Scînteia Tineretului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 3824-3849)

1961-09-01 / nr. 3824

— Trăiască şi colaborarea frăţească romino-ungară O delegaţie a Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului R­ P- Ro­míné a plecat ieri îr­tr-o vi­zită de prietenie în R. P. Ungară, ca răspuns la vizita pe care o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republi­cii Populare Ungare a făcut a­­n anul 1958 în Republica Populară Romina. Delegaţia duce cu ea sentimentele calde de prietenie ale poporului ro­mân faţă de poporul frate un­gar, şi va exprima dorinţa lui ca legăturile frăţeşti ce unesc ţările noastre în cadrul marii familii a ţărilor socialiste să se dezvolte cit mai mult. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în R. P. Ungară va întări şi mai mult prietenia popoarelor noastre, unitatea de granit a lagărului socialist, spre binele tuturor popoarelor şi al cauzei păcii. Prietenia dintre poporul ro­mân şi poporul ungar este o prietenie trainică, de nădejde, pentru că se bazează pe comu­nitatea intereselor şi a ţeluri­lor, pe fidelitatea faţă de în­văţătura marxis­t-leninistă. Prietenia care leagă astăzi cele două popoare îşi are izvorul forţei sale în principiile leni­niste ale internaţionalismului socialist; această prietenie se bazează pe deplina egalitate în drepturi, pe relaţiile de cola­borare şi întrajutorare frăţeas­că statornicite între ţările so­cialiste. Vizita făcută in ţara noastră de delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Populare Ungare în anul 1958 a constituit o puternică mani­festare a prieteniei popoarelor român şi ungar, pe veci înfră­ţite în cadrul marii familii a popoarelor din ţările lagărului socialist. Această vizită a contribuit la dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor frăţeşti din­tre popoarele şi ţările noas­tre. Legăturile tot mai strînse dintre popoarele român şi un­gar sînt o expresie concretă şi evidentă a relaţiilor de tip nou, statornicite între ţările lagărului socialist. Colaborarea şi întrajutorarea tovărăşească ajută ţările socialiste să-şi dez­volte economia în ritm rapid, să rezolve mai repede proble­mele complexe ale construcţiei socialiste. Succesele obţinute de R. P. Romina şi R. P. Un­gară în dezvoltarea lor multi­laterală au fost înlesnite în mod nemijlocit de aceste rela­ţii, de ajutorul puternic primit din partea Uniunii Sovietice care a constituit un factor de cea mai mare însemnătate în lichidarea înapoierii economi­ce, în opera de industrializare, in înflorirea economiei şi cul­turii celor două ţări ale noas­tre ca şi a celorlalte ţări so­cialiste-R. P. Romina şi R. P- Un­gară, în strînsă unire cu toate ţările socialiste frăţeşti promo­vează cu consecvenţă princi­piile coexistenţei paşnice, luptând cu fermitate pentru destinderea încordării interna­ţionale. Cele două ţări spriji­nă