Scînteia Tineretului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 3695-3720)

1961-04-01 / nr. 3695

­vin interesul asigurării păcii O­amenii muncii din ţara noastră, tineretul nostru au primit cu viu interes Comunicatul cu privire la şe­dinţa Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală, Comunicat publicat în ziarele de ieri. Aşa cum se arată în Comu­nicat, într-o atmosferă de de­plină înţelegere reciprocă şi unanimitate, participanţii la şedinţa Comitetului Politic Consultativ — şedinţă care a avut loc în zilele de 28 şi 29 martie 1961 la Moscova — au făcut un larg schimb de pă­reri asupra problemelor lega­te de evoluţia evenimentelor internaţionale în ultimul timp şi, în legătură cu aceasta, au examinat măsurile de viitor ale ţărilor participante la Tra­tatul de la Varşovia în vede­rea asigurării păcii în Europa şi în lumea întreagă. La baza lucrărilor şedinţei au stat concluziile teoretice şi politice ale Consfătuirii de la Moscova din noiembrie 1960 a reprezentanţilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti, docu­mentele istorice ale acestei consfătuiri în care sunt date răspunsuri la problemele cele mai arzătoare şi de importan­ţă vitală ale luptei pentru pace şi preîntîmpinarea războiului. Participanţii la şedinţa Co­mitetului Politic Consultativ — subliniază Comunicatul — au constatat cu satisfacţie că în perioada care a trecut de la consfătuirea precedentă, din februarie 1960, a Comitetului Politic Consultativ, ţările lagă­rului socialist au obţinut noi şi mari succese în dezvoltarea economiei, culturii, ştiinţei şi tehnicii, în creşterea bunăstă­rii popoarelor lor, în întrece­rea economică paşnică dintre sistemul socialist şi sistemul capitalist. Avîntul cu care po­porul sovietic făureşte în ritm rapid, baza tehnică materială a comunismului, uimitoarele realizări ale ştiinţei şi tehni­cii sovietice cum a fost — de pildă — lansarea şi readucerea pe pământ a celei de-a 4-a şi a celei de-a 5-a nave cosmice, victoriile dobîndite de celelal­te ţări socialiste în construc­ţia vieţii noi — toate acestea vorbesc despre forţa crescîndă a lagărului socialist, cel mai puternic reazim pentru popoa­rele din lumea întreagă în lupta lor pentru pace. întreaga omenire iubitoare de pace urmăreşte cu ad­miraţie şi sprijină cu ho­­tărîre lupta perseverentă a ţărilor socialiste pentru pro­movarea coexistenţei paş­nice, iniţiativele lor îndrep­tate spre consolidarea păcii, spre dejucarea manevrelor a­­depţilor încordării, spre lărgi­rea forţelor păcii. Fruntaşi ai vieţii publice de pretutindeni, numeroşi conducători de state salută şi sprijină acţiunile no­bile, de pace, ale ţărilor so­cialiste. Se lărgeşte conti­nuu „zona păcii“, se res­­trîng posibilităţile forţelor a­­gresiunii. Sub loviturile miş­cării de eliberare naţională a popoarelor din colonii, conti­nuă destrămarea sistemului colonial. Aşa cum se arată în Comu­nicat forţele reale ale socialis­­mului şi păcii capabile să ză­dărnicească planurile imperia­liste agresive şi să instaureze o pace trainică au crescut ne­măsurat. Totodată Comunicatul relevă că cercurile agresive imperia­liste continuă să pună piedici însănătoşirii climatului inter­naţional, se împotrivesc efor­turilor statelor iubitoare de pace îndreptate spre men­ţinerea şi întărirea păcii. Statele imperialiste membre ale N.A.T.O. şi ale altor gru­pări militare agresive conti­nuă cu febrilitate cursa înar­mărilor, lărgesc pregătirile mi­litare, încearcă să creeze noi baze militare