Scînteia Tineretului, mai 1961 (Anul 17, nr. 3721-3745)

1961-05-03 / nr. 3721

Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, a rostit la posturile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătoreşte astăzi, împreună cu popoarele ţărilor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întrea­ga lume, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al în­tregii omeniri, pentru pace, democraţie şi socialism. In această zi, in care poporul mun­citor trece în revistă roadele minunate ale muncii sale entuziaste, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Con­siliului de Stat şi al guvernului Repu­blicii Populare Româe să transmit clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelec­tualităţii, întregului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi cul­turii, în lupta pentru desăvîrşirea construc­ţiei socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condi­ţiile unui puternic avînt în munca în­tregului popor pentru îndeplinirea sar­cinilor măreţe trasate de cel de-al II-Iea Congres al partidului. Pretutindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine, se construiesc cartiere întregi de locuinţe, pe ogoarele unităţilor so­cialiste din agricultură lucrează tot mai ■multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga înfăţişare a satelor. Poporul nostru liber şi stăpîn pe soarta sa a transformat Romînia într-o ţară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin pro­gres şi o cultură înfloritoare, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai şi a glorioasei aniversări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea calităţii produ­selor, s-a transformat într-o mişcare a întregului popor şi s-a concretizat în succesele obţinute in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în pla­nul de stat pe trimestrul 1 al acestui an, care a fost realizat in proporţie de circa 104 la sută. Volumul producţiei globale industriale este cu aproape 18 la sută mai mare faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut. Aceste succese sînt rezultatul muncii pline de avînt şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecvenţă politica partidu­lui de industrializare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost obţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu încre­dere calea arătată de partid, muncesc uniţi în gospodării colective şi întovără­şiri agricole. Harnica noastră ţărănime muncitoare a pornit cu multă însufleţire la efec­tuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, mun­ceşte pentru sporirea continuă a produc­ţiei vegetale şi animale, îşi făureşte con­diţii de viaţă tot mai bune, asigurînd in acelaşi timp cantităţi sporite de produse agro-alimentare necesare industriei bu­nurilor de consum şi aprovizionării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preţ la dezvoltarea economiei naţionale, la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndîrea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obţinute im economie, în creşterea venitului naţio­nal, partidul şi guvernul au înfăptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele materiale şi culturale ale oamenilor muncii. Sala­riul real a crescut in primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde Iei. In anul 1960 şi în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului şi date în folosinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul creator al celor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie că planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai in con­diţiile cînd sistemul