Scînteia Tineretului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 3772-3797)
1961-07-01 / nr. 3772
Cărbune mai mult şi mai bun Minerii din cel mai mare bazin carbonifer al ţării, Valea Jiului, care au îndeplinit cu două săptămîni mai devreme planul de producţie pe semestrul I, continuă cu şi mai mult avînt întrecerea pentru sporirea producţiei şi pentru îmbunătăţirea calităţii. Aproape la toate minele s-a extras în ultima parte a acestei luni cărbune cocsificabil de calitate superioară. Minerii din Valea Jiului au Intensificat, de asemenea, întrecerea pentru o înaltă productivitate a muncii. In luna iunie, ca urmare a preocupării pentru folosirea cît mai deplină a capacităţii de lucru a utilajelor de mecanizare, randamentul pe post la extracţia de cărbune a crescut faţă de plan cu 5 la sută. Pe seama creşterii productivităţii muncii, minerii din Valea Jiului au extras peste prevederi, de la terminarea planului semestrial şi pînă la sfîrşitul lunii iunie, mai mult de 115.000 tone de cărbune cocsificabil şi energetic. (Agerpres) Studenţi în primele zile de practică De citeva zile, a început practica de vară a studenţilor in întreprinderi, pe şantiere. Raidul nostru prin citeva din întreprinderi — centre de practică — şi institute de învăţămînt superior, ne-a oferit citeva concluzii privind organiarea practicii şi desfăşurarea primelor zile de muncă în întreprinderi. Intre uzină şi institutie o strînsa colaborare De acum, timp de şase săptămîni, în fiecare dimineaţă, pe poarta Uzinelor „Steagul Roşu” din Braşov vor intra, alături de muncitori, peste 200 de studenţi din anii I şi II de la Institutul politehnic din Braşov şi de la Institutul politehnic din Bucureşti. Ca în fiecare an şi acum atît uzina cît şi institutul s-au preocupat din vreme să creeze toate condiţiile pentru ca practica studenţilor să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Cu o săptămână înainte de începerea practicii, comisia de practică din uzină a discutat în amănunt cu membrii comisiei de practică de la Institutul politehnic din Braşov asupra programei de practică alcătuită. După programa de practică, s-a întocmit un grafic de practică pe fiecare secţie şi atelier. In acelaşi timp, pentru a se putea organiza mai bine munca, fiecare grupă de studenţi a fost împărţită în subgrupe de cite 5—6 studenţi. In graficul alcătuit sunt prevăzute toate aceste subgrupe, locul de muncă (secţia, atelierul) unde vor lucra studenţii, pe zile, inginerii şi cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. Asemenea grafice au fost afişate în toate secţiile, pentru ca fiecare student să cunoască din timp locul unde va face practică în zilele şi săptămînile următoare. De asemenea, din aceste grafice fiecare responsabil de grupă a studenţilor va şti dinainte cu ce inginer trebuie să ia legătura în fiecare secţie unde vor face practică. S-a prevăzut ca intr-un atelier studenţii să facă practică prin rotaţie de la una pînă la şase zile. Cu citeva zile înainte de începerea practicii, comisia de practică pe uzină a făcut un instructaj cu toţi inginerii care vor îndruma practica studenţilor, arătîndu-le ce sarcini au în această perioadă, cum trebuie să-i îndrume pe studenţi. Asemenea instructaje s-au făcut şi la Institutul politehnic, cu cadrele didactice — îndrumătoare de practică, cît şi cu studenţii. Grija cu care au fost pregătite condiţiile de dsfăşurare a practicii a făcut ca din primele zile aceasta să înceapă sub un semn bun. „ Practica a început efectiv din prima zi Dis-de-dimineaţă, pe poarta Atelierelor C.F.R. „Iile Pintilie" din Iaşi, odată