşi aduce con­tribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între sta­tele cu orînduiri sociale dife­rite, pe baza principiilor co­existenţei paşnice­ Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii econo­mice, social-­politice şi cultu­rale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în con­strucţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialis­mului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN toare de maşini, textile, din unităţile C.F.R., cadre didac­tice, studenţi, gospodine şi alţi alegători din această cir­cumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, se­cretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele Mecanice, întreprinderea „Industria Li­nii“, fabricile „Tehnometal“, „Bela Brenner“ şi „Ocsko Te­rezia“, Institutul de medicină, precum şi cartiere ale oraşu­lui. El a avut mai multe întâl­niri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscrip­ţia electorală. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă după­­amiază în sala clubului între­prinderii comunale orăşeneşti, au luat parte metalurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din cir­cumscripţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripţia electorală nr. 6, tovarăşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Elec­troceramica“, Fabrica de ci­ment „Victoria socialistă“, Uzinele Chimice, Fabrica de sticlă, şantiere de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întâlnit cu muncitori, ingineri şi tehni­cieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întâlnirea pe care a a­­vut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprin­derii de prefabricate, au parti­cipat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această în­treprindere, de la Fabrica de ciment „Victoria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce lo­cuiesc în preajma unităţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlâdeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Constanţa-Est, a vizitat portul Constanţa, şantierul naval, Fa­brica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiunile balneare Eforie şi Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai mun­cii şi alţi cetăţeni din circum­scripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanţa, au partici­pat marinari, docheri, con­structori navali, lucrători de la întreprinderea de construc­ţii hidrotehnice, de la între­prinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cu­vântul la aceste întîlniri, au scos în evidenţă transformă­rile adinei petrecute în ţara noastră în anii puterii popu­lare, ca urmare a traducerii în viaţă, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialis­tă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al po­porului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpăţînă a vorbit cu mîndrie despre marile trans­formări care au avut loc în regiunea Braşov în anii pu­terii populare. El a arătat că această parte a ţării s-a transformat, ca urmare a po­liticii partidului de industria­lizare socialistă într-o regiune cu o puternică industrie. Nu­mai între anii 1955-1960 au fost construite 65 de întreprin­deri, printre care Fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşăminte a­­zotoase de la Combinatul chi­mic din Făgăraş, Fabrica de formaldehidă din Oraşul Vic­toria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una din utilaj chi­mic, o întreprindere de pro­duse lactate. S-au dezvoltat uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“ şi alte unităţi industriale. Braşovul este patria primu­lui tractor românesc, a pri­mului autocamion, a primului rulment şi a altor importante produse. Faţă de 1938, pro­ducţia industrială globală a regiunii a crescut anul trecut de 7 ori. Progrese importante au fost obţinute în opera de transfor­mare socialistă a agriculturii, in creşterea producţiei agri­cole, vegetale şi animale.­­ (Continuare in pag. 3-a) Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekas şi Alexandru Bîrlâdeanu s-au întîlnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Ja­noş Fazekaş şi Alexandru Bîrlâdeanu s-au întîlnit cu a­­legătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi can­didaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea A­­dunare Naţională. Tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Braşov, a vi­zitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Metrom“, Uzinele „Strungul“, Uzinele nr. 2 şi alte întreprin­deri din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unităţi industriale. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-a­­miază în sala Teatrului de Stat din­­Braşov, au luat parte muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile construte- TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol Ansamblul Secuiesc de stat din Tîrgu- Mureş, pregăteşte în aceste zile un frumos program închinat zilei de 5 martie. In fotografia noastră formaţia de dansuri în timpul unei repetiţii. Foto : V. RANGA Entuziastă adeziune faţă de politica partidului . U­nde sînt Ferentarii, cu­­ trista lor faimă ? A­­dineauri am trecut pe un bulevard larg, scăl­dat de soarele sfîrşitului de iarnă, am admirat semeţele blocuri muncitoreşti — ne-am oprit în faţa vitri­nelor multicolore, am re­marcat cinematograful din cartier — o clădire nouă, modernă, cu ecran de cine­mascop. într-adevăr, unde e faimosul