în Europa şi în alte ţări ale lumii, sporesc stocurile de arme atomice şi rachete, transformă N.A.T.O., în a patra putere atomică. Cu sprijinul Statelor Unite, An­gliei şi Franţei e refăcută in ritm accelerat armata agresivă vest-germană. Bundeswehru­­lui condus de generali şi ofiţeri nazişti cu vechi state de ser­viciu în slujba hitlerismului i se pun la dispoziţie arme ra­chete , nucleare şi alte mij­loace dintre cele mai moder­ne de exterminare în masă. Faptele arată că Germania occidentală se transformă în principalul focar al primejdiei de război în Europa, înspăimîntate de înaintarea popoarelor pe drumul păcii, de­mocraţiei şi progresului cercu­rile agresive imperialiste re­curg tot mai des la forţa mili­tară directă, încercînd să înă­buşe mişcarea crescîndă de eliberare naţională din ţările Asiei, Africii şi Americii La­tine. Fărădelegile făptuite de colonialişti în Congo, Algeria, Angola, Laos, repetatele pro­vocări împotriva Cubei, con­stituie exemple grăitoare în această privinţă. Desigur, ţările participante la Tratatul de la Varşovia nu pot să nu tragă concluziile ne­cesare din toate aceste fapte. Ele nu pot rămîne martori in­diferenţi la pregătirile milita­re mereu mai intense ale sta­telor imperialiste. Statele so­cialiste — se arată în Comuni­cat — nu au încetat şi nu vor înceta să depună eforturi în favoarea dezarmării generale şi totale, pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru des­tinderea încordării internaţio­nale. Totuşi, ţinînd seama de situaţia creată în legătură cu noile pregătiri militare ale puterilor occidentale, statele participante la Tratatul de la Varşovia au căzut de acord, în cursul schimbului multilateral de păreri, asupra măsurilor pe care consideră necesar să le înfăptuiască în interesul întă­ririi continue a capacităţii lor de apărare şi a întăririi păcii în întreaga lume. In acţiunile lor — subliniază Comunicatul — ţările participante la Tratatul de la Varşovia pornesc de la concluzia Consfătuirii din no­iembrie 1960 a reprezentanţi­lor partidelor comuniste şi muncitoreşti că prin eforturile unite ale lagărului socialist mondial, ale clasei muncitoare internaţionale, ale mişcării de eliberare naţională şi ale tu­turor forţelor iubitoare de pace, războiul mondial poate fi preîntîmpinat. Comunicatul relevă că în interesul asigură­rii păcii se impune ca o nece­sitate de prim ordin înlătura­rea rămăşiţelor celui de-al doi­lea război mondial. Este abso­lut necesară încheierea trata­tului de pace cu cele două sta­te germane şi în legătură cu aceasta, stingerea focarului de primejdie din Berlinul occi­dental prin transformarea a­­cestuia într-un oraş liber, de­militarizat. Ca o nouă şi puternică afir­mare a hotărîrii statelor par­ticipante la Tratatul de la Varşovia de a apăra cu fermi­tate cauza păcii răsună cuvin­tele cu care se încheie Comuni­catul : „Statele participante la Tratatul de la Varşovia de­clară solemn că vor promova consecvent şi pe­­viitor politi­ca de coexistenţă paşnică şi sînt gata să accepte în orice moment înfăptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord cu celelalte state, în scopul a­­sigurării păcii şi securităţii popoarelor". „Scînteia tineretului" — —•— — Energia nucleara — folosita în cercetările ştiinţifice din agricultura şi biologie De cîţiva ani în ţara noa­­­stră energia nucleară este fo­losită pe scară tot mai lar­gă şi în cercetările ştiinţi­fice din agricultură şi bio­logie. In ameliorarea plantelor cu ajutorul radiaţiilor