mondial socialist exercită o înrîurire hotăritoare asupra evoluţiei societăţii omeneşti. Marile rea­lizări ale Uniunii Sovietice în con­strucţia desfăşurată a comunismului, avîntul ştiinţei şi tehnicii sovietice, suc­cesele remarcabile ale popoarelor din toate ţările socialiste în dezvoltarea economiei şi culturii demonstrează cu puterea faptelor superioritatea incon­testabilă a socialismului asupra capita­lismului. Creşterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea şi coeziunea­­ de nezdruncinat a ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti­­ in­ternaţionale sporesc influenţa ideilor socialismului în întreaga lume. In a­­ceastă primăvară care va rămine de-a pururi în­ amintirea popoarelor prin mi­nunata victorie a omului comunist, care a pătruns pentru prima oară în Cosmos, mai strălucitoare ca oricînd l­um­i­nea­ză in inimile tuturor celor ce muncesc ‘în­crederea nestrămutată în triumful cauzei comunismului — primăvara omenirii. (Continuare în pag. a 2-a) D­e 1 Mai, toţi cei ce muncesc — liberi sau încă exploataţi — popoarele de pe toate con­tinentele bătrînei şi bunei noastre planete ( cum cu o duioşie şi o dragoste adine umană o munca Gagarin) îşi string mîinile într-o şi mai deplină frăţie şi tovă­răşie de luptă pentru pace, pentru fericire şi bună­stare. De 1 Mai, patria noastră imbracă haina minunată, optimistă şi multicoloră a zilelor de sărbătoare. De 1 Mai, poporul mun­citor a ieşit în stradă, cu tot ce-a realizat el mai bun şi mai frumos, cu visurile şi planurile sale de viitor cele mai apropiate, cu gîn­­durile sale cele mai nobile şi mai frumoase, gînduri de pace şi prietenie cu popoarele lumii, de solida­ritate cu popoarele care luptă pentru independenţă şi libertate, de frăţie şi u­­nitate cu popoarele puter­nicului lagăr al păcii şi so­cialismului. De 1 Mai, în întreaga ţară a fost sărbătoare. In toate oraşele şi satele pa­triei, pretutindeni, prin mi­tinguri şi demonstraţii, ser­bări şi manifestări artisti­ce, poporul muncitor, toţi cei ce muncesc, au cinstit ziua de 1 Mai cu entuziasm, au trecut în revistă izbîn­­zile cucerite pentru înfăp­tuirea marilor sarcini tra­sate de Congresul al III-lea al partidului, succesele ob­ţinute în întrecerea socia­listă în cinstea aniversării partidului. 1 Mai a fost un moment de trecere în revistă, de justificată mîndrie pentru ceea ce am realizat, un pri­lej de manifestare a hotă­­rîrii de a ne dărui cu şi mai multă însufleţire for­ţele noastre cauzei socialis­mului şi păcii. Dar pentru a cunoaşte cum a sărbătorit ţara ziua de 1 Mai, te invităm, citi­torule, la o călătorie prin oraşele ţării. BUCUREŞTIUL IN HAINE DE SĂRBĂTOARE încă din primele ore ale di­mineţii, Bucureştiul se află în plină sărbătoare. Inveşmînta­­tă în straiele multicolore ale noilor construcţii, Capitala re­publicii noastre a arborat pe schelele şi balcoanele noilor blocuri mii de drapele. La ora zece, oamenii muncii, mii de tineri urmăresc cu un deosebit interes, în faţa apara­telor de radio şi a televizoare­lor, cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica, membru al Bi­roului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., se bucură din inimă pentru salutul şi cal­dele felicitări adresate poporu­lui muncitor de către partid şi guvern. Pe bulevardele Capitalei, întîlnim în grupuri, mii, zeci de mii de bucureşteni. Se ci­teşte în ochii fiecărui trecător bucuria muncii eliberate, a visurilor şi năzuinţelor reali­zate. Iată-i, mulţi se opresc în faţa noului bloc de pe bule­vardul Magheru, pe care con­structorii l-au terminat de fi­nisat abia cu cîteva ore înain­te. Este