cu ceilalţi muncitori şi-au făcut apariţia mai mulţi tineri, fete şi băieţi, studenţii anului I de la Facultatea de industrie uşoară din cadrul Institutului politehnic din Iaşi, veniţi in practică. După citeva ore de la sosirea în ateliere, practica a început în mod efectiv. Fiecare student şi-a ocupat locul dinainte stabilit. Cu caietul şi creionul la îndemînă, alături de muncitori, ei sînt numai ochi şi urechi. Ştiu că în perioada practicii au de învăţat lucruri noi şi de aprofundat toate cunoştinţele predate la cursuri in întregul an universitar care a trecut. De aceea s-au apucat cu seriozitate de lucru de la bun început. Conform hotărîrii comitetului U.T.M. pe institut, pe întreagă perioadă de practică studenţii se vor încadra in organizaţia U.T.M. de la ateliere, luînd parte la toate acţiunile organizate cu tinerii muncitori. Iar pentru ca să-și petreacă în mod folositor timpul liber au fost puse M. FLORIAN (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului KWAMENKRUMAH, Preşedintele Republicii Ghana Accra Cu ocazia primei aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii Excelenţei Voastre în funcţia de Preşedinte al statului, transmit poporului ghanez prieten şi Excelenţei Voastre personal cele mai sincere felicitări şi urări de fericire, îmi exprim convingerea că între ţările noastre vor continua să se dezvolte relaţii de colaborare in folosul popoarelor noastre şi al cauzei păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei Sale Domnului ABDI RASID ALI SERMARK, primul ministru al Republicii Somalia Mogadiscio Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia, vă rog să primiţi, Excelenţă, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru bunăstarea poporului somalez şi pentru fericirea dv. personală. Îmi exprim convingerea că între ţările noastre se vor dezvolta relaţii de prietenie spre binele popoarelor somalez şi român, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine I -am văzut portretul la panoul de onoare din curtea Fabricii „Partizanul Roşu“ din Braşov. Sub el scria: „Cea mai bună ţesătoare". Din portret ne priveau doi ochi mari, luminoşi. Iar peste cîteva minute, am recunoscut-o în secţia ţesătorie, printre maşini. Iute ca o zvîrlugă, meşterea ceva la un război, în timp ce alte două maşini lucrau în plin. Am stat de vorbă cu ea. Se numeşte Maria Hodoroabă şi s-a născut undeva, prin părţile Moldovei. O soră mai mare, care a absolvit şcoala profesională a fost repartizată la Braşov, la „Partizanul Roşu“ ca ţesătoare. Maria a venit într-o vară să-i facă o vizită . — Cum e o țesătorie ? a întrebat ea. Sînteţi voi în stare să faceţi chiar stofe şi ţesături aşa cum sînt cele care se vînd în magazine ? Tare aş fi curioasă să văd !" „O să te iau să vezi" i-a spus sora şi a dus-o la fabrică. Cite maşini sînt în fabrică ! Şi cum funcţionează! Ca nişte inimi bat. Maria a rămas uimită cum se supunea războiul la comenzile date de sora ei. Abia apăsa pe un buton şi suveicile începeau să zboare, spata să bată, lăsînd în urmă ţesături* „întocmai ca acelea din magazin"... După cîteva zile Maria i-a dus la directorul fabricii. — Vreau să lucrez... i-a spus ea. Directorul a chemat-o pe sora Măriei. — Ajut-o pe Maria să se califice. Poţi scoate ţesătoare din ea, nu glumă. Şi Maria a început să înveţe. în timpul lucrului învăţa de la sora ei care-i devenise profesor, iar după-amiază la un curs unde preda lecţii o ingineră cu experienţă. Nimic nu-i scăpa Măriei. După cîtva timp utemiştii au primit-o în rîndul lor. Apoi au învitat-o să activeze în echipa artistică. Avea talent. — La