Scînteia Tineretului, august 1961 (Anul 17, nr. 3798-3823)

1961-08-01 / nr. 3798

Echipa de volei — juniori, Rapid Bucureşti, a reuşit să cucerească titlul de campioană republicană pe anul 1981. Fotografia noastră vă prezintă o fază din meciul pe care această formaţie la susţinut în compania echipei S.S.E. Ploieşti. Foto : R. PAUL Finalele campionatului republican de volei juniori Terenurile „Ştiinţa“ din Bucureşti au găzduit zilele trecute finalele campionatului R. P. Româno de volei­­ ju­niori. Competiţia a antrenat anul acesta peste 300 de e­­chipe. în finale s-au întrecut următoarele formaţii: băieţi : RAPID BUCUREŞTI (antre­nori Sonia Colceriu şi prof. N. Răducanu), PANDURUL TG. JIU (antrenor prof. C. Cernăianu), ŞCOALA SPOR­TIVA DE ELEVI BAC­AU­ (an­trenor prof. Georgeta Simio­­nescu) şi ŞCOALA SPORTI­VĂ DE ELEVI—PLOIEŞTI (antrenor prof. G. Mantă), iar la fete : CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR—BUCUREŞTI (an­trenor prof. Eugen Scarlat), LUCEAFĂRUL BRAŞOV (an­trenor prof. Viorel Papus), CORVINUL-DEVA (antrenor prof. S. Bivolaru) şi ŞCOALA SPORTIVĂ DE ELEVI PIA­TRA NEAMŢ (antrenor prof. Maria Savinescu). Ne surprinde lipsa din ca­drul finalelor a două forma­ţii masculine de valoare : Şcoala sportivă de elevi din Timişoara şi Şcoala sportivă de elevi din Cluj — elimina­te în întîlnirile interregiuni. Prima a fost învinsă de for­maţia PANDURUL din TG. JIU, formaţie nouă dar cu frumoase perspective, echipă care a constituit, de altfel şi revelaţia acestui campionat. A doua, a fost depăşită de ŞCOALA SPORTIVA DE E­­LEVI DIN PLOIEŞTI. O altă revelaţie a fost şi formaţia feminină Corvinul Deva, care ca şi cea din Tg. Jiu a participat pentru prima oară la finală. Remarcabilă , este şi comportarea echipei de fete din Piatra Neamţ. Faptul acesta vădeşte că în provin­cie, au început să se afirme noi centre volebalistice ceea ce este foarte îmbucurător. Aceasta se datoreşte faptu­lui, demn de apreciat, că o serie de tehnicieni au plecat în provincie, în centre mai mici, unde au desfăşurat o rodnică activitate. Un exem­plu în acest sens îl constituie antrenoarea Maria Săvinescu care numai în cîţiva ani a reuşit să ridice activitatea de volei din Piatra Neamţ la un nivel remarcabil. Echipele debutante în fi­nală, cu mulţi componenţi foarte tineri, au jucat in pri­ma zi cu mult sub posibilită­ţile lor. A doua zi, mai... „rodate“ aceste formaţii au avut com­portări mai bune. Astfel, Pandurul Tg. Jiu, a depăşit cu 3—0 echipa din Bacău, iar la fete Corvinul Deva după ce a cedat cu 0—3 în faţa e­­chipei C.S.S. Bucureşti, a avut o comportare ascendentă. La fel şi fetele din P. Neamţ au evoluat mult mai bine. Publicul a fost satisfăcut de spectacolele la care a asistat şi a aplaudat entuziast. In ultimul joc, pentru locul I la băieţi, spectatorii bucureşteni, deşi ţineau cu echipa lor fa­vorită. Rapid, au ştiut să răs­plătească cu vii aplauze şi pe cei din Tg. Jiu. Au învins voleibaliştii bucureşteni. La fete titlul a fost cucerit de C.S.S. Luceafărul Braşov. Acest campionat, cu finala la