Scînteia Tineretului, martie 1961 (Anul 17, nr. 3667-3694)
1961-03-01 / nr. 3667
Proletar! din toate ţările, uniţi-văl Anul XVII, seria II-a nr. 3667 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 1 martie 1961 in cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia Obiectiv principal în întrecere — calitatea MĂSURI CONCRETE PENTRU RIDICAREA CALIFICĂRII Anul acesta poporul nostru muncitor sărbătoreşte o aniversare deosebit de scumpă — 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din patria noastră au obţinut victorii de seamă în construcţia socialistă. Recent, au fost publicate Directivele C C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România, în care se arată că principalul obiectiv al întrecerii trebuie să fie calitatea produselor, în legătură cu posibilităţile pe care le au tinerii şi conducerile întreprinderilor din sectorul pielărie şi încălţăminte pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară, un redactor al ziarului nostru l-a rugat pe tovarăşul GHEORGHE NEGREANU, director în Direcţia generală industrială pielărie, sticlă, articole casnice din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum să ne răspundă la cîteva întrebări. — In primul rind ce ne puteţi spune despre rezultatele înregistrate de industria de pielărie şi încălţăminte în privinţa îmbunătăţirii continue a calităţii produselor ? — îmbunătăţirea calităţii produselor, lupta pentru a da produse de înalt nivel calitativ la nivelul celor mai bune realizări similare de pe piaţa mondială, constituie una din sarcinile de seamă pe care Congresul al IlI-lea al P.M.R. le-a pus în faţa oamenilor muncii din ţara noastră. Conducerile întreprinderilor, direcţia noastră generală au luat unele măsuri pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Aş aminti dintre acestea creşterea producţiei de încălţăminte uşoară şi flexibilă, îmbunătăţirea aspectului şi finisajului, rezolvarea fabricării unor semifabricate de piele, fabricarea tălpii flexibile pentru încălţămintea de copii, realizarea unei colecţii mai bogate de modele, îmbogăţirea paletei de culori, în ultimul an au fost create peste 3.100 modele noi de încălţăminte. Tot pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor unele fabrici cum sunt „Flacăra Roşie", ,,Kirov”, „Nicolae Bălcescu” din Capitală au fost dotate cu linii tehnologice moderne, s-au extins procedeele avansate de lucru. Deşi s-au obţinut succese însemnate ne-au mai rămas încă multe lucruri de făcut. Se mai întîmplă să pătrundă în magazine produse care să nu satisfacă pe deplin cerinţele şi exigenţele cumpărătorilor, produse cu defecte de finisaj, cu aspect necorespunzător. — Ce consideraţi că trebuie făcut pentru ca aceste neajunsuri să fie cit mai grabnic lichidate ? — Desigur, este vorba în primul rînd despre măsurile tehnico-organizatorice pe care Direcţia noastră generală şi conducerile întreprinderilor trebuie să le ia : asigurarea cu materiiprime corespunzătoare, modernizarea proceselor de producţie, întreţinerea utilajului în bunecondiţii, generalizarea experienţei înaintate etc. Toate acestea ca şi alte măsuri menite să ducă la realizarea unei producţii de calitate superioară vor fi cuprinse în planurileprivind îmbunătăţirea calităţii produselor care vor fi elaborate pe baza Brigada de producţie a tineretului din secţia relee a Uzinelor „Grigore Preoteasa" din Capitală condusă de tovarăşul Tănăsescu Marian este fruntaşă în secţie, iată in fotografie membrii brigăzii discutînd despre calitatea produselor lucrate. Foto: S. NICULESCU Directivelor C.C. al P.M.R. Aş vrea să vorbesc mai pe larg despre un lucru însemnat subliniat şi în Directivele C.C. al P.M.R. şi care are un rol deosebit de important în asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, şi anume despre ridicarea calificării profesionale a tineretului. Răspunderea principală în această direcţie revine conducerilor întreprinderilor. Ele trebuie să se ocupe de organizarea studiului tehnic, să creeze condiţii pentru ca fiecare tînăr muncitor, inginer, tehnician să înveţe. în anul care a trecut, în multe întreprinderi au fost organizate cursuri de ridicare a calificării profesionale, în concordanţă cu cerinţele producţiei, pe faze de operaţii, şi care au durat 2-6 luni. Au fost folosite forme multiple pentru ridicarea calificării profesionale a tineretului. La Uzinele „Ianoş Herbak“ din Cluj s-au organizat consultaţii în cadrul