podoaba adusă de constructori pentru împlinirea cadrului festiv al acestei zile. Proaspătă, tinerească este în această zi şi imaginea noilor bulevarde deschise de pe Ma­gistrala Nord-Sud pînă în car­tierul Pieptănari, pline de op­timism se ridică deasupra şo­selei Mihai Bravu săgeţile de metal ale macaralelor. O ade­vărată bijuterie, noul cvartal din preajma noii clădiri a Circului de Stat, atrage mii de vizitatori. In bucuria şi ad­miraţia exprimată se citeşte uşor satisfacţia pe care o în­cearcă creatorii aflaţi în faţa propriilor opere : vizitatorii de azi sînt constructorii în­­tîlniţi ieri pe schele, sunt mun­citorii, tehnicienii şi inginerii întîlniţi zi de zi în halele imense ale uzinelor. In­satis­facţia şi bucuria unanimă pe care ei o trăiesc în această zi se exprimă recunoştinţa şi în­crederea lor faţă de Partidul Muncitoresc Român, călăuză sigură pe drumul luminos al socialismului, faţă de Comite­tul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. ...Iată-ne în sala de festivi­tăţi a Şcolii medii nr. 13 din raionul 23 August. Bucuria generală a devenit cint, dani şi voie bună. Pe scenă au apă­rut echipele artistice ale în­treprinderilor „Electroapara­­taj“, „Mătasea Populară“, ale Uzinelor „Republica“. Artiştii amatori interpretează cu mult talent cîntece închinate zilei de 1 Mai, celei de a 40-a ani­versări a partidului. In forţa cîntecului, laminoriştii de la „Republica“ au adus ceva din căldura şi forţa cu care mo­delează metalul. Este ceva din energia şi hotărîrea lamino­­riştilor din brigada condusă de tînărul Gîscă Ion, care au reuşit să cîştige, în cinstea zi­lei de 1 Mai, întrecerea pentru cea mai bună brigadă de la laminorul de 3 toli. In cinstea zilei de 1 Mai, sectorul lor şi-a depăşit cu mult planul, dînd numai produse de cali­tate superioară. Este și aceas­tă victorie un dar, asemănă­tor cu acela al constructorilor, la întregirea peisajului festiv al zilei de 1 Mai. Cu cîteva zile înainte, Leu, Suhaciuc, Tănase şi ceilalţi membri ai brigăzii de la minorişti au luat hotărîrea să-şi exprime admi­raţia faţă de oamenii sovietici dînd brigăzii lor numele pri­mului om care a pătruns în Cosmos — Iuri Gagarin. Cu dragoste şi recunoştinţă se îndreaptă în această zi gîndurile tinerilor muncitori bucureşteni spre succesele muncitorilor sovietici. Numele primului cosmonaut îl vom auzi pe numeroase alte artere ale oraşului. La Universitate, lingă standul cu cărţi deschis de „Librăria noastră“ am par­ticipat la o dispută aprinsă: elevii unei şcoli profesionale stăruiau pe lingă bătrînul li­brar să le vîndă şi ultima car­te poştală cu chipul cosmo­nautului. — Nu pot să v-o dau, înţe­legeţi, le spunea librarul. Am vîndut cîteva sute de portrete, dar pe acesta l-am cumpărat eu. Pînă la urmă însă tot l-a dat. Ceva mai departe, în faţa uşii hotelului de lingă Cişmi­­giu, un mare grup de tineri bucureşteni înconjuraseră pe turiştii sovietici aflaţi într-o călătorie prin R.P.R. Se făceau schimburi reciproce de vederi, de ilustrare. Un tînăr din Ce­­liabinsk dădea unui elev din Bucureşti adresa sa, în timp ce pe mapele cu ilustrate co­lorate aduse de turiştii lenin­­grădeni se notau adresele oaspeţilor sovietici. ...Străbatem mai departe ora­şul. Pe cîţi dintre eroii repor­tajelor noastre zilnice nu-i întîlnim azi pe stradă ! Unul dintre ei este şi tînărul Ma­rin Mălăieru, strungar fruntaş la Uzinele „Timpuri Noi“. Pe el şi băieţii lui telespectatorii i-au văzut încă din primele ore ale anului 1961 pe ecra­nele televizoarelor. — Aşa este, ne spune Mă­lăieru. Un reporter ne-a în­trebat atunci ce ne propunem pentru