ionizante, au fost obţinute, la unele plante cultivate, modificări valoroase care deschid pers­pectiva creării de noi soiuri într-un interval mai scurt de timp, iar prin stimularea fa­cultăţii germinative a semin­ţelor s-a mărit productivita­tea la porumb, sfeclă de za­hăr şi la alte plante. Aceste rezultate sunt necesa­re studierii eficacităţii îngră­şămintelor fosfatice pe diferi­te tipuri de sol din ţara noa­stră. De asemenea, izotopii radioactivi sunt folosiţi în studii de biologie şi îndeosebi în fiziologie şi biochimie. Rezultatele obţinute pînă a­­cum şi perspectiva cercetări­lor de acest gen în ţara noa­stră au constituit obiectul unei consfătuiri organizate zilele acestea în Capitală, de Academia R.P. Române şi Mi­nisterul Agriculturii. La con­sfătuire au luat parte spe­cialişti de la institutele de cercetări şi de învăţămint superior, care utilizează, în lucrările lor, pe scară tot mai largă, izotopii radioactivi. (Agerpres) Lucrări practice în laborato­­rul de chimie al Şcolii teh­nice sanitare din Arad. Foto : S. NICULESCU Proletari din toate ţările, unîţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II-a nr. 3695 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 aprilie 1961 TELEGRAMĂ Celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Guadelupa Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român tri­mite celui de-al II-lea Con­gres al Partidului Comunist şi tuturor comuniştilor din Guadelupa un călduros salut frăţesc şi vă urează noi suc­cese în întărirea organizato­rică şi ideologică a partidu­lui pe baza invincibilei învă­ţături marxist-leniniste, în lupta pentru înfăptuirea as­piraţiilor de libertate ale po­porului, pentru pace, demo­craţie şi progres social. COMITETUL CENTRAL­ AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMK­I Tinerele ţesătoare din bri­gada de producţie a tine­retului condusă de utemista Miloşovici Constanţa de la Uzinele „7 Noiembrie“ din Capitală şi-au luat angaja­mentul să dea numai pro­duse de bună calitate, ta­­tăle sfătuindu-se asupra metodelor de îndeplinire a angajamentului luat. Foto ! AGERPRES Oţel peste plast şi de bună calitate îmbunătăţind indi­cii de utilizare a agregatelor, oţelarii de la Uzinele de au­tocamioane „Steagul Roşu“ au elaborat peste planul primului trimestru al anului 75 tone de metal. In a­celaşi timp ei au re­dus preţul de cost pe tona de oţel cu 10 la sută, în fruntea întrece­rii pe profesii pentru obţinerea titlului de cel mai bun în me­serie, care a cuprins întregul sector, s-au situat echipele con­duse de prim-topito­­rii Dumitru Petre şi Aurică V­artolomeui care au dat oţel nu­mai de calitate supe­rioară şi au redus simţitor procentul de rebuturi. Tînărul Covaci La­zar de la întreprinderea minieră „Pe­tre Gheorghe“ din Baia Mare lucrează la reparatul perforatoarelor de mină. Foto : N. STELORIAN Delegaţia Republicii Populare Române care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ -ş­i al statelor participante la Tratatul de la Varşovia a plecat spre patrie MOSCOVA 31 Coresponden­tul Agerpres transmite: Vi­neri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consulta­tiv al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat al R. P. Române, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, general de ar­mată Leontin Sălăjan, minis­trul Forţelor Armate, Gheor­ghe Gaston Marin, preşedin­tele Comitetului de Stat al Planificării şi Corneliu Măne­­scu, ministrul Afacerilor Ex­terne. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de to­varăşii Mihail Suslov, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S.­ Vladimir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Co­mitetului de Stat al Planifică­rii, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Ni­kolai Firiubin, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegaţia a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Romíne la Moscova, și de membri ai am­basadei. In cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia IN ÎNTRECERE pentru PRODUSE DE CUITATE Marile cetăţi ale oţelului romînesc — Hune­doara şi Reşiţa se află într-o pasionantă întrecere socialistă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, pentru a da patriei mai mult oţel, fontă şi laminate şi de mai bună calitate. Publicăm astăzi cîteva însemnări ale trimişilor noştri la Reşiţa şi Hunedoara în legătură cu con­tribuţia pe care şi-o aduc tinerii muncitori, ingi­neri şi tehnicieni la îndeplinirea angajamentelor luate de cele două colective de muncă. REŞIŢA 9­9. Ne aflăm printre oţelarii din Reşiţa. Întrecerea socialistă şi-a gravat temeinic însemnele în munca brigăzilor de tine­ret. Faptul care atrage în pri­mul rund atenţia nu-l consti­tuie descătuşarea spectaculoa­să a oţelului din gurile cup­toarelor Martin, ci freamătul acela neîntrerupt al oţelări­­ilor, agilitatea, ochii lor atenţi, preocupaţi — într-un cuvînt, forţa umană, care stăpîneşte şi coordonează totul sub hala cuptoarelor. în cinstea ce­lei de a 40-a a­­niversări a par­tidului, muncito­rii aceştia, scăl­daţi în lumino­zitatea densă a şarjelor şi a gu­rilor de cuptor şi-au adunat încă o dată forţele pentru a da ex­presie — prin tot ijfiai mult o­­ţel de calitate — sentimentelor de dragoste nemăr­ginită faţă de partid. Undeva, peste munţi şi dea­luri, un alt detaşament al o­­ţelului se află mobilizat şi el. Vechea întrecere Reşiţa — Hunedoara se află într-o nouă etapă. Oţelarii din Reşiţa scrutea­ză cu atenţie rezultatele to­varăşilor lor din Hunedoara. Pentru întîietatea combinatu­lui lor în întrecerea cu oţela­rii din Hunedoara, brigăzile de aici se întrec între ele cu însufleţire. Esenţialul în această între­cere se desprinde din felul cum toţi factorii ce conlucrea­­­ză la realizarea angajamente­lor privind depăşirea planului la oţelăria Martin, ca şi în celelalte sectoare, îşi coordo­nează eforturile, pentru ca realizările unui colectiv să genereze, de-a lungul procesu­lui de producţie, înfăptuiri si­milare în colectivul care preia rezultatul muncii — ca într-o adevărată reacţie în lanţ. To­varăşii cei mai apropiaţi ai o­­ţelarilor, muncitorii de la sor­tarea şi încărcarea fierului vechi, zidarii de la „refacere“, zidarii de la „întreţinere“, ma­­caragii, jurnaliştii etc.­­ as­ Din rezultatele întrecerii între 1—26 martie, o­­ţelarii de la C.S.M. Re­şiţa • au produs cu 3,5 la sută mai mult oţel • au redus preţul de cost cu 1,84 lei la tona de oţel • au realizat econo­mii în valoare de 58.000 lei, cultînd angajamentul acestora de a da în 1961, peste preve­derile planului, 10.000 tone o­­ţel de bună calitate — şi-au luat angajamente în care ho­­tărîrea oţelarilor se răsfrân­ge ca într-o oglindă. Imaginea pe care, în acesta zile, Reşiţa ţi-o întipăreşte în minte, este aceea a unei ade­vărate confluenţe de energii creatoare, o confluenţă reali­zată sub semnul luptei pentru calitate şi pentru plan, o con­fluenţă în care aportul tineretu­lui se face sim­ţit la fiecare pas. Cînd Bălani Floren, de