cabinetului tehnic, instructaje demonstrative la locul de muncă, s-a popularizat intens cartea tehnică, lucru care a contribuit la ridicarea calificării tinerilor şi care a influenţat calitatea produselor. La fabricile „Flacăra Roşie", ,,Kirov” din Capitală organizarea schimburilor de experienţă s-a dovedit o formă eficace pentru generalizarea experienţei înaintate şi pentru ridicarea calificării tinerilor. Deşi în cele mai multe întreprinderi ridicarea calificării a fost socotită ca sarcină deosebit de importantă, există din păcate conduceri de întreprinderi care au subapreciat această problemă. La întreprinderile „Ştefan Gheorghiu" din Capitală, „Bihoreana" din Marghita, „Libertatea” din Arad, fabrica de încălţăminte din Agnita şi altele unde lucrează un număr mare de tineri, conducerile întreprinderilor nu le-au creat cele mai bune condiţii de învăţătură. Foarte puţini tineri au fost cuprinşi în cursuri. Nu este de mirare că tocmai aceste întreprinderi aduc pe piaţă produse care nu satisfac exigenţele cumpărătorilor. Există în aceste întreprinderi, şi în altele, tendinţa de a încadra în aceste cursuri numai pe muncitorii mai slab pregătiţi. Această practică este profund greşită. Ca să facă (Continuare in pag. 6-a) Numai lucrări bune şi la timp La Comana, ziarele sosesc seara, cu autobusul care vine de la Constanţa. Aşa că ele ajung in mina cititorilor de obicei a doua zi dimineaţa. Simbătă însă cînd un colectivist a sosit cu teancul de ziare, el a fost pur şi simplu asaltat. Cei care erau de faţă au văzut titlul: „Directivele Comitetului Central al P.M.R. către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale şi ale U.T.M. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia“, apoi au citit pe rînd fiecare capitol şi au înţeles că chemările din Directive li se adresează şi lor şi încă intr-o mare măsură. Oamenii erau aşadar nerăbdători a doua zi, cînd s-au difuzat ziarele, să studieze în amănunt Directivele Comitetului Central al partidului, și astfel, în seara aceea în sala mare a căminului cultural, al cărui sediu este chiar în fața gospodăriei colective, tinerii care veniseră să participe sau să asiste la repetiţie aveau fiecare cite un ziar în mină. Şi după un timp, în care nu s-a auzit decit foşnetul hîrtiei, au început discuţiile. — Şi noi, urmînd exemplul comuniştilor, va trebui să fim şi de data aceasta în frunte, să răspundem aşa cum se cuvine chemărilor partidului — a spus Dumitru Borcan, secretarul organizaţiei U.T.M. pe gospodărie cîtorva tineri cu care discuta despre cele citite în ziar. Fără îndoială că sarcinile care ne revin sunt mari, dar putem şi trebuie sa le îndeplinim. Anul trecut echipa care a obţinut cea mai mare producţie de porumb pe gospodărie a fost echipa de tineret. Aşa că dacă această echipă a recoltat peste 4300 kg. porumb boabe la ha. şi 28.000 kg. sfeclă de zahăr, fără îndoială că angajamentul de a obţine în anul acesta 4.500 kg. porumb boabe şi 30.000 kg. sfeclă la hectar va putea fi realizat, mai ales că în echipă sunt tineri harnici ca Florica Nijloveanu, Paraschiva Soplogu şi alţii care au dovedit că, prin lucrări de calitate, se pot ob- G. MIHAESCU (Continuare in pag. 3-a) Tinara Stana Tomiţă lucrătoare fruntaşă la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. Foto : AGERPRES Tineri şi tinere La 5 martie votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! Pentru bunăstare şi fericire cu toţii la vot! Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influienţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R. P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au obţinUtangatornat succese importante în crearea premizelor materiale pentru construirea socialismului, transformând Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluţionar Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii economice, social-politice şi culturale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN toare de maşini, textile, din unităţile C.F.R., cadre didactice, studenţi, gospodine şi alţi alegători din această circumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele Mecanice, întreprinderea „Industria Linii“, fabricile „Tehnometal“, „Bela Brenner“ şi „Ocsko Terezia“, Institutul de medicină, precum şi cartiere ale oraşului. El a avut mai multe întâlniri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţia electorală. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă dupăamiază în sala clubului întreprinderii comunale orăşeneşti, au luat parte metalurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripţia electorală nr. 6, tovarăşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Electroceramica“, Fabrica de ciment „Victoria socialistă“, Uzinele Chimice, Fabrica de sticlă, şantiere de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întâlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întâlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această întreprindere, de la Fabrica de ciment „Victoria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce locuiesc în preajma unităţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlâdeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Constanţa-Est, a vizitat portul Constanţa, şantierul naval, Fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiunile balneare Eforie şi Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanţa, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvântul la aceste întîlniri, au scos în evidenţă transformările adinei petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în viaţă, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpăţînă a vorbit cu mîndrie despre marile transformări care au avut loc în regiunea Braşov în anii puterii populare. El a arătat că această parte a ţării s-a transformat, ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă într-o regiune cu o puternică industrie. Numai între anii 1955-1960 au fost construite 65 de întreprinderi, printre care Fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşăminte azotoase de la Combinatul chimic din Făgăraş, Fabrica de formaldehidă din Oraşul Victoria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una din utilaj chimic, o întreprindere de produse lactate. S-au dezvoltat uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“ şi alte unităţi industriale. Braşovul este patria primului tractor românesc, a primului autocamion, a primului rulment şi a altor importante produse. Faţă de 1938, producţia industrială globală a regiunii a crescut anul trecut de 7 ori. Progrese importante au fost obţinute în opera de transformare socialistă a agriculturii, in creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale. (Continuare in pag. 3-a) Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekas şi Alexandru Bîrlâdeanu s-au întîlnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlâdeanu s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Braşov, a vizitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Metrom“, Uzinele „Strungul“, Uzinele nr. 2 şi alte întreprinderi din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unităţi industriale. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-amiază în sala Teatrului de Stat dinBraşov, au luat parte muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile construte- TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol Ansamblul Secuiesc de stat din Tîrgu- Mureş, pregăteşte în aceste zile un frumos program închinat zilei de 5 martie. In fotografia noastră formaţia de dansuri în timpul unei repetiţii. Foto : V. RANGA Entuziastă adeziune faţă de politica partidului . Unde sînt Ferentarii, cu trista lor faimă ? Adineauri am trecut pe un bulevard larg, scăldat de soarele sfîrşitului de iarnă, am admirat semeţele blocuri muncitoreşti — ne-am oprit în faţa vitrinelor multicolore, am remarcat cinematograful din cartier — o clădire nouă, modernă, cu ecran de cinemascop. într-adevăr, unde e faimosul cartier al paludismului, al foamei cronice... ? Strada Popa Ștefan, strada Ogrezeni, strada Brebenei. Suntem la marginea orașului. Ar trebui să zărim cîmpia, şesul golaș. Dar nu vedem capătul oraşului — colibele una cu pămîntul au dispărut, orizontul e înţesat de stîlpi cu fir electric, de stîlpi de telefon, şi în faţa privirii noastre gonesc vagoane de tramvai, oraşul continuă... Ceea ce atrage numaidecât atenţia, inseninînd privirea şi luminînd sufletul, e o masivă şi totuşi vaporoasă clădire, un edificiu făcut parcă mai mult din sticlă decit din cărămidă, zugrăvit în culoarea însufleţitoare a roşului deschis, dulce, cu alb . Şcoala medie nr. 27. Copiii din Fe-Adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală-Ferentari rentari, odraslele analfabeţilor de ieri, studiază în această clădire modernă, in cele 24 de săli de clasă, se plimbă în frumoasa grădină cu