cartier al palu­­dismului, al foamei croni­ce... ? Strada Popa Ștefan, stra­da Ogrezeni, strada Brebe­nei. Suntem­ la marginea o­­rașului. Ar trebui să ză­rim cîmpia, şesul golaș. Dar nu vedem capătul ora­şului — colibele una cu pă­­mîntul au dispărut, orizon­tul e înţesat de stîlpi cu fir electric, de stîlpi de tele­fon, şi în faţa privirii noa­stre gonesc vagoane de tramvai, oraşul continuă... Ceea ce atrage numaide­cât atenţia, inseninînd pri­virea şi luminînd sufletul, e o masivă şi totuşi vapo­roasă clădire, un edificiu făcut parcă mai mult din sticlă decit din cărămidă, zugrăvit în culoarea însu­­fleţitoare a roşului deschis, dulce, cu alb . Şcoala me­die nr. 27. Copiii din Fe-Adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală-Ferentari rentari, odraslele analfabe­ţilor de ieri, studiază în a­­ceastă clădire modernă, in cele 24 de săli de clasă, se plimbă în frumoasa grădi­nă cu straturi de trandafiri care împrejmuieşte clădi­rea. Aici, în această sală splendidă, participă la adu­narea cetăţenească, şase, poate şapte sute de cetăţeni din cartier şi candidatul lor în alegerile pentru Marea Adunare Naţională, ţesă­­toarea utemistă Emilia A­­lexe. Vasta sală freamătă de însufleţire. Sînt aici muncitori şi muncitoare, cu chipuri hotărîte, respirînd energie şi inteligenţă crea­toare, sînt ingineri şi me­dici, ofiţeri şi profesori, in­telectuali care s-au ridicat de aici ori au venit trimişi de partid, să înalţe la lu­mină acest fost tărîm al în­tunericului . Rînd pe rind, de la tri­bună, vorbitorii demon­strează, prin cifre şi amin­tiri vii, prin mărturia lor de viaţă, saltul uriaş al cartierului, al raionului şi al ţării întregi — de la cumplita înapoiere, la avîn­­tatul progres de astăzi. Muncitorul Ion Răşculea compară exploatarea mun­citorilor din trecut cu e­­xistenţa lor liberă din anii noştri. Doctoriţa Maria Ca­zacu subliniază că în raio­nul acesta, în care pe vre­muri bîntuiau bolile şi oa­menii mureau fără nici o asistenţă medicală, există astăzi două mari spitale, patru policlinici, 14 dispen­sare etc., etc, şi altele vor lua fiinţă in anii viitori. Teodor Buzatu, asistent la Institutul politehnic, relevă marile realizări în dome­niul învăţămîntului şi cul­turii. Şi fiindcă nu­mai NICOLAE MÅRGEANU (Continuare în pag. 3-a) -POPORUL CÎNTĂ VIAŢA­­SATELOR COLECTIVIZATE Odată cu Eliberarea patriei făurarul de frumuseţe — poetul popular —­ înce­pe să cînte bucuria vieţii noi la care năzuise şi luptase de veacuri. Imagini­le tradiţionale au ajutat creatorilor cântecelor populare să scoată mai bine în relief viaţa fericită spre care por­neau satele noastre. Cîntărite pe cân­tarul vieţii noi, văzute în lumina schim­bărilor ce au intervenit în viaţa sate­lor şi în gândurile oamenilor, suferin­ţele trecutului au căpătat altă am­ploare şi au ajuns să pună în valoare cu mare putere de reliefare viaţa nouă din satele colectiviste. Cornule cu frunză lată / Chinuiţi am fost odată / Că munceam pe la bo­gaţi / Goi-goluţi şi nemîncaţi. / Cit au plîns ăşti ochi bătrini / Se umpleau şapte fîntîni; / Cit au mers picioa­rele, / Călcam, doamne, soarele; / Cît au trudit aste mîini, / Strângeam nouă munţi de pâini; / Nouă munţi, şapte coline. / Dar a fost amar de mine, / M-adăpam cu lăcrămioare / Şi dor­meam tot în picioare, / învelit în su­părare. / Codrule cu frunza mică, / As­tăzi lacrimi nu mai pică­ / Şi muncesc cu sat-ntreg / Şi pentru mine culeg; / Muncesc cu satu-mpreună / Şi trăiesc cu voe bună. / Codrule frunză mă­runtă, / Viaţa mi se pare nuntă . / Omu-i mire tinerel / Fericirea stă cu el, / Anii primeniţi nuntaşi / Şi par­tidul drag nănaş. Dar după acest salt calitativ cântecul popular nu s-a oprit doar la compa­rarea suferinţelor trecutului cu viaţa fericită de astăzi. Realitatea nouă s-a cerut oglindită în formele ei multiple şi variate. Flăcăul care a schimbat boii pe tractor a creat un nou cântec de dragoste în care tractoristul, eroul sa­telor de astăzi, capătă proporţii epice : Foaie verde trei aluni / Drag mi-a fost eu boii buni, / Să mi-i pasc pe la-ntorsuri / Tot prin iarbă şi răsuri. / Drag mi-a fost cu boii graşi, / Să le dau drumu-n imaş / Să le dau cu pum­nii apă / Şi să mi-i înjug la grapă. / Să răstoarne brazdele / Sus pe toate coastele; / Dar mai drag îmi e acum / Cînd tractoru-l scot pe drum / Şi mi-i bag în arătură / Şi pe soare, şi pe bură / Că eu sunt fecior deliu, / Plec devreme, viu târziu. / Călăresc pe-o herghelie / Greu să crească în câm­pie . / Herghelie nevăzută / Şi de mine cunoscută. / Cînd mă-ntorc în spicul nopţii / Mîndra-mi şade-n faţa porţii / Ca o floare de cicoare / In brigadă muncitoare / De nu-i afli­ asemănare. Creatorii populari cîntă odată cu marile realizări economice şi sociale din satele noastre şi schimbările ce inter­vin în atitudinea oamenilor faţă de muncă şi roadele ei, în concepţia lor despre lume, în satele colectivizate din Bărăgan, ţăranul muncitor îşi mîngîie în versuri lanurile cu dragostea ce izvorăşte din convingerea că rodul muncii lui asi­gură trai îmbelşugat celor ce făuresc viaţa nouă din patria noastră : Foaie verde maghiran / Bate vîntu-n Bărăgan, / Leagănă griul pe lan. / Şi-l leagănă binişor, / De-mi aprinde-n su­flet dor, / Ziua-ntreagă, tot pe şes, / Să mă pierd prin griul des. / Să mă duc şi să mă pierd, / Cît e ziua să-l MIHAI POP Director general al Institutului de folclor (Continuare in pag. 3-a)

Next