Bucureşti, constituie un stimulent deosebit pentru ju­niori şi se poate spune că este obiectivul nr. 1 al sezonului. Cum era şi firesc în echipe­le prezente la finală s-au e­­videnţiat o serie de jucători şi jucătoare cu reale calităţi. Aşa de exemplu J. Mezei (Tg. Jiu), E. Weissman (Bacău) I. Alecu şi S. B­uz­escu (Ploieşti), D. Bărăscu (Rapid), Doina Cismaşu şi Doina Puican (De­va), Irina Ropert şi Victoria Goia (Braşov), Nicoleta Vîrlan (P. Neamţ), Ştefania Pană şi­ Sanda Dumitrescu (Bucureşti). Fireşte, asemenea elemente promiţătoare sunt multe, nu numai în formaţiile finaliste ci şi în celelalte care au evo­luat pe parcursul campionatu­lui. Această întrecere ne-a arătat şi unele lacune existen­te la formaţiile de volei ju­niori. Realizarea unei omoge­nităţi a valorii componenţilor, dezvoltarea detentei, perfecţio­narea blocajului, a paselor şi altor calităţi necesare formării unor viitori jucători compleţi, sunt probleme care trebuie să stea în atenţia antrenorilor formaţiilor de juniori. Antrenorii de la echipele de seniori au datoria să preia munca migăloasă de pregătire a jucătorilor care la anul vor trece la seniorat printre care se află elemente de valoare, cu şanse de a ajunge, printr-o atentă îndrumare, în echipele de primă categorie. EMIL IONESCU T­radiţionala întrecere ciclistă, „Cursa Scinteii“ a devenit dragă cicliştilor din în­treaga ţară. In fiecare an, ei se pregătesc cu sîrg şi aşteaptă cu emoţie justificată clipa în care starterul va lăsa steagul, marcînd inceperea cursei. Acest moment se va produce, anul acesta în ziua de 7 august, cînd va începe desfăşurarea celei de a XIV-a ediţii a „Cursei Scîn­­teii . Competiţia se bucură anual de o amploare crescîndă în rîndu­­rile iubitorilor de sport. Pe întreg traseul mii şi mii de oameni ai muncii întîmpină cu entuziasm pe participanţii la cursa organizată de ziarul „Scînteia“. Caracteristica pregnantă a a­­cestei întreceri constă în faptul, că de la prima ediţie şi pînă acum, ea a fost un bun prilej de descoperire şi promovare a noi elemente de viitor. Mulţi dintre actualii ciclişti fruntaşi sau din anii trecuţi, s-au remarcat cu pri­lejul „Cursei Scinteii", despre care se poate spune, pe bună dreptate, că este şi o competiţie a tinereţii. Anul acesta organizatorii au in­clus în regulamentul probei un paragraf nou : un clasament al debutanţilor. Un element în plus pentru ca această întrecere să sti­muleze afirmarea cicliştilor tineri. Eforturile cicliştilor merituoşi, cit mai ales ale tinerilor care se vor remarca, vor fi răsplătite cu nu­meroase premii. Animaţi de dorinţa noului, or­ganizatorii au ales anul acesta un traseu inedit, menit să contribuie totodată şi la popularizarea a­­cestui­ sport în localităţi unde ci­clismul este mai puţin cunoscut. Să facem, sumar, recunoaşterea acestui traseu inedit. In prima etapă (7 august) ci­cliştii vor avea de parcurs o etapă pe plat. Porniţi din Bucureşti vor pedala pînă la Găieşti, iar de aici la Tîrgovişte. După un scurt ocol prin vechea Capitală a Munteniei caravana se va înapoia la Găieşti, de unde va