ziua de 1 Mai. Ne-am angajat atunci ca în cinstea zi­lei de 1 Mai şi a celei de a 40-a aniversări a partidului să obţinem numai produse de calitate superioară. Ne-am realizat angajamentul. Dar nu numai atît. La 1 Mai se îm­plineşte un an de cînd bri­gada noastră n-a mai dat nici un rebut. Am devenit brigadă de calitate. Vorbind la televi­ziune am promis să continuăm a învăţa. Toţi urmăm cursu­rile de ridicare a calificării. Trei s-au şi prezentat la exa­men şi şi-au ridicat calificarea cu cîte un grad. Patru dintre noi urmează cursurile şcolii medii. Ceilalţi patru urmează cursurile de pregătire pentru a intra anul acesta în şcoala medie. Deci, încă un angaja­ment realizat. Reporterul televiziunii m-a întrebat atunci ce-mi doresc în­ viaţa personală pe anul a­­cesta. Am răspuns că aş vrea să realizez trei lucruri: să în­treprind o călătorie în U.R.S.S., să întîmpin ziua de 1 Mai realizînd cîteva inova­ţii şi să-mi cumpăr un scuter. Scuterul l-am cumpărat din februarie. Propunerile de ino­vaţii — două la număr mi-au fost aprobate zilele trecute. Călătoria ? Se va înfăptui şi ea foarte curînd. Se înserează. Pretutindeni, sărbătorirea primei zie de mai continuă. Pieţele, estradele, săli de festivităţi şi de spec­tacole ale Capitalei au atras mii de spectatori. Suntem­ în Piaţa Republicii. In faţa a mii de oameni ai muncii, timp de cîteva ore în şir, formaţii artistice bucureş­­tene, printre care amintim fanfara Ministerului Forţelor Armate, formaţia întreprin­derii „Automatica“ cuceresc pe spectatori prin frumuseţea şi înalta măiestrie artistică cu care interpretează cîntecele şi dansurile. Alături de formaţi­ile de amatori, artiştii Filar­monicii „George Enescu“ şi-au dat şi ei concursul, îndelung aplaudat concertul dat de ei s-a bucurat de un deosebit succes. Spontan, voioşia a fă­cut ca mulţimea să se prindă în horă. Intr-o atmosferă de molipsitor entuziasm, veselia şi dansul au durat pînă noap­tea tîrziu. ÎN CETATEA OŢELULUI Azi, la Hunedoara fumul co­şurilor furnalelor şi oţelării­­lor se ridică drept în sus, spre înalturi. Asta înseamnă timp frumos. Dar nu starea timpu­lui dă cadrul sărbătoresc al a­­cestei zile, ci cu totul altceva. Să privim oraşul. Steaguri şi flori peste tot. Pe întinderea uriaşului com­binat siderurgic, la ferestrele instituţiilor şi locuinţelor, peste tot flutură în bătaia unui vînt uşor, steaguri roşii şi tricolore. Oamenii muncii din oraşul flăcărilor s-au pre­gătit pentru demonstraţia de 1 Mai şi spre centrul oraşului se revarsă ca un torent mii de oţelari, laminatori, jurnalişti, cocsari, mineri. Mai întîi asis­tăm la un miting în cadrul căruia ia cuvîntul tovarăşul Franckfurt Tiberiu, secretar al comitetului orăşenesc P.M.R. Ora 10,30, începe demon­straţia oamenilor muncii din Hunedoara. In pas vioi, ca­denţat, de defilare, trec com­panii din gărzile muncitoreşti — oţelari, furnalişti, lamino­rişti, care cu cîteva ore îna­inte de a strînge la piept ar­mele stingeau în carele lami­norului şerpi incandescenţi de oţel, mineri de la Călan şi Ghelar care sfredeleau cu mi­gală pămintul pentru a da furnalelor cit mai mult mi­nereu. Mulţimea din tribune, de pe trotuare şi de la ferestrele ca­selor izbucneşte în urale, a­­runcă flori, învăluind cu dra­gostea lor şirurile drepte ale muncitorilor din gărzile mun­citoreşti. Apar în piaţă pionierii de la şcolile din oraş purtînd stema organizaţiei de pionieri. „Sunt gata întotdeauna“ — a­­ceasta este deviza lor. Da, ei sunt gata întotdeauna pentru cauza partidului şi a poporu­lui muncitor, pentru cauza pa­triei lor, ei învaţă şi se pre­gătesc cu sîrguinţă pentru