pildă, responsabil al ti­­neri'ljfîgăzi^ de tineri oțeWH^i^ luat angajamen­tul jjitr-o adu­nare generală că numai el cu brigada sa, în 1961, vor da pes­te plan 2.000 to­ne oţel din cele 10.000 prevăzute pe întreaga oţe­­lărie — mai bi­ne de două ori decit ceea ce le revenea — tova­răşii lui, ceilalţi, oţeluri — pe care prin aceasta el îi chema la întrecere — nu s-au îndoit nici o clipă că aşa va fi... Şi iată că numai în 25 de zile din luna martie, brigada lui Bălan dăduse de­ja în contul angajamentului anual 508 tone de oţel cu res­pectarea sută la sută a cali­tăţii sortimentelor. Cînd i-am întîlnit, zilele tre­cute, Bălan şi ceilalţi tovarăşi ai lui­­ Capră Dumitru, Io­­nescu Petre, Constantinescu Ion, Uhlesky Ştefan — toc­mai dăduseră una din multele lor şarje rapide. Erau încă înfierbântaţi de dogoarea cup­torului, dar mulţumiţi, veseli, l-am întrebat care este „secre­tul“ rezultatelor lor remarca­bile. Mi-au răspuns cu modes­tie totuşi, cu siguranţa pe care ţi-o dă cunoaşterea obiec­tivului, a valorii propriei munci. Mi-au vorbit despre organizarea locului de muncă. MIHAI NEGULESCU (Continuare în pag. 3-a) Să faci totul pentru întărirea colectivei Mai jos de Stoeneşti, pe fru­moasa Vale a Oltului, acolo unde apele rîului, scăpate din strîn­­soarea de piatră a munţilor, se scurg liniştite spre Dunăre, am auzit deunăzi un cîntec nou: „Oltule, pe malul tău Creşte grîuşorul meu, Grîu în pai ca trestia, Şi în spic ca vrabia. Cu firele deopotrivă, Semănat în colectivă...“ Eram în comuna Băbiciu, în­­tr-una din serile acestei primă­veri, la vremea cînd oamenii, în­­tîrziind cu diferite treburi la gospodăria colectivă, se întor­ceau mulţumiţi către casă după o zi obişnuită de muncă. Pe flă­cău nu l-am văzut. Glasul i s-a pierdut treptat în seara aceea luminoasă, dar cuvintele, cuvin­tele lui simple şi frumoase, por­­nite din inimă, îmi răsună şi-a­cum în urechi. Dar poate că l-am văzut şi pe flăcău. Poate că el a fost unul dintre tinerii aceia inimoşi cu care am stat de vorbă a doua zi la ferma zootehnică a gospodă­riei colective, or, pe care i-am­ văzut luându-se la întrecere, la construcţia grajdurilor noi pe care le-au început nu de mult. Pentru că însufleţiţi de recen­tele Directive ale Partidului co­lectiviştii din Băbiciu vor spori în unii aceştia cu mult numărul de 200 vaci cu lapte pe care-l au acum în gospodăria colectivă. Dar nu numai numărul de ani­male ci, printr-o muncă serioa­să, de calitate, vor spori şi pro­ducţia de lapte de la 1.700 litri pe cap de vacă furajată cât a fost anul trecut la cel puţin 1.900 litri anul acesta. Unul dintre ti­nerii aceia, care, atunci cirul este vorba de gospodăria lor colecti­vă, nu-şi precupeţesc niciun e­­fort. Şi sînt mulţi din aceştia, lată-i : Gheorghe Firică Udina şi Du­mitru­­. Rusu lucrează în brigada a V.a de cîmp. In brigada a­­ceasta au rămas ei aproape de cînd au intrat în gospodăria co­lectivă. Şi-au făcut prieteni, îşi cunosc bine tovarăşii de muncă, se ajută între ei. Munca lor n-are nimic extraordinar în ea şi de­curge în chipul cel mai firesc cu putinţă : în fiecare seară iau legătura cu brigadierul ori cu şeful de echipă de la care află unde e nevoie de braţele lor pentru a doua zi. Apoi, dimi­neaţa, exact la timpul hotărît, care de multe ori înseamnă pri­mul cîntat al cocoşilor, înainte de a se face ziuă, sînt prezenţi acolo unde au hotărît de cu seara. Nu mai aşteaptă îndem­­nuri de la altcineva şi se apucă de treabă. Iar lucrul care iese din mina lor se cunoaşte întot­deauna : nu-i poţi găsi nici un cusur. Aşa au lucrat Udina şi Rusu anul acesta de cînd s-a desprinsă­­vărat. Ba la căratul îngrăşămin­telor naturale pe cîmp, ba pe semănătoare, la însămînţatul ce­lor 20 de hectare cu sfeclă de zahăr de care răspunde brigada lor, la însămînţatul florii,soare­­lui, la grupatul ogoarelor. Aşa vor lucra ei şi de-acum înainte la însămînţatul porumbului, la întreţinerea culturilor, şi ori PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. 