dansuri populare te pricepi, i-au spus utemiştii. Ar trebui să te pricepi la fel de bine să lucrezi și la mașină. — Nu mă las eu nici acolo mai prejos ! a declarat ea. Și nu s-a lăsat. După cîtva timp sora ei s-a căsătorit și s-a mutat în alt oraș. Trebuia să rămînă cineva la mașină. A rămas Maria. N-a făcut-o de rîs. Ba, curînd a început să lucreze la mai multe războaie, a devenit una dintre cele mai bune ţesătoare. — Are inimă, fata asta, spuneau muncitoarele şi o priveau cu dragoste. Asta-i tot, a spus în cele din urmă Maria. — Bine, dar n-ai spus cum ai ajuns fruntaşă. Cum ai devenit cea mai bună ţesătoare ? — Ştiu eu ? Invăţînd în toţi anii aceştia, învăţînd mereu, zi de zi. La începutul anului 1961 s-a organizat din nou întrecerea pe profesii. „Ce-ar fi să concurez şi eu ?“ mi-am zis. Şi am concurat. M-am străduit să lucrez cît mai atent şi îngrijit. Aşa se face că n-am avut nici un rebut, nici o defecţiune. Iar cu învăţătura n-am încetat de fel. Particip cu regularitate la cursul de ridicare a calificării, învăţat acum de la celelalte muncitoare, de la maiştri şi ingineri. Fiindcă de învăţat ai mereu ce învăţa... Aşa am cîştigat întrecerea. EUGEN FLORESCU Firul măiestriei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3772 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 1 Iulie 1961 Citiţi pagina a 2-a: La odihnă Utemiştii Petre Chim şi Iordache Manea de la secţia mecanică a Uzinelor „Mao Tze-dun" lucrează la o maşină de mare capacitate. Iată-l împreună discutînd despre modelul unei piese la care lucrează în prezent. Foto : N. STELORIAN EA mm-MIE TORŢELE TIBETULUI! în Bărăgan, recoltatul griului este in toi. Pe întinsul nesfîrşit al lanurilor de grîu au intrat combinele şi ■ecerâtorile. La secţia Armăşeşti a gospodăriei agricole de stat Urziceni a început să secere brigada de tractorişti condusă de Văduva Constantin, împreună cu inginerul Tomescu Valentin, şeful de brigadă cercetează lanul de grîu Foto : S. NORU La secţia Bucu a G.A.S. Slobozia, regiunea Bucureşti, campania de recoltare se desfăşoară din plin. întregul colectiv al gospodăriei — mecanizatori, maiştri, ingineri — au ieşit la secerat. Mobilizaţi de organizaţia U.T.M., tinerii muncitori din gospodărie lucrează fără întrerupere pentru strîngerea griului în timpul optim, conştienţi fiind că orice întîrziere poate duce la pierderi de recoltă. Spre baza de recepţie treci intr-un şuvoi neîntrerupt camioanele care transportă griul recoltat. Producţia este frumoasă, la unele soiuri ajungînd pînă la 3.000 de kg la ha. Colectivul acestei secţii are bucuria şi mîndria de a fi obţinut chitanţa nr. 1 pe raion, predînd primele 221.000 kg de grîu, rezultatul unei singure zile de lucru. FLOREA IOSIF, maistru stagiar Au obţinut chitanţa nr. 1 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist Chinez, trimitem partidului dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. De la Înfiinţarea sa, Partidul Comunist Chinez a străbătut un drum glorios de luptă pentru interesele vitale ale poporului, pentru libertatea şi independenţa naţională a ţării. El a condus marele popor chinez la victoria revoluţiei populare care a deschis oamenilor muncii din China calea trecerii la construirea societăţii socialiste. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, harnicul popor chinez a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale. Poporul nostru se bucură sincer de marile realizări ale poporului frate chinez. Relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre popoarele român şi chinez, care se dezvoltă continuu, reprezintă o contribuţie de seamă la întărirea forţei şi unităţii puternicului lagăr socialist, la lupta pentru triumful ideilor păcii şi socialismlui. In numele Partidului Muncitoresc Roik şi al tuturor patru Apîwaus... şi Undiaf Comuni* Chinez şi întregului popor chinez noi şi mari succese în construirea socialismului. Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul chinez ! Trăiască unitatea marxist-leninistă a puternicului lagăr socialist şi a mişcării comuniste mondiale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Trăiască cea de-a Chinez a 40-a aniversare a Partidului Comunist Grîu ca aurul curat „Foaie verde iasomie, La noi in gospodărie Este mare zor, bădie, C-am pornit la secerat S-adunăm rodul bogat , Grîu ca aurul curat..." Aşa se spune într-un crîmpei din programul brigăzii artistice de agitaţie din comuna Amărăştii de jos, raionul Caracal. La locul da muncă al tinerilor combiner!, la aici, brigada merge cu cîntecul și voia bună. Și, într-adevăr, pe imensele tarla-le cu grtu ala celor trei gospodării colective „e mare zor" — cum spune cîntecul brigăzii. în lanul de 250 hectare de grîu al gospodăriei colective „Victoria" eu intrat cu combinele patru tineri din brigada condusă de Gheorghe Petrecu, de la S.M.T. Zănoaga. Alți trei combineri recoltează pe tarlalele cu grîu ale G.A.C. „Unirea“. Tinerii dlin echipele sezoniere de pe combine de la aici şi de la transportul sacilor n-au odihnă, în scurtele pauze de la prînz ei cu clipe de răgaz plăcute, care le sporesc elanul pentru e grăbi terminarea secerişului, Aşa cum spune brigada , Dafi-i zor, pîn' pe-nserat S-adunăm rodul bogat !...“ EFTIMIE BĂLĂŞOIU activist al Comitetului raional U.T.M. Caracal In vacanţă, la cercul de aeromodelism de la Palatul pionierilor. Foto : prof. V. ORZA Recoltă bogată de orz DEVA (de la corespondentul nostru), încă cu două zile înainte, la marginea lanului de orz al gospodăriei de stat Petreşti, raionul Sebeş, întins pe 360 de hectare, au poposit două combine. Tinerii tractorişti Andrei Dengel, secretarul organizaţiei U.T.M. şi Hans Motl le-au verificat încă odată în amănunţime. La altă margine a lanului aşteptau şase secerători mecanice, gata pentru a strînge recolta bogată a gospodăriei. Luni dimineaţa inginerul agroirom a stabilit sectoarele din lan care au intrat în pîrgă şi pot fi recoltate. O combină şi o secerătoare mecanică au început să taie primele fire de orz. Erau conduse de Andrei Dengel şi Hans Stensel. Pînă către seară, ei au recoltat orzul de pe toată suprafaţa indicată de specialiştii gospodăriei. — Ce producţie avem la hectar ? — au întrebat nerăbdători cei doi tineri, după terminarea lucrului, — 2.500 kilograme — le-a răspuns inginerul agnonom, mîndru și el de această recoltă bogată. Gazetele de odinioară publicau, începînd din luna iulie, cu regularitate, o rubrică intitulată, cu variaţii aproximative şi neesenţiale : „curier“ sau „jurnal de băi“ sau „efemeride estivale" sau şi mai concret : „Oaspeţi noi în localitate". Era un soi de cronică mondenă, consemnînd cu exactitate numele celor cîtorva zeci sau sute de familii, aceleași în toate sezoanele ultimelor decenii de pînă la cel de-al doilea război mondial, blazoane sonore întîlnite iarna pe pîrtia de bob, toamna la cursele de automobile și vara în cazinourile autohtone cînd nu le onorau pe cele de peste hotare. Dacă stai să cugeţi, cuvîntul „băi“ echivala cu firma unor hoteluri somptuoase, a unor tripouri oficiale, unde se putea pierde într-o noapte leafa a cinci mii de muncitori pe două veacuri. Sinaia evocînd printr-o rezonanţă marţială rezerva de ozon a