poposi la Piteşti punc­tul terminus al primei etape (170 de km). A doua zi (8 august), tre­­cînd prin Slatina concurenţii se vor opri la Craiova (după 120 de km). La începutul etapei a lll-a (9 august) cicliştii îşi vor disputa întîietatea pe un circuit în oraşul Craiova, după care se vor îndrepta spre capătul etapei, Tg. Jiu, (care debutează ca oraş gazdă al unei caravane cicliste). Etapa are 125 de km. Ziua de 10 august, este desti­nată odihnei şi transbordării la Hunedoara. Splendidul defileu al Văii Jiului va fi străbătut de ci­clişti în cadenţă de... cicloturism. Etapa a IV-a (11 august) va fi defalcată în două porţiuni. Prima: Hunedoara—Deva—Hunedoara (40 de km) contra timp individual ceea ce va opera o serioasă trie­re a concurenţilor şi va produce departajări în clasamentul cursei. A doua parte, Hunedoara—Sibiu (125 de km) va avea loc cu ple­carea în bloc. In ziua de 12 august se va a­­lerga etapa a V-a — cea mai scurtă — 95 de km (Sibiu—Rm. Vîlcea) pa un traseu pitoresc ! Valea Oltului. Chiar in aceeaşi zi, se va face transbordarea la Curtea de Argeş, unde pentru prime oa­ră va poposi o caravană ciclistă, de­ o asemenea amploare. Ultima etapă, a VI-a (13 au­gust) se va consuma pe ruta Curtea de Argeş—Bucureşti (155 de km). Şi cu aceasta, a XIV-a ediţie a „Cursei Scînteii“ va lua sfîrşit. Anul acesta vor lua startul In „Cursa Scînteii“ 60 de ciclişti, Iată cîteva nume din lista participan­ţilor : S. DUŢĂ, I. VASILE, N. NI­­CULESCU (C.C.A.) I. COSMA, L. ZANONI, G. MOICEANU (Dina­mo), V. DOBRESCU, A. SIMION, V. COHANCIUC (Voinţa) ŞT. PO­­RECEANU, D. MUNTEANU, C. MELCIUC (Flacăra roşie) şi alţii printre care o serie de tineri în plină dezvoltare. Cine va cîştiga ediţia a XIV-a ? Care vor fi tinerii care îşi vor semna, cu acest prilej, certificatul de consacraţi ? Extrem de anevoios de anticipat oricît de judicioase ar fi calcu­lele. Să lăsăm mai bine ca aler­gătorii şi kilometrii să-şi spună cuvintul hotărîtor. „Cursa Scînteii“ 1961 Traseul actualei ediţii a „Cursei Scinteii“. Zborul „pescăruşilor“ e fondul alb al unui nor cumulus, se ro­tesc de cîteva mi­nute planoarele­­Aşa cum înscriu pe cer fantastica lor evolu­ţie, par un stol de păscăruşi, cu aripi nemişcate, gălbui şi transpa­rente, profilate pe cer. Un viraj larg şi unul după altul se înşiruie pe linia nevăzută a traiectului ae­rian, topindu-se curind în zare. Sus, în carlingi, pito­nii lucrează cu febrilitate , cercetează hărţile de navigaţie, urmăresc reperele de pe sol şi, cu un simţ pe care numai o lungă experienţă şi-l poa­te crea, caută zonele aeriene cu puternici curenţi ascendenţi. Ae­rodromul a rămas în urmă iar acum se desfăşoară in toată pli­nătatea ei minunata luptă spor­tivă. Tinerii piloţi ai aparatelor de zbor tară motor sunt partici­panţii la Campionatul internaţio­nal de planorism al ţării noastre care se desfăşoară la Strejnic, Ungă Ploieşti. Iar întrecerile sunt cu atit mai pasionante cu cit prin­tre ei se află zburători cu renume mondial, cum sunt Kirakovski Zbig­­nin — R. P. Polonă, deţinător al „C“-ului de aur cu trei