3-a) Ce înseamnă să-ţi iubeşti gospodăria colectivă HUNEDOARA In aceste zile premergătoa­re aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului nos­tru, în secţiile Combinatului siderurgic Hunedoara între­cerea socialistă pentru a da patriei oţel mai bun şi în can­tităţi sporite a luat o amploa­re necunoscută. Mărturie stau faptele, rezultatele. La uzina cocsochimică, căr­bunele cocsificabil trimis de minerii din Valea Jiului se transformă sub temperatura înaltă din cup­toarele baterii­lor, în cocsul pe care îl aşteaptă jurnaliştii. Coc­­­sarii şi-au sta­­­bilit ca obiectiv principal în în­trecerea socia­listă creşterea rezistenţei coc­sului la 300— 305 kg. — Angajamen­tul nostru a şi început să fie îndeplinit, măr­turiseşte cu jus­tificată mîndrie Pavel Gheorghe, şeful secţiei cocs. în primele 26 de zile ale lunii martie, am realizat cocs cu o rezistenţă medie de 305 kg. Au fost zile cînd am obţinut o rezistenţă şi mai mare: 307 şi chiar 315 kg faţă de rezistenţa ad­misă (290 kg). Paralel cu ridicarea în per­manenţă a rezistenţei la coc­­serie se desfăşoară o luptă dîrză şi pentru depăşirea sar­cinilor de plan. — Şi la acest obiectiv stăm tot aşa de bine, ţine să pre­cizeze Marcovici Ion, mecanic principal pe maşina de şarje, între 1—26 martie noi am elaborat în plus faţă de plan 822 tone cocs de mare rezis­tenţă. Bătălia pentru îndeplinirea angajamentelor se duce şi la secţia I furnale. Am făcut o vizită jurnaliştilor tocmai în momentul cînd pe lina de e­­vacuare un şuvoi de fontă strălucitoare se tîra ca un şar­pe uriaş spre oalele pîntecoa­­se de turnare. Brigada de tineret condusă de Tăgîrţă Stelian elabora în acea zi cea de a 1002-a tonă de fontă peste plan din luna martie. Colegii lor de la sec­ţia a II-a furnale elaboraseră pînă la 26 martie 1041 tone fontă peste plan, la un loc însu­mând circa 2043 tone fontă mai mult decit pre­vederile planu­lui pe cele 26 de zile ale lunii martie. — Pînă la în­deplinirea anga­jamentului luat în cinstea zilei de 3 mai adau­gă Bîldea Ion, responsabilul u­­nei echipe, jur­naliștilor hune­­doreni le-au mai rămas de elabo­rat 1557 tone fontă. Fără în­doială că anga­jamentele noas­tre vor fi îndeplinite. Rezul­tatele de pînă acum ne în­dreptăţesc să credem acest lucru. Pe panoul de onoare se a­­flau evidenţiate echipele de jurnalişti conduse de Tăgîrţă Stelian, Duca Dumitru şi Hriţeu Remus, care în cursul lunii martie şi-au depăşit zil­nic norma cu 20—30 la sută. — Secretul ? — l-am între­bat pe unul dintre ei. — Minerii din Teliuc şi Ghelar ne-au trimis în această perioadă cu 2.000 tone de mi­nereu mai mult decit preve- LAL ROMULUS (Continuare în pag. 3­ a) Din rezultatele întrecerii între 1—26 martie, si­­derurgiştii hunedoreni au obţinut peste plan: • 822 tone cocs de mare rezistenţă • 2043 tone fontă • 1325 tone oţel • muncitorii de la la­minorul de 650 mm au dat peste plan 5480 tone laminate şi au redus procentul admis de re­buturi cu 0,7 la sută. A venit primăvara. Foto : AGERPRES

Next