Scînteia Tineretului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 3772-3797)

1961-07-01 / nr. 3772

Cărbune mai mult şi mai bun Minerii din cel mai mare bazin carbonifer al ţării, Va­lea Jiului, care au îndeplinit cu două săptămîni mai devre­me planul de producţie pe se­mestrul I, continuă cu şi mai mult avînt întrecerea pentru sporirea producţiei şi pentru îmbunătăţirea calităţii. Aproa­­pe la toate minele s-a extras în ultima parte a acestei luni cărbune cocsificabil de calita­te superioară. Minerii din Valea Jiului au Intensificat, de asemenea, în­trecerea pentru o înaltă pro­ductivitate a muncii. In luna iunie, ca urmare a preocupă­rii pentru folosirea cît mai de­plină a capacităţii de lucru a utilajelor de mecanizare, ran­damentul pe post la extracţia de cărbune a crescut faţă de plan cu 5 la sută. Pe seama creşterii productivităţii mun­cii, minerii din Valea Jiului au extras peste prevederi, de la terminarea planului semes­trial şi pînă la sfîrşitul lunii iunie, mai mult de 115.000 tone de cărbune cocsificabil şi e­­nergetic. (Agerpres) Studenţi în primele zile de practică De citeva zile, a început practica de vară a studenţilor in întreprinderi, pe şantiere. Raidul nostru prin citeva din întreprinderi — centre de pra­ctică — şi institute de învăţă­­mînt superior, ne-a oferit citeva concluzii privind organia­­rea practicii şi desfăşurarea primelor zile de muncă în întreprinderi. Intre uzină şi institut­ie o strînsa colaborare D­e acum, timp de şase săptămîni, în fie­care dimineaţă, pe poarta Uzinelor „Stea­gul Roşu” din Braşov vor intra, alături de munci­tori, peste 200 de studenţi din anii I şi II de la Institutul politehnic din Braşov şi de la Institutul politehnic din Bucureşti. Ca în fiecare an şi acum atît uzina cît şi institutul s-au preocupat din vreme să cre­eze toate condiţiile pentru ca practica studenţilor să se des­făşoare în cele mai bune con­diţii. Cu o săptămână înainte de începerea practicii, comisia de practică din uzină a discu­tat în amănunt cu membrii comisiei de practică de la In­stitutul politehnic din Braşov asupra programei de practică alcătuită. După programa de practică, s-a întocmit un gra­fic de practică pe fiecare sec­ţie şi atelier. In acelaşi timp, pentru a se putea organiza mai bine munca, fiecare gru­pă de studenţi a fost împărţi­tă în subgrupe de cite 5—6 studenţi. In graficul alcătuit sunt prevăzute toate aceste subgrupe, locul de muncă (secţia, atelierul) unde vor lucra studenţii, pe zile, ingine­rii şi cadrele didactice care în­drumă fiecare grupă. Aseme­nea grafice au fost afişate în toate secţiile, pentru ca fie­care student să cunoască din timp locul unde va face prac­tică în zilele şi săptămînile următoare. De asemenea, din aceste grafice fiecare respon­sabil de grupă a studenţilor va şti dinainte cu ce inginer trebuie să ia legătura în fie­care secţie unde vor face practică. S-a prevăzut ca in­tr-un atelier studenţii să facă practică prin rotaţie de la una pînă la şase zile. Cu citeva zile înainte de în­ceperea practicii, comisia de practică pe uzină a făcut un instructaj cu toţi inginerii care vor îndruma practica studenţilor, arătîndu-le ce sar­cini au în această perioadă, cum trebuie să-i îndrume pe studenţi. Asemenea instructa­je s-au făcut şi la Institutul politehnic, cu cadrele didactic­­e — îndrumătoare de practi­că, cît şi cu studenţii. Grija cu care au fost pregă­tite condiţiile de dsfăşurare a practicii a făcut ca din pri­mele zile aceasta să înceapă sub un semn bun. „ Practica a început efectiv din prima zi D­is-de-dimineaţă, pe poarta Atelierelor C.F.R. „Iile Pintilie" din Iaşi, odată cu ceilalţi