diamante (cea mai mare distincţie plano­­ristică acordată de F.A.I.), Mircea Finescu, deţinător al „C“-ului de aur cu două diamante, Ivanov Mi­roslav din R. P. Bulgaria, Szere­­day Pall din R. P. Ungară, Mari­­cec Viaceslav — R.S. Cehoslovacă și alții . Lupta cu văzduhul apă două probe ale campionatului, zbor de distanță cu cap fixat, Strejnic-Siliş­­tea Gumeşti (100 km) și zbor intr-un triunghi de 114 km, cu taxarea vitezei. Sfrejnic—Tîrgoviţte—­Bo­­teni—Sfrejnic, pe locul II in clasamentul general, se afla tînă­­rul planorist Valentin Romaşcu, tehnician la Institutul de Cerce­tări Meteorologice din Bucureşti. Stind la umbra planorului pe ae­­drom nu-şi mai putu stăpini bucuria. Povesteşte : — Norii, parcă i-ar fi şters ci­neva cu un burete. Eram la numai 500 de metri de pămînt şi acul altimetrului cobora uşor. Şi eram aşa de departe in­că de ţintă ! Ce să fac? Deasupra, două planoare căutau şi ele scăpate din această capcană. Era o zonă descendentă destul de mare. Ne roteam... 400... 350... 300 m. Nu mai era nici o scăpare. Cîteva minute mi s-a părut că acul alfimetrului stă. Unul din planoarele de deasupra mea a Încercat să treacă peste marginea artei sat, lingă care spi­­ralam, dar s-a întors. Trebuia să aterizăm. Tocmai atunci insă il văd pe tovarășul Finescu, care cu ultimele puteri se îndreaptă spre cealaltă margine a satului. M-am speriat. Unde va ateriza ? Uimitor ! Începu să urce vertigi­nos. Abia cînd am privit mai bine am observat că alături de el se rotea un erete. Așadar, după ei se orientase. Am „năvălit“ cu tofi­a­ ------------­Campionatul mondial studenţesc de şah Campionatul mondial stu­denţesc de şah s-a încheiat la Helsinki cu victoria echipei U.R.S.S. care a întrecut repre­zentativa S.U.A., câştigătoarea ediţiei precedente. Clasament final: 1. U.R.S.S. 39,5 puncte din 48 posibile; 2. S.U.A. 34,5 puncte; 3. R. D. Germană 31 puncte; 4. R. S. Cehoslovacă 31 puncte; 5. R. P. Bulgaria 29 puncte; 6. R. P. Ungară 28 puncte; 7. O­landa 25 puncte; 8. Anglia 20 puncte; 9. P. P. Mongolă 20 puncte etc. colo și-am găsit o ascendentă care ne urca cu 2 m pe secundă. Peste cîteva minute eram la 1200 m. şi cu viteza de 140 km/oră ne îndreptam spre Bălăci. Privindu-l, tovarăşul Finescu zimbea. li plăcea cum elevul lui îşi povestea zborul. Iar acest zbor fusese doar o trintură din lupta desfăşurată de-a lungul tuturor probelor de concurs. Pe drumul măiestriei lături de Finescu şi Ovidiu Popa, de Szereday Pali şi Gheorghe Gîlcă, maeştri ai sportului Înaripat, la Campio­natul R.P.R. au participat şi tineri ale căror nume au fost puţin cu­noscute în planorism pînă în acest an. Doi dintre aceştia sunt : Ni­­colae Mihăilă, tehnician, la „E­­lectronica“ şi Mihai Bîndea, strun­gar de precizie la Institutul Teh­nic Medical Bucureşti. Cu cîţiva ani în urmă Mihăilă şi Bîndea au păşit pentru prima dată pe aerodrom. Şi lucrul pe care l-au îndrăgit cel mai mult aici au fost planoarele. — Nu auzi decit fîşîitul aripilor care spintecă aerul ca o pasăre, povesteşte Mi­hă­iţă despre zbor, iar sub tine, totul. Cei doi