Scînteia Tineretului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 3695-3720)
1961-04-01 / nr. 3695
vin interesul asigurării păcii Oamenii muncii din ţara noastră, tineretul nostru au primit cu viu interes Comunicatul cu privire la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, Comunicat publicat în ziarele de ieri. Aşa cum se arată în Comunicat, într-o atmosferă de deplină înţelegere reciprocă şi unanimitate, participanţii la şedinţa Comitetului Politic Consultativ — şedinţă care a avut loc în zilele de 28 şi 29 martie 1961 la Moscova — au făcut un larg schimb de păreri asupra problemelor legate de evoluţia evenimentelor internaţionale în ultimul timp şi, în legătură cu aceasta, au examinat măsurile de viitor ale ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia în vederea asigurării păcii în Europa şi în lumea întreagă. La baza lucrărilor şedinţei au stat concluziile teoretice şi politice ale Consfătuirii de la Moscova din noiembrie 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, documentele istorice ale acestei consfătuiri în care sunt date răspunsuri la problemele cele mai arzătoare şi de importanţă vitală ale luptei pentru pace şi preîntîmpinarea războiului. Participanţii la şedinţa Comitetului Politic Consultativ — subliniază Comunicatul — au constatat cu satisfacţie că în perioada care a trecut de la consfătuirea precedentă, din februarie 1960, a Comitetului Politic Consultativ, ţările lagărului socialist au obţinut noi şi mari succese în dezvoltarea economiei, culturii, ştiinţei şi tehnicii, în creşterea bunăstării popoarelor lor, în întrecerea economică paşnică dintre sistemul socialist şi sistemul capitalist. Avîntul cu care poporul sovietic făureşte în ritm rapid, baza tehnică materială a comunismului, uimitoarele realizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice cum a fost — de pildă — lansarea şi readucerea pe pământ a celei de-a 4-a şi a celei de-a 5-a nave cosmice, victoriile dobîndite de celelalte ţări socialiste în construcţia vieţii noi — toate acestea vorbesc despre forţa crescîndă a lagărului socialist, cel mai puternic reazim pentru popoarele din lumea întreagă în lupta lor pentru pace. întreaga omenire iubitoare de pace urmăreşte cu admiraţie şi sprijină cu hotărîre lupta perseverentă a ţărilor socialiste pentru promovarea coexistenţei paşnice, iniţiativele lor îndreptate spre consolidarea păcii, spre dejucarea manevrelor adepţilor încordării, spre lărgirea forţelor păcii. Fruntaşi ai vieţii publice de pretutindeni, numeroşi conducători de state salută şi sprijină acţiunile nobile, de pace, ale ţărilor socialiste. Se lărgeşte continuu „zona păcii“, se restrîng posibilităţile forţelor agresiunii. Sub loviturile mişcării de eliberare naţională a popoarelor din colonii, continuă destrămarea sistemului colonial. Aşa cum se arată în Comunicat forţele reale ale socialismului şi păcii capabile să zădărnicească planurile imperialiste agresive şi să instaureze o pace trainică au crescut nemăsurat. Totodată Comunicatul relevă că cercurile agresive imperialiste continuă să pună piedici însănătoşirii climatului internaţional, se împotrivesc eforturilor statelor iubitoare de pace îndreptate spre menţinerea şi întărirea păcii. Statele imperialiste membre ale N.A.T.O. şi ale altor grupări militare agresive continuă cu febrilitate cursa înarmărilor, lărgesc pregătirile militare, încearcă să creeze noi baze militare în Europa şi în alte ţări ale lumii, sporesc stocurile de arme atomice şi rachete, transformă N.A.T.O., în a patra putere atomică. Cu sprijinul Statelor Unite, Angliei şi Franţei e refăcută in ritm accelerat armata agresivă vest-germană. Bundeswehrului condus de generali şi ofiţeri nazişti cu vechi state de serviciu în slujba hitlerismului i se pun la dispoziţie arme rachete , nucleare şi alte mijloace dintre cele mai moderne de exterminare în masă. Faptele arată că Germania occidentală se transformă în principalul focar al primejdiei