a deveni cetăţeni demni ai so­cietăţii noastre socialiste. Apare acum un grup com­pact de 200 stegari care des­chide uriaşa coloană de de­monstranţi de la Combinatul siderurgic. Muncitorii combi­natului au întîmpinat cu im­portante succese în întrecerea socialistă ziua de 1 Mai. In frunte se situiază laminoriştii de la Laminorul de 650 mm. în faţa coloanei ei au un gra­fic în care se spune : 7.200 tone laminate peste plan , indicii de calitate au crescut cu 15 la sută. Trec apoi jurnaliştii. Doi muncitori de la secţia I furnale poartă un grafic prin care se anunţă că cifra ad­misă de rebut de 5 la sută a fost redusă în cinstea zilei de 1 Mai la 0,56 la sută. La Hunedoara, lupta pentru o producţie de oţel de bună calitate este la ordinea zilei, în cinstea zilei de 1 Mai, mun­citorii de la oţelăria nouă au dat peste plan 1.500 tone de oţel şi au realizat importante economii la preţul de cost. Bravii oţelari care trec acum prin faţa tribunei au tradus în viaţă sarcinile trasate de partid. Şirul de demonstranţi con­tinuă ca un şuvoi neîntrerupt. Trec muncitorii de la lami­norul 800 de mm, de la Uzina cocsochimică, Fabrica de aglo­merare, Bluming, sectorul me­canic şef şi altele. Coloana muncitorilor de la C.S.H. se încheie cu formaţii artistice din combinat , corul, echipele de dansatori, orchestra de mandoline şi cu un frumos cor alegoric. Combinatul hunedorean este în continuă dezvoltare. Se construieşte peste tot, se ri­dică hale noi, altele se mo­dernizează, se sistematizează. La aceasta lucrează muncitorii de la I.C.S.H., care trec acum prin faţa tribunei. Iată-i pe muncitorii de la Şantierul montaj instalaţii 2. Ei şi-au îndeplinit planul de producţie pe primul trimestru cu 125 la sută, realizînd 5.300 tone construcţii metalice. Trec apoi muncitorii de la Şantie­rul 2 construcţii, Şantierul construcţii civile, Şantierul construcţii din Călan. Şirul de demonstranţi este urmat apoi de copii în fru­moase costume naţionale de la şcolile de 7 ani, de la grupul şcolar al C.S.H. Demonstraţia se încheie cu 0 coloană lungă de tineri spor­tivi. Apare apoi o machetă a rachetei cosmice sovietice. Pe ea scrie „Vostok“. Un copil cu cască şi ochelari de pilot, aşe­zat în carlinga rachetei, fîl­­fîie un drapel roşu. Este un semn de cinstire al uriaşului succes dobîndit de poporul so­vietic, care a trimis primul un om pe drumurile fără de sfîrşit ale Universului. ALĂTURI -MUNCITORI ŞI ŢĂRANI Constanţa. Sosirea zilei de 1 Mai a fost vestită aici încă din zorii zilei. Sirenele fabri­cilor, ale vaselor aflate în port, au sunat în semn de cin­stire pentru marea sărbătoare (Continuare în pag. 2­ a) ŢARA INTRE­A­GA A SARBÄ­TORIT CU ENTUZIASM ZIUA DE 1 MAI 1 Mai la Constanţa Un grup de studenţi de la Universitatea ,,C. I. Parhon“ ascultă cuvintarea rostită de tovarăşul Chivu Stoica la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, sueveţienii urmăresc cu Interes programul desfăşurat pe estrada din Piaţa Republică OMENII MUNCII DIN PATRIA NOASTRĂ AU SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM ! MAI - ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC. EI ŞI-AU MANIFESTAT ÎN ACEASTĂ ZI PROFUNDUL ATAŞAMENT FAŢĂ DE CAUZA PĂCII ŞI PRIETENIEI ÎNTRE POPOARE, DRAGOSTEA NEŢĂRMURITĂ FAŢĂ DE PARTID, HOTĂRÎREA DE A ÎNTÎMPINA GLORIOASA ANIVERSARE A PARTIDULUI CU NOI REALIZĂRI DE SEAMĂ ÎN CONSTRUCŢIA SOCIALISTĂ. La Giurgiu in ziua marii sârbă­tori Proletari 3 în toate țările, unîfî-vât Anul XVII, seria II nr. 3721 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 3 mai 1961 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor

Next