tineri, fii de muncitori din Bucureşti, au îndrăgit zborul şi au zburat. Pe aerodrom au gă­sit nu numai aparate pe măsură curajului lor, dar au găsit şi in­structori cu o bună pregătire. — Nu mă pot gîndi la zbor, fără să mă gîndesc la tovarăşul Ion Soflete, instructorul meu, spu­ne Bîndea Mihai. De atunci au trecut doar cîţiva ani. Pe lingă meşteşugul strun­gului, pe lingă dezlegarea taine­lor diferitelor aparate, cei doi tehnicieni au dezlegat şi tainele zborului fără motor. Iar dacă acum sunt fruntaşi în producţie, pot fi mîndri că sunt fruntaşi şi în sport. Campionatul internaţional de planorism la care participă a dovedit acest lucru. Cei doi ti­neri au ocupat locuri fruntaşe in probele care s-au desfăşurat. VIOREL TONCEANU O fază din întîlnirea de polo . Selecţionată de tineret — Bursvestnik (8-2) disputată duminică la Ştrandul tineretului. Foto : P. ROMOŞAN —. Pe scurt —■ ® Dintre participanţii ro­­mâni la Dinamoviada de atletism de la Berlin, cea mai bună comportare a a­­vut-o Ana Roth care a câş­tigat proba de aruncarea greutăţii cu un rezultat de 15,59 m. In proba de 10.009 m reprezentantul nostru C. Grecescu a ocupat lo­cul doi cu timpul de 30’ 06" 4/10.­­ Selecționatele univer­sitare de volei ale R. P. Bulgaria și R. P. Romíne s-au întîlnit din nou dumi­nică, la Sofia. De data a­­ceasta, meciul echipelor fe­minine a revenit selecțio­natei române cu 3—2 (15— 7; 9—25; 15—12; 9-15; 15—10). La bărbați, ca și în pri­mul meci, au cîștigat volei­baliştii bulgari, scor : 3—2 (14-16 ; 15—5 ; 15—13 ; 11—15 ; 15—12).­­ Echipa cehoslovacă Dukla Praga a cîştigat ne­învinsă seria a II-a a tur­neului internaţional de fot­bal de la New York. în ultimul meci, fotbaliştii cehoslovaci au surclasat formaţia irlandeză Sham­rock Rovers, care a primit zece goluri fără să înscrie nici imul. Interul dreapta al echipei cehoslovace, Ku­­cara, care este și golgeterul turneului (15 goluri) a în­scris numai în acest meci 5 goluri­ Clasamentul final: Dukla Praga 13 puncte (golaveraj 36—6) ; Concordia Mon­treal 10 puncte , Monaco 8 puncte, Steaua Roşie Bel­grad 7 puncte etc. Miercuri la New York, Dukla Praga se va întîlni în finala turneului cu echi­pa Everton Anglia, cîştigă­­toarea primei serii. • în cadrul turneului internaţional de handbal in 7 care se desfăşoară la Burgas (R. P. Bulgaria) se­lecționata de tineret a o­­rașului București a debu­tat cu o categorică victorie întrecînd cu 40—13 (21-5) echipa din Plovdiv. în me­ciul dintre formațiile Sofia şi Botev rezultatul a fost egal: 18—18. irul a venit în staţiune, a vrut să afle de la început : dacă gă­seşte o popică­­rie, dacă se fac excursii pe Ceahlău şi dacă ştie cineva dintre cei veniţi la odihnă să evite din armonică. Atunci cînd pronunţă nu­mele instrumentului preferat, Kiş­baci apasă pe „nu“, aşa cum a deprins el graiul prin părţile Hunedoarei. Dar gra­iul lui mai e presărat cu glu­me sănătoase, cu sfaturi bine cântărite­­ cu îndemnuri sin­cere, pornite din inimă. La club, sau în excursii, tinerii şi-l doresc in mijlocul lor. Cite­anul îl invită : — Mergem la