muncitori şi-au făcut apariţia mai mulţi ti­neri, fete şi băieţi,­­ studen­ţii anului I de la Facultatea de industrie uşoară din ca­drul Institutului politehnic din Iaşi, veniţi in practică. După citeva ore de la so­sirea în ateliere, practica a început în mod efectiv. Fie­care student şi-a ocupat lo­cul dinainte stabilit. Cu ca­ietul şi creionul la îndemînă, alături de muncitori, ei sînt numai ochi şi urechi. Ştiu că în perioada practicii au de învăţat lucruri noi şi de a­­profundat toate cunoştinţele predate la cursuri in întregul an universitar care a trecut. De aceea s-au apucat cu se­riozitate de lucru de la bun început. Conform hotărîrii comitetu­lui U.T.M. pe institut, pe în­treagă perioadă de practică studenţii se vor încadra in organizaţia U.T.M. de la ate­liere, luînd parte la toate acţiunile organizate cu ti­nerii muncitori. Iar pentru ca să-și petreacă în mod folo­sitor timpul liber au fost puse M. FLORIAN (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului KWAME­NKRUMAH, Preşedintele Republicii Ghana Accra Cu ocazia primei aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii Excelenţei Voastre în funcţia de Preşedinte al sta­tului, transmit poporului ghanez prieten şi Excelenţei Voastre personal cele mai sincere felicitări şi urări de fericire, îmi exprim convingerea că între ţările noastre vor continua să se dezvolte relaţii de colaborare in folosul popoarelor noastre şi al cauzei păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei Sale Domnului ABDI RASID ALI SERMARK, primul ministru al Republicii Somalia Mogadiscio Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia, vă rog să primiţi, Excelenţă, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru bunăstarea poporului somalez şi pentru fericirea dv. personală. Îmi exprim convingerea că între ţările noastre se vor dez­volta relaţii de prietenie spre binele popoarelor somalez şi român, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine I -am văzut portretul la pa­noul de onoare din curtea Fabricii „Partizanul Roşu“ din Braşov. Sub el scria: „Cea mai bună ţesătoare". Din portret ne priveau doi ochi mari, lumi­noşi. Iar peste cîte­va minute, am recunoscut-o în secţia ţesătorie, printre maşini. Iute ca o zvîrlugă, meşterea ceva la un război, în timp ce alte două maşini lucrau în plin. Am stat de vorbă cu ea. S­e numeşte Maria Hodoroa­­bă şi s-a născut undeva, prin părţile Moldovei. O soră mai mare, care a ab­solvit şcoala profesională a fost repartizată la Braşov, la „Partiza­nul Roşu“ ca ţesătoare. Maria a venit într-o vară să-i facă o vi­zită . — Cum e o țesătorie ? a întrebat ea. Sînteţi voi în stare să faceţi chiar stofe şi ţesături aşa cum sînt cele care se vînd în ma­gazine ? Tare aş fi curioasă să văd !" „O să te iau să vezi" i-a spus sora şi a dus-o la fabrică. Cite maşini sînt în fabrică ! Şi cum funcţionează! Ca nişte inimi bat. Maria a rămas uimită cum se supunea războiul la comenzile date de sora ei. Abia apăsa pe un buton şi suvei­cile începeau să zboare, spata să bată, lăsînd în urmă ţesături* „întocmai ca a­­celea din maga­zin"... După cîteva zile Maria i-a dus la directorul fabricii. — Vreau să lucrez... i-a spus ea. Directorul a chemat-o pe sora Măriei. — Ajut-o pe Maria să se ca­lifice. Poţi scoa­te ţesătoare din ea, nu glumă. Şi Maria a început să înveţe. în timpul lucrului în­văţa de la sora ei care-i deve­nise profesor, iar după-amiază la un curs unde preda lecţii o ingi­neră cu experienţă. Nimic nu-i scăpa Măriei. După cîtva timp utemiştii au primit-o în rîn­­dul lor. Apoi au învitat-o să acti­veze în echipa artistică. Avea talent. — La dansuri populare