de război în Europa, înspăimîntate de înaintarea popoarelor pe drumul păcii, democraţiei şi progresului cercurile agresive imperialiste recurg tot mai des la forţa militară directă, încercînd să înăbuşe mişcarea crescîndă de eliberare naţională din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine. Fărădelegile făptuite de colonialişti în Congo, Algeria, Angola, Laos, repetatele provocări împotriva Cubei, constituie exemple grăitoare în această privinţă. Desigur, ţările participante la Tratatul de la Varşovia nu pot să nu tragă concluziile necesare din toate aceste fapte. Ele nu pot rămîne martori indiferenţi la pregătirile militare mereu mai intense ale statelor imperialiste. Statele socialiste — se arată în Comunicat — nu au încetat şi nu vor înceta să depună eforturi în favoarea dezarmării generale şi totale, pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru destinderea încordării internaţionale. Totuşi, ţinînd seama de situaţia creată în legătură cu noile pregătiri militare ale puterilor occidentale, statele participante la Tratatul de la Varşovia au căzut de acord, în cursul schimbului multilateral de păreri, asupra măsurilor pe care consideră necesar să le înfăptuiască în interesul întăririi continue a capacităţii lor de apărare şi a întăririi păcii în întreaga lume. In acţiunile lor — subliniază Comunicatul — ţările participante la Tratatul de la Varşovia pornesc de la concluzia Consfătuirii din noiembrie 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti că prin eforturile unite ale lagărului socialist mondial, ale clasei muncitoare internaţionale, ale mişcării de eliberare naţională şi ale tuturor forţelor iubitoare de pace, războiul mondial poate fi preîntîmpinat. Comunicatul relevă că în interesul asigurării păcii se impune ca o necesitate de prim ordin înlăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial. Este absolut necesară încheierea tratatului de pace cu cele două state germane şi în legătură cu aceasta, stingerea focarului de primejdie din Berlinul occidental prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Ca o nouă şi puternică afirmare a hotărîrii statelor participante la Tratatul de la Varşovia de a apăra cu fermitate cauza păcii răsună cuvintele cu care se încheie Comunicatul : „Statele participante la Tratatul de la Varşovia declară solemn că vor promova consecvent şi peviitor politica de coexistenţă paşnică şi sînt gata să accepte în orice moment înfăptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord cu celelalte state, în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor". „Scînteia tineretului" — —•— — Energia nucleara — folosita în cercetările ştiinţifice din agricultura şi biologie De cîţiva ani în ţara noastră energia nucleară este folosită pe scară tot mai largă şi în cercetările ştiinţifice din agricultură şi biologie. In ameliorarea plantelor cu ajutorul radiaţiilor ionizante, au fost obţinute, la unele plante cultivate, modificări valoroase care deschid perspectiva creării de noi soiuri într-un interval mai scurt de timp, iar prin stimularea facultăţii germinative a seminţelor s-a mărit productivitatea la porumb, sfeclă de zahăr şi la alte plante. Aceste rezultate sunt necesare studierii eficacităţii îngrăşămintelor fosfatice pe diferite tipuri de sol din ţara noastră. De asemenea, izotopii radioactivi sunt folosiţi în studii de biologie şi îndeosebi în fiziologie şi biochimie. Rezultatele obţinute pînă acum şi perspectiva cercetărilor de acest gen în ţara noastră au constituit obiectul unei consfătuiri organizate zilele acestea în Capitală, de Academia R.P. Române şi Ministerul Agriculturii. La consfătuire au luat parte specialişti de la institutele de cercetări şi de învăţămint superior, care utilizează, în lucrările lor, pe scară tot mai largă, izotopii radioactivi. (Agerpres) Lucrări practice în laboratorul de chimie al Şcolii tehnice sanitare din Arad. Foto : S. NICULESCU Proletari din toate