popicărie, Kiş­­baci ? Bătrînul îşi potriveşte mai bine ochelarii pe nas, pune palma pe carte şi răspunde : - Numa’ o­leacă mă copile. Să văd ce mai grăieşte co­misul Ioniţă ş-apoi om dărîma şi popice. Peste cîteva zile mergem spre Ceahlău să ne întîlnim acolo cu poveştile lui Sadoveanu, aşa că... Zidarul hunedorean, venit să-şi petreacă la Laciul Roşu concediul de odihnă, e proto­­tipul bătrânului întinerit de viaţa nouă care palpită peste tot în jurul lui. Se impresionează în faţa frumuseţilor şi ştie să împru­mute tinerilor aceste senti­mente. La Hunedoara îl im­presionează iureşul în care se înalţă noile obiective indus­triale şi blocurile muncito­reşti. Aici, frumuseţile rare ale munţilor pe care creşte floarea de colţ, Cheile Bica­­zului, vilele elegante presă­rate prin pădurile de brad di in care îşi petrec concediul oamenii muncii din toate col­ţurile ţării. — Mergem să vizităm păs­­trăvăria, biş-baci ? In drum spre păstrăvărie, zidarul îl roagă pe ghid să mai spună o dată legenda Lacului Roşu“... ş-apoi, adevă­rul adevărat, cum s-o prăvă­lit cu brazi cu tot bucata de munte în calea pîrîului şi s-o făcut lacul de să văd şi acu’ moţurile brazilor, aşa, să afle şi băieţii veniţi în seria şase“. Rugămintea bătrinului e iz­vorâtă­­din dorinţa lui de a afla tot mai mulţi dintre cei veniţi la odihnă cite ceva des­pre frumuseţile patriei. In a­­titudinea zidarului găseşti de fapt o sinceră bucurie de­ a ajuta acţiunile organizate de colectivul clubului. Acesta, organizează cu regularitate excursii la Cheile Bicazului, plimbări cu vaporul pe marea crescută ca în basme între munţi prin vrerea omului nou, la Suhardul Mic, pe Va­lea Bicăjelului şi în alte locuri. Deopotrivă cu zidarul hu­nedorean, inimile excursioni­ştilor tresaltă de bucurie în faţa frumuseţilor pe care li le-a dăruit natura şi de mîn­­drie în faţa celor ridicate de oamenii muncii călăuziţi de partid. Kiş­baci se declară prieten cu tinerii, îi îndeamnă : - Să vedeţi Şi Hunedoara copiilor. S-o vedeţi barem o dată. Şi şi ea acum tot atâ de frumoasă ca o staţiune de odihnă. Dar la furnale se munceşte şi oţelarii sunt oa­meni faini ! A însoţit un grup de excursionişti prin Cheile Bica­zului. Au trecut pe lingă noi, pur­taţi de elegantele autocare ale O.N.T.-ului, sute de pionieri să-şi bucure pri­virile şi sufletele cu frumu­­seţile de neasemuit ale pa­triei. Ne-am salutat. Şi ges­turile cu mâna, fluturările ba­tistelor, împrumutau ceva din mîndria omului care are o ţară atît de frumoasă. In drum spre lacul de acu­mulare un grup de excursio­nişti străini se opriseră să fo­tografieze un peisaj rar. Tinerii din grupul celor plecaţi de la Lacul Roşu par­­că îi întrebau cu privirile lor calde pe oaspeţi: „Vă place ? Sunt frumoase meleagurile noastre ?