te pri­cepi, i-au spus utemiştii. Ar tre­bui să te pricepi la fel de bine să lucrezi și la ma­șină. — Nu mă las eu nici acolo mai prejos ! a declarat ea. Și nu s-a lă­sat. După cîtva timp sora ei s-a căsătorit și s-a mutat în alt oraș. Trebuia să rămî­­nă cineva la mașină. A rămas Ma­ria. N-a făcut-o de rîs. Ba, curînd a început să lucreze la mai multe războaie, a devenit una dintre cele mai bune ţesătoare. — Are inimă, fata asta, spu­neau muncitoarele şi o priveau cu dragoste. A­sta-i tot, a spus în cele din urmă Maria. — Bine, dar n-ai spus cum ai ajuns fruntaşă. Cum ai de­venit cea mai bună ţesătoare ? — Ştiu eu ? Invăţînd în toţi anii aceştia, învăţînd mereu, zi de zi. La începutul anului 1961 s-a organizat din nou întrecerea pe profesii. „Ce-ar fi să concurez şi eu ?“ mi-am zis. Şi am concurat. M-am străduit să lucrez cît mai atent şi îngrijit. Aşa se face că n-am avut nici un rebut, nici o defecţiune. Iar cu învăţătura n-am încetat de fel. Particip cu regularitate la cursul de ridicare a calificării, în­văţ­at acum de la celelalte mun­citoare, de la maiştri şi ingineri. Fiindcă de învăţat ai mereu ce învăţa... Aşa am cîştigat întrece­rea. EUGEN FLORESCU Firul măiestriei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3772 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 Iulie 1961 Citiţi pagina a 2-a: La odihnă Utemiştii Petre Chim şi Ior­­dache Manea de la secţia mecanică a Uzinelor „Mao Tze-dun" lucrează la o maşină de mare capaci­tate. Iată-l împreună dis­­cutînd despre modelul unei piese la care lucrează în prezent. Foto : N. STELORIAN EA mm-MIE TORŢELE TIBETULUI! în Bărăgan, recoltatul griului este in toi. Pe întinsul nesfîrşit al lanurilor de grîu au intrat combinele şi ■ecerâtorile. La secţia Armăşeşti a gospodăriei agricole de stat Urziceni a început să secere brigada de tractorişti condusă de Văduva Constantin, împreună cu ingine­rul Tomescu Valentin, şeful de brigadă cercetează la­nul de grîu Foto : S. NORU L­a secţia Bucu a G.A.S. Slobozia, regiunea Bucureşti, campania de recoltare se desfăşoară din plin. întregul colectiv al gospo­dăriei — mecanizatori, mai­ştri, ingineri — au ieşit la secerat. Mobilizaţi de orga­nizaţia U.T.M., tinerii munci­tori din gospodărie lucrează fără întrerupere pentru strîn­­gerea griului în timpul optim, conştienţi fiind că orice în­­tîrziere poate duce la pier­deri de recoltă. Spre baza de recepţie treci intr-un şuvoi neîntrerupt ca­mioanele care transportă griul recoltat. Producţia este fru­moasă, la unele soiuri ajun­­gînd pînă la 3.000 de kg la ha. Colectivul acestei secţii are bucuria şi mîndria de a fi obţinut chitanţa nr. 1 pe raion, predînd primele 221.000 kg de grîu, rezultatul unei singure zile de lucru. FLOREA IOSIF, maistru stagiar Au obţinut chitanţa nr. 1 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist Chinez, trimitem partidului dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. De la Înfiinţarea sa, Partidul Comunist Chinez a străbătut un drum glorios de luptă pentru interesele vitale ale poporului, pentru libertatea şi independenţa naţională a ţării. El a condus marele popor chinez la victoria revoluţiei populare care a des­chis oamenilor muncii din China calea trecerii la construirea societăţii socialiste. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, harnicul popor chinez a în­făptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale. Poporul nostru se bucură sincer de marile realizări ale poporului frate chinez. Relaţiile de strînsă prietenie şi colabo­rare dintre popoarele român şi chinez, care se dezvoltă conti­nuu, reprezintă o contribuţie de seamă la întărirea forţei şi unităţii puternicului lagăr socialist, la lupta pentru triumful ideilor păcii şi socialismlui. In numele Partidului Muncitoresc Roik şi al tuturor pa­­tru Apîw­­aus... şi Undiaf Comuni* Chinez şi întregului popor chinez noi şi mari succese în con­struirea socialismului. Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul chinez ! Trăiască unitatea marxist-leninistă a puternicului lagăr so­cialist şi a mişcării comuniste mondiale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Trăiască cea de-a Chinez a 40-a aniversare a Partidului Comunist Grîu ca aurul curat „Foaie verde iasomie, La noi in gospodărie Es­te mare zor, bădie, C-am pornit la secerat S-adunăm rodul bogat , Grîu ca aurul curat..." A­şa se spune într-un crîmpei din programul brigăzii ar­tistice de agitaţie din co­muna Amărăştii de jos, raionul Caracal. La locul da muncă al ti­nerilor combiner!, la aici, brigada merge cu cîntecul și voia bună. Și, într-adevăr, pe imensele tarla-­­le cu grtu ala celor trei gospodă­rii colective „e mare zor" — cum spune cîntecul brigăzii. în lanul de 250 hectare de grîu al gospo­dăriei colective „Victoria" eu in­trat cu combinele patru tineri din brigada condusă de Gheorghe Petrecu, de la S.M.T. Zănoa­­ga. Alți trei combineri recol­tează pe tarlalele cu grîu ale G.A.C. „Unirea“. Tinerii d­lin echi­pele sezoniere de pe combine de la aici şi de la transportul sacilor n-au odihnă, în scurtele pauze de la prînz ei cu clipe de răgaz plă­cute, care le sporesc elanul pen­tru e grăbi terminarea secerişului, Aşa cum spune brigada , Dafi-i zor, pîn' pe-nserat S-adunăm rodul bogat !...“ EFTIMIE BĂLĂŞOIU activist al Comitetului raional U.T.M. Caracal In vacanţă, la cercul de aero­modelism de la Palatul pio­nierilor. Foto : prof. V. ORZA Recoltă bogată de orz DEVA (de la co­respondentul nos­tru), încă cu d­ouă zile înainte, la mar­ginea lanului de orz al gospodăriei de stat Petreşti, ra­ionul Sebeş, întins pe 360 de hectare, au poposit două combine. Tinerii tractorişti Andrei Dengel, secretarul organizaţiei U.T.M. şi Hans Motl le-au verificat încă odată în amănunţime. La altă margine a la­nului aşteptau şase secerători mecani­ce, gata pentru a strînge recolta bo­­gată a gospodăriei. Luni dimineaţa in­ginerul agroirom a stabilit sectoarele din lan care au in­trat în pîrgă şi pot fi recoltate. O com­bină şi o secerătoa­­re mecanică au în­ceput să taie pri­mele fire de orz. E­­rau conduse de An­drei Dengel şi Hans Stensel. Pînă către seară, ei au recoltat orzul de pe toată suprafaţa indicată de specialiştii gos­podăriei. — Ce producţie avem la hectar ? — au întrebat nerăb­dători cei doi tineri, după terminarea lu­crului, — 2.500 kilogra­me — le-a răspuns inginerul agnonom, mîndru și el de a­­ceastă recoltă bo­gată. G­azetele de odini­oară publicau, în­­cepînd din luna iulie, cu regulari­tate, o rubrică in­titulată, cu varia­ţii aproximative şi neesenţia­­le : „curier“ sau „jurnal de băi“ sau „efemeride estivale" sau şi mai concret : „Oaspeţi noi în localitate". Era un soi de cronică mondenă, consem­­nînd cu exactitate numele ce­lor cîtorva zeci sau sute de familii, aceleași în toate se­­zoanele ultimelor decenii de pînă la cel de-al doilea război mondial, blazoane so­nore întîlnite iarna pe pîrtia de bob, toamna la cursele de automobile și vara în ca­­zinourile autohtone cînd nu le onorau pe cele de peste hotare. Dacă stai să cugeţi, cuvîntul „băi“ echivala cu firma unor hoteluri somp­tuoase, a unor tripouri ofi­ciale, unde se putea pierde într-o noapte leafa a cinci mii de muncitori pe două veacuri. Sinaia evocînd prin­­tr-o rezonanţă marţială rezer­va de ozon a monarhiei, in