ţările, unîţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II-a nr. 3695 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 aprilie 1961 TELEGRAMĂ Celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Guadelupa Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist şi tuturor comuniştilor din Guadelupa un călduros salut frăţesc şi vă urează noi succese în întărirea organizatorică şi ideologică a partidului pe baza invincibilei învăţături marxist-leniniste, în lupta pentru înfăptuirea aspiraţiilor de libertate ale poporului, pentru pace, democraţie şi progres social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMKI Tinerele ţesătoare din brigada de producţie a tineretului condusă de utemista Miloşovici Constanţa de la Uzinele „7 Noiembrie“ din Capitală şi-au luat angajamentul să dea numai produse de bună calitate, tatăle sfătuindu-se asupra metodelor de îndeplinire a angajamentului luat. Foto ! AGERPRES Oţel peste plast şi de bună calitate îmbunătăţind indicii de utilizare a agregatelor, oţelarii de la Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ au elaborat peste planul primului trimestru al anului 75 tone de metal. In acelaşi timp ei au redus preţul de cost pe tona de oţel cu 10 la sută, în fruntea întrecerii pe profesii pentru obţinerea titlului de cel mai bun în meserie, care a cuprins întregul sector, s-au situat echipele conduse de prim-topitorii Dumitru Petre şi Aurică Vartolomeui care au dat oţel numai de calitate superioară şi au redus simţitor procentul de rebuturi. Tînărul Covaci Lazar de la întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“ din Baia Mare lucrează la reparatul perforatoarelor de mină. Foto : N. STELORIAN Delegaţia Republicii Populare Române care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ -şi al statelor participante la Tratatul de la Varşovia a plecat spre patrie MOSCOVA 31 Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S. Vladimir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegaţia a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíne la Moscova, și de membri ai ambasadei. In cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia IN ÎNTRECERE pentru PRODUSE DE CUITATE Marile cetăţi ale oţelului romînesc — Hunedoara şi Reşiţa se află într-o pasionantă întrecere socialistă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, pentru a da patriei mai mult oţel, fontă şi laminate şi de mai bună calitate. Publicăm astăzi cîteva însemnări ale trimişilor noştri la Reşiţa şi Hunedoara în legătură cu contribuţia pe care şi-o aduc tinerii muncitori, ingineri şi tehnicieni la îndeplinirea angajamentelor luate de cele două colective de muncă. REŞIŢA 99. Ne aflăm printre oţelarii din Reşiţa. Întrecerea socialistă şi-a gravat temeinic însemnele în munca brigăzilor de tineret. Faptul care atrage în primul rund atenţia nu-l constituie descătuşarea spectaculoasă a oţelului din gurile cuptoarelor Martin, ci freamătul acela neîntrerupt al oţelăriilor, agilitatea, ochii lor atenţi, preocupaţi — într-un cuvînt, forţa umană, care stăpîneşte şi coordonează totul sub hala cuptoarelor. în cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului, muncitorii aceştia, scăldaţi în luminozitatea densă a şarjelor şi a gurilor de cuptor şi-au adunat încă o dată forţele pentru a da expresie — prin tot ijfiai mult oţel de calitate — sentimentelor de dragoste nemărginită faţă de partid. Undeva, peste munţi şi dealuri, un alt detaşament al oţelului se află mobilizat şi el. Vechea întrecere Reşiţa — Hunedoara se află într-o nouă etapă. Oţelarii din Reşiţa scrutează cu atenţie rezultatele tovarăşilor lor din Hunedoara. Pentru întîietatea combinatului lor în întrecerea cu oţelarii din Hunedoara, brigăzile de aici se întrec între ele cu însufleţire. Esenţialul în această întrecere se desprinde din felul cum toţi factorii ce conlucrează la realizarea angajamentelor privind depăşirea planului la oţelăria Martin, ca şi în celelalte sectoare, îşi coordonează