monarhiei, in timp ce Constanţa reprezenta, la trei ore de Bucureşti, un soi de Miami fabulos, plaje de voluptăţi şi delicii, la dispoziţia unor miliardari dezabuzaţi. Să te gindeşti că un muncitor ar putea sta la Mamaia sau ţăran pălmaş la Predeal era tot atît de absurd, sau chiar mai, decit o zăpadă cu troiene, în august, pe faleza pudrată cu argint unde-şi plimbau interminabila lor plictiseală odraslele neurastenice ale burgheziei. Nu ştiu cum să spun, dar cîteva secole însăşi geografia acestei ţări era distribuită după pungi şi obraze, în măsura în care nimeni n-a zărit vreodată un miner la Tekirghiol sau o ţesătoare cu obrajii măcinaţi de flăcări suspecte, la Buşteni. Să te gindeşti că un tînăr muncitor ar fi putut ajunge să-şi primenească plămînii la umbra răcoroasă , înviorătoare a brazilor sau să-şi lase trupul tînăr scăldat de valurile mării, să-ţi închipui asemenea fantasmagorii, iată ce înseamnă să-ţi cheltuieşti inutil o imaginaţie necontrolată. Un tînăr muncitor de acum două decenii la mare ? Să fim serioşi. La munte ? Să isprăvim cu glumele nesărate. Ce să caute un tînăr muncitor, a cărui unică menire era să robească în condiţii de galeră, acolo unde era printr-un „sînt" obicei al pămîntului şi printr-o lege nescrisă, dar sacrosanctă, locul odraslelor neurastenice ale burgheziei ? Ce să caute un tînăr muncitor la odihnă cînd acest cuvînt îi era cu desăvîrşire interzis, pînă acolo îneît el însuşi nu mai cuteza să-l gîndească ? „Vacanţă ?". Dar termenul era destinat în chip firesc celor ce nu munceau, acelora care nici nu concepeau să muncească, fiindcă întreaga lor existenţă era o interminabilă vacanţă. Deci să nu mai cercetăm zadarnic „curierul băilor" sau „efemeridele estivale“, fiindcă vă asigur nu veţi găsi acolo nici un muncitor şi nici un ţăran, nici un student şi nici un funcţionar, nici un profesor de liceu. Veţi întîlni în schimb numeroase nume legate de ale unor latifundii întinse, de ale unor firme odinioară răsunătoare, de ale unor bănci vestite prin bancrute, veţi întîlni zeci de nume de excroci, de întreţinute faimoase, o întreagă liotă decăzută, protipendada abjectă a unei lumi în care muncitorii n-au văzut în viaţa lor marea, şi n-au zărit bradul decit cel mult ajuns lemn de coşciug. Şi au trecut de la „curierul băilor“, de la „efemeridele estivale", de la „noi oaspeţi (Continuare în pag. a 2-a) UL r ffî. $L 1 de băi66 de Aure! Baranga La o arie deservită de tineri şi comuna Smârdioasa, din raionul Zimnicea, regiunea Bucureşti, pe malul drept al riului Vedea, tinerii colectivişti din gospodăria colectivă „Ştefan Gheorghiu“, au amenajat şi anul acesta o arie deservită de echipe de tineret. Aria este amenajată după untimele instrucţiuni tiind şi electrificată. Pe drumul care duce spre arie, cit şi pe arie au fost puse lozinci mobilizatoare, privind lupta ce se duce pentru strîngerea recoltei la timp şi în bune condiţii. La un loc vizibil se află o gazetă frumos lucrată prevăzută cu locuri pentru fotografiile fruntaşilor in campanie. Aria este bine delimitată prin şanţuri, locuri speciale pentru snopi, paie etc. De asemenea s-au adus butoaie cu nisip şi apă pentru prevenirea incendiilor. La arie a fost amenajată o bibliotecă volantă, un chioşc cu răcoritoare, un punct sanitar înzestrat cu medicamentele pentru primul ajutor, unde fac de serviciu tinerii din grupa sanitară de Crucea Roşie din comună. Printre tinerii care s-au evidenţiat în munca de amenajare a acestei arii se numără şi Tudorel Bădici, Ionel Sîrbu, Costică Popescu, Marinescu Gherghina, Pocu Mărioara şi alţii. IONEL TRIFU corespondent