timp ce Constanţa reprezenta, la trei ore de Bucureşti, un soi de Miami fabulos, plaje de voluptăţi şi delicii, la dis­poziţia unor miliardari dez­­abuzaţi. Să te gindeşti că un mun­citor ar putea sta la Mamaia sau ţăran pălmaş la Predeal era tot atît de absurd, sau chiar mai, decit o zăpadă cu troiene, în august, pe faleza pudrată cu argint unde-şi plimbau interminabila lor plic­tiseală odraslele neurastenice ale burgheziei. Nu ştiu cum să spun, dar cîteva secole însăşi geografia acestei ţări era distribuită după pungi şi obraze, în măsura în care nimeni n-a zărit vreodată un miner la Tekirghiol sau o ţe­sătoare cu obrajii măcinaţi de flăcări suspecte, la Buş­teni. Să te gindeşti că un tî­­năr muncitor ar fi putut ajun­ge să-şi primenească plă­mînii la umbra răcoroasă , înviorătoare a brazilor sau să-şi lase trupul tînăr scăl­dat de valurile mării, să-ţi închipui asemenea fantas­magorii, iată ce înseamnă să-ţi cheltuieşti inutil o ima­ginaţie necontrolată. Un tî­năr muncitor de acum două decenii la mare ? Să fim se­rioşi. La munte ? Să ispră­vim cu glumele nesărate. Ce să caute un tînăr mun­citor, a cărui unică menire era să robească în condiţii de galeră, acolo unde era printr-un „sînt" obicei al pămîntului şi printr-­o lege nescrisă, dar sacrosanctă, locul odraslelor neurastenice ale burgheziei ? Ce să caute un tînăr muncitor la odihnă cînd acest cuvînt îi era cu desăvîrşire interzis, pînă a­­colo îneît el însuşi nu mai cu­teza să-l gîndească ? „Va­canţă ?". Dar termenul era destinat în chip firesc celor ce nu munceau, acelora care nici nu concepeau să mun­cească, fiindcă întreaga lor existenţă era o interminabilă vacanţă. Deci să nu mai cer­cetăm zadarnic „curierul băi­lor" sau „efemeridele estiva­le“, fiindcă vă asigur nu veţi găsi acolo nici un muncitor şi nici un ţăran, nici un stu­dent şi nici un funcţionar, nici un profesor de liceu. Veţi întîlni în schimb nu­meroase nume legate de ale unor latifundii întinse, de ale unor firme odinioară răsună­toare, de ale unor bănci ves­tite prin bancrute, veţi întîlni zeci de nume de excroci, de întreţinute faimoase, o întrea­gă liotă decăzută, protipen­dada abjectă a unei lumi în care muncitorii n-au văzut în viaţa lor marea, şi n-au zărit bradul decit cel mult ajuns lemn de coşciug. Şi au trecut de la „curierul băilor“, de la „efemeridele estivale", de la „noi oaspeţi (Continuare în pag. a 2-a) UL r ffî. $L 1 d­e băi66 de Aure! Baranga La o arie deservită de tineri şi comuna Smârdioasa, din ra­ionul Zimnicea, regiunea Bucu­reşti, pe malul drept al riu­lui Vedea, tiner­ii colectivişti din gospodăria colectivă „Ştefan Gheorghiu“, au amenajat şi anul acesta o arie deservită de echipe de tineret. Aria este amenajată după untimele instrucţiuni tiind şi electrificată. Pe drumul care duce spre arie, cit şi pe arie au fost puse lozinci mobilizatoare, pri­vind lupta ce se duce pentru strîngerea recoltei la timp şi în bune condiţii. La un loc vizibil se află o ga­zetă frumos lucrată prevăzută cu locuri pentru fotografiile frunta­şilor in campanie. Aria este bine delimitată prin şanţuri, locuri spe­ciale pentru snopi, paie etc. De asemenea s-au adus butoaie cu nisip şi apă pentru prevenirea in­cendiilor. La arie a fost amena­jată o bibliotecă volantă, un chioşc cu răcoritoare, un punct sanitar înzestrat cu medicamentele pentru primul ajutor, unde fac de serviciu tinerii din grupa sanita­ră de Crucea Roşie din comună. Printre tinerii care s-au eviden­ţiat în munca de amenajare a a­­cestei arii se numără şi Tudorel Bădici, Ionel Sîrbu, Costică Po­­pescu, Marinescu Gherghina, Pocu Mărioara şi alţii. IONEL TRIFU corespondent

Next