straturi de trandafiri care împrejmuieşte clădirea. Aici, în această sală splendidă, participă la adunarea cetăţenească, şase, poate şapte sute de cetăţeni din cartier şi candidatul lor în alegerile pentru Marea Adunare Naţională, ţesătoarea utemistă Emilia Alexe. Vasta sală freamătă de însufleţire. Sînt aici muncitori şi muncitoare, cu chipuri hotărîte, respirînd energie şi inteligenţă creatoare, sînt ingineri şi medici, ofiţeri şi profesori, intelectuali care s-au ridicat de aici ori au venit trimişi de partid, să înalţe la lumină acest fost tărîm al întunericului . Rînd pe rind, de la tribună, vorbitorii demonstrează, prin cifre şi amintiri vii, prin mărturia lor de viaţă, saltul uriaş al cartierului, al raionului şi al ţării întregi — de la cumplita înapoiere, la avîntatul progres de astăzi. Muncitorul Ion Răşculea compară exploatarea muncitorilor din trecut cu existenţa lor liberă din anii noştri. Doctoriţa Maria Cazacu subliniază că în raionul acesta, în care pe vremuri bîntuiau bolile şi oamenii mureau fără nici o asistenţă medicală, există astăzi două mari spitale, patru policlinici, 14 dispensare etc., etc, şi altele vor lua fiinţă in anii viitori. Teodor Buzatu, asistent la Institutul politehnic, relevă marile realizări în domeniul învăţămîntului şi culturii. Şi fiindcă numai NICOLAE MÅRGEANU (Continuare în pag. 3-a) -POPORUL CÎNTĂ VIAŢASATELOR COLECTIVIZATE Odată cu Eliberarea patriei făurarul de frumuseţe — poetul popular — începe să cînte bucuria vieţii noi la care năzuise şi luptase de veacuri. Imaginile tradiţionale au ajutat creatorilor cântecelor populare să scoată mai bine în relief viaţa fericită spre care porneau satele noastre. Cîntărite pe cântarul vieţii noi, văzute în lumina schimbărilor ce au intervenit în viaţa satelor şi în gândurile oamenilor, suferinţele trecutului au căpătat altă amploare şi au ajuns să pună în valoare cu mare putere de reliefare viaţa nouă din satele colectiviste. Cornule cu frunză lată / Chinuiţi am fost odată / Că munceam pe la bogaţi / Goi-goluţi şi nemîncaţi. / Cit au plîns ăşti ochi bătrini / Se umpleau şapte fîntîni; / Cit au mers picioarele, / Călcam, doamne, soarele; / Cît au trudit aste mîini, / Strângeam nouă munţi de pâini; / Nouă munţi, şapte coline. / Dar a fost amar de mine, / M-adăpam cu lăcrămioare / Şi dormeam tot în picioare, / învelit în supărare. / Codrule cu frunza mică, / Astăzi lacrimi nu mai pică / Şi muncesc cu sat-ntreg / Şi pentru mine culeg; / Muncesc cu satu-mpreună / Şi trăiesc cu voe bună. / Codrule frunză măruntă, / Viaţa mi se pare nuntă . / Omu-i mire tinerel / Fericirea stă cu el, / Anii primeniţi nuntaşi / Şi partidul drag nănaş. Dar după acest salt calitativ cântecul popular nu s-a oprit doar la compararea suferinţelor trecutului cu viaţa fericită de astăzi. Realitatea nouă s-a cerut oglindită în formele ei multiple şi variate. Flăcăul care a schimbat boii pe tractor a creat un nou cântec de dragoste în care tractoristul, eroul satelor de astăzi, capătă proporţii epice : Foaie verde trei aluni / Drag mi-a fost eu boii buni, / Să mi-i pasc pe la-ntorsuri / Tot prin iarbă şi răsuri. / Drag mi-a fost cu boii graşi, / Să le dau drumu-n imaş / Să le dau cu pumnii apă / Şi să mi-i înjug la grapă. / Să răstoarne brazdele / Sus pe toate coastele; / Dar mai drag îmi e acum / Cînd tractoru-l scot pe drum / Şi mi-i bag în arătură / Şi pe soare, şi pe bură / Că eu sunt fecior deliu, / Plec devreme, viu târziu. / Călăresc pe-o herghelie / Greu să crească în câmpie . / Herghelie nevăzută / Şi de mine cunoscută. / Cînd mă-ntorc în spicul nopţii / Mîndra-mi şade-n faţa porţii / Ca o floare de cicoare / In brigadă muncitoare / De nu-i afli asemănare. Creatorii populari cîntă odată cu marile realizări economice şi sociale din satele noastre şi schimbările ce intervin în atitudinea oamenilor faţă de muncă şi roadele ei, în concepţia lor despre lume, în satele colectivizate din Bărăgan, ţăranul muncitor îşi mîngîie în versuri lanurile cu dragostea ce izvorăşte din convingerea că rodul muncii lui asigură trai îmbelşugat celor ce făuresc viaţa nouă din patria noastră : Foaie verde maghiran / Bate vîntu-n Bărăgan, / Leagănă griul pe lan. / Şi-l leagănă binişor, / De-mi aprinde-n suflet dor, / Ziua-ntreagă, tot pe şes, / Să mă pierd prin griul des. / Să mă duc şi să mă pierd, / Cît e ziua să-l MIHAI POP Director general al Institutului de folclor (Continuare in pag. 3-a)