eforturile, pentru ca realizările unui colectiv să genereze, de-a lungul procesului de producţie, înfăptuiri similare în colectivul care preia rezultatul muncii — ca într-o adevărată reacţie în lanţ. Tovarăşii cei mai apropiaţi ai oţelarilor, muncitorii de la sortarea şi încărcarea fierului vechi, zidarii de la „refacere“, zidarii de la „întreţinere“, macaragii, jurnaliştii etc. as Din rezultatele întrecerii între 1—26 martie, oţelarii de la C.S.M. Reşiţa • au produs cu 3,5 la sută mai mult oţel • au redus preţul de cost cu 1,84 lei la tona de oţel • au realizat economii în valoare de 58.000 lei, cultînd angajamentul acestora de a da în 1961, peste prevederile planului, 10.000 tone oţel de bună calitate — şi-au luat angajamente în care hotărîrea oţelarilor se răsfrânge ca într-o oglindă. Imaginea pe care, în acesta zile, Reşiţa ţi-o întipăreşte în minte, este aceea a unei adevărate confluenţe de energii creatoare, o confluenţă realizată sub semnul luptei pentru calitate şi pentru plan, o confluenţă în care aportul tineretului se face simţit la fiecare pas. Cînd Bălani Floren, de pildă, responsabil al tineri'ljfîgăzi^ de tineri oțeWH^i^ luat angajamentul jjitr-o adunare generală că numai el cu brigada sa, în 1961, vor da peste plan 2.000 tone oţel din cele 10.000 prevăzute pe întreaga oţelărie — mai bine de două ori decit ceea ce le revenea — tovarăşii lui, ceilalţi, oţeluri — pe care prin aceasta el îi chema la întrecere — nu s-au îndoit nici o clipă că aşa va fi... Şi iată că numai în 25 de zile din luna martie, brigada lui Bălan dăduse deja în contul angajamentului anual 508 tone de oţel cu respectarea sută la sută a calităţii sortimentelor. Cînd i-am întîlnit, zilele trecute, Bălan şi ceilalţi tovarăşi ai lui Capră Dumitru, Ionescu Petre, Constantinescu Ion, Uhlesky Ştefan — tocmai dăduseră una din multele lor şarje rapide. Erau încă înfierbântaţi de dogoarea cuptorului, dar mulţumiţi, veseli, l-am întrebat care este „secretul“ rezultatelor lor remarcabile. Mi-au răspuns cu modestie totuşi, cu siguranţa pe care ţi-o dă cunoaşterea obiectivului, a valorii propriei munci. Mi-au vorbit despre organizarea locului de muncă. MIHAI NEGULESCU (Continuare în pag. 3-a) Să faci totul pentru întărirea colectivei Mai jos de Stoeneşti, pe frumoasa Vale a Oltului, acolo unde apele rîului, scăpate din strînsoarea de piatră a munţilor, se scurg liniştite spre Dunăre, am auzit deunăzi un cîntec nou: „Oltule, pe malul tău Creşte grîuşorul meu, Grîu în pai ca trestia, Şi în spic ca vrabia. Cu firele deopotrivă, Semănat în colectivă...“ Eram în comuna Băbiciu, într-una din serile acestei primăveri, la vremea cînd oamenii, întîrziind cu diferite treburi la gospodăria colectivă, se întorceau mulţumiţi către casă după o zi obişnuită de muncă. Pe flăcău nu l-am văzut. Glasul i s-a pierdut treptat în seara aceea luminoasă, dar cuvintele, cuvintele lui simple şi frumoase, pornite din inimă, îmi răsună şi-acum în urechi. Dar poate că l-am văzut şi pe flăcău. Poate că el a fost unul dintre tinerii aceia inimoşi cu care am stat de vorbă a doua zi la ferma zootehnică a gospodăriei colective, or, pe care i-am văzut luându-se la întrecere, la construcţia grajdurilor noi pe care le-au început nu de mult. Pentru că însufleţiţi de recentele Directive ale Partidului colectiviştii din Băbiciu vor spori în unii aceştia cu mult numărul de 200 vaci cu lapte pe care-l au acum în gospodăria colectivă. Dar nu numai numărul de animale ci, printr-o muncă serioasă, de calitate, vor spori şi producţia de lapte de la 1.700 litri pe cap de vacă furajată cât a fost anul trecut la cel puţin 1.900 litri anul acesta. Unul dintre tinerii aceia, care, atunci cirul este vorba de gospodăria lor colectivă, nu-şi precupeţesc niciun efort. Şi sînt mulţi din aceştia, lată-i : Gheorghe Firică Udina şi Dumitru. Rusu lucrează în brigada a V.a de cîmp. In brigada aceasta au rămas ei aproape de cînd au intrat în gospodăria colectivă. Şi-au făcut