“. Kiş­baci a vrut să afle si­­gur ! — E fain pe la noi ? Oaspeţii au zîmbit priete­neşte şi cu gesturi largi ne-au arătat spre peisajul care-i re­ţinuse, înlocuind cuvintele: „Sînt minunate meleagurile voastre !". în aceeaşi seară i-am întîl­nit pe prietenii lui Kiş­baci în sala de lectură a clubului. In mijlocul lor, bătrînul ur­mărea printre ringuri de car­te destăinuirile comisului Io­niţă la Hanul Ancuţei. Am vrut să fac cunoştinţă şi cu cei care dau farmec zi­lelor de odihnă citind şi o carte. Dar un afiş din perete care cerea linişte pentru lec­tură m-a făcut să aleg o altă cale. Bibliotecarul Iuliu Teo­dor mi-a pus la îndemînă re­gistrul cititorilor din care am notat la întâmplare : „Ion Do­­bre, comuna Agigea-Dobro­­gea, Ion Ion - constructor Ploieşti, Elena Lepăduş — muncitoare „Tricotajul Roşu“­­Arad, Munteanu Alexandru — S.M.T. Horia-Dobrogea, Ion Gigmaian — sudor, Hunedoara. Printre cei peste 500 de ci­titori din ultima vreme sunt numeroşi studenţi din Cluj, constructori de pe şantierul Galaţiului, muncitori fores­tieri din Oltenia, colectivişti din Dobrogea. Biblioteca e înzestrată cu peste 11.600 de volume în limbile : româna, maghiară, rusă, germană şi franceză. Şi în vreme ce într-un fo­toliu elegant din sala de lec­tură Kiş-baci afla întîmplări de demult despre cealaltă Ancuţă, iar un student de la Cluj citea însemnări apărute în presă despre viaţa lui Gagarin, pe terasa unde se joacă tenis de masă începea o seară de dans. în ajunul excursiei spre Ceahlău, un tînăr din Lonea i-a cântat lui Kiş-baci din ar­monică pe terasa unei vile cu asemănare de castel un cear­­daş. Iar o colectivistă din Ol­tenia l-a convins încă o dată de frumuseţea cîntecul: „La Tismana -ntr-o grădină“. Seara bătrînul era în mij­locul tinerilor la popicărie. Lovea cu bilele ca un adevă­rat artist. Şi la lumina vie a ciorchinilor de becuri mi s-a părut că mâinile lui puternice, care aduceau cu ele ceva de pe marile şantiere, aveau o strălucire aparte. Am privit mâinile celor din jur , mineri din Valea Jiului, petrolişti olteni, colectivişti din Dobrogea. Aceeaşi stră­lucire. Da... cei ce se odih­nesc astăzi la Lacul Roşu au mâini de constructori. LUCIAN ZATTI IM OSPECHE LA LACUL ROŞU 3 nouă construcţie la staţiu­nea balneară Amara, regiunea Bucureşti. Fotos AGERPRES A apărut: Tînărul leninist Revistă editată de C. C. al U.T.M. Nr. 7, Anul XI, iulie 1961 SUMAR : * * * — Comunicat * * * — Tineretul partici­pă cu entuziasm la dez­voltarea agriculturii so­cialiste I. BĂIEȘU — Biografia sim­plă a unei brigăzi de constructori ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI M. RAMURĂ — Forumul Mondial al Tineretului VIAŢA U.T.M. I. TRIFU — Sprijin concret organizaţiilor U.T.M. din G.A.S. GH. STOICA - Comitetul raional — organ colectiv de muncă V. ANDREI - La Costeşti — o bogată activitate cul­turală TRIBUNA SECRETARULUI P. BOGDAN — Organizaţii­le U.T.M. din brigăzii statutare MUNCA EDUCATIVĂ IN VACANŢĂ * * * — Să ne cunoaştem patria socialistă A. ION­AŞ — Zile de va­canţă la club GH. ALEXANDRU - In taberele din raionul nos­tru N. CIMPEANU - învăţă­mintele unei excursii * * * — Sfaturi practice pentru vacanţă DIN EXPERIENŢA COMSOM­OLULUI M. RODIONOV - Orga­­zarea timpului liber tineretului TEATRU-FILM B. DUMITRESCU - Discu­ţii cu tinerii muncitori de la Atelierele e.FIEL „Griviţa Roşie“ despre piesa ..Prima întîlnire"

Next