prieteni, îşi cunosc bine tovarăşii de muncă, se ajută între ei. Munca lor n-are nimic extraordinar în ea şi decurge în chipul cel mai firesc cu putinţă : în fiecare seară iau legătura cu brigadierul ori cu şeful de echipă de la care află unde e nevoie de braţele lor pentru a doua zi. Apoi, dimineaţa, exact la timpul hotărît, care de multe ori înseamnă primul cîntat al cocoşilor, înainte de a se face ziuă, sînt prezenţi acolo unde au hotărît de cu seara. Nu mai aşteaptă îndemnuri de la altcineva şi se apucă de treabă. Iar lucrul care iese din mina lor se cunoaşte întotdeauna : nu-i poţi găsi nici un cusur. Aşa au lucrat Udina şi Rusu anul acesta de cînd s-a desprinsăvărat. Ba la căratul îngrăşămintelor naturale pe cîmp, ba pe semănătoare, la însămînţatul celor 20 de hectare cu sfeclă de zahăr de care răspunde brigada lor, la însămînţatul florii,soarelui, la grupatul ogoarelor. Aşa vor lucra ei şi de-acum înainte la însămînţatul porumbului, la întreţinerea culturilor, şi ori PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. 3-a) Ce înseamnă să-ţi iubeşti gospodăria colectivă HUNEDOARA In aceste zile premergătoare aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului nostru, în secţiile Combinatului siderurgic Hunedoara întrecerea socialistă pentru a da patriei oţel mai bun şi în cantităţi sporite a luat o amploare necunoscută. Mărturie stau faptele, rezultatele. La uzina cocsochimică, cărbunele cocsificabil trimis de minerii din Valea Jiului se transformă sub temperatura înaltă din cuptoarele bateriilor, în cocsul pe care îl aşteaptă jurnaliştii. Cocsarii şi-au stabilit ca obiectiv principal în întrecerea socialistă creşterea rezistenţei cocsului la 300— 305 kg. — Angajamentul nostru a şi început să fie îndeplinit, mărturiseşte cu justificată mîndrie Pavel Gheorghe, şeful secţiei cocs. în primele 26 de zile ale lunii martie, am realizat cocs cu o rezistenţă medie de 305 kg. Au fost zile cînd am obţinut o rezistenţă şi mai mare: 307 şi chiar 315 kg faţă de rezistenţa admisă (290 kg). Paralel cu ridicarea în permanenţă a rezistenţei la cocserie se desfăşoară o luptă dîrză şi pentru depăşirea sarcinilor de plan. — Şi la acest obiectiv stăm tot aşa de bine, ţine să precizeze Marcovici Ion, mecanic principal pe maşina de şarje, între 1—26 martie noi am elaborat în plus faţă de plan 822 tone cocs de mare rezistenţă. Bătălia pentru îndeplinirea angajamentelor se duce şi la secţia I furnale. Am făcut o vizită jurnaliştilor tocmai în momentul cînd pe lina de evacuare un şuvoi de fontă strălucitoare se tîra ca un şarpe uriaş spre oalele pîntecoase de turnare. Brigada de tineret condusă de Tăgîrţă Stelian elabora în acea zi cea de a 1002-a tonă de fontă peste plan din luna martie. Colegii lor de la secţia a II-a furnale elaboraseră pînă la 26 martie 1041 tone fontă peste plan, la un loc însumând circa 2043 tone fontă mai mult decit prevederile planului pe cele 26 de zile ale lunii martie. — Pînă la îndeplinirea angajamentului luat în cinstea zilei de 3 mai adaugă Bîldea Ion, responsabilul unei echipe, jurnaliștilor hunedoreni le-au mai rămas de elaborat 1557 tone fontă. Fără îndoială că angajamentele noastre vor fi îndeplinite. Rezultatele de pînă acum ne îndreptăţesc să credem acest lucru. Pe panoul de onoare se aflau evidenţiate echipele de jurnalişti conduse de Tăgîrţă Stelian, Duca Dumitru şi Hriţeu Remus, care în cursul lunii martie şi-au depăşit zilnic norma cu 20—30 la sută. — Secretul ? — l-am întrebat pe unul dintre ei. — Minerii din Teliuc şi Ghelar ne-au trimis în această perioadă cu 2.000 tone de minereu mai mult decit preve- LAL ROMULUS (Continuare în pag. 3 a) Din rezultatele întrecerii între 1—26 martie, siderurgiştii hunedoreni au obţinut peste plan: • 822 tone cocs de mare rezistenţă • 2043 tone fontă • 1325 tone oţel • muncitorii de la laminorul de 650 mm au dat peste plan 5480 tone laminate şi au redus procentul admis de rebuturi cu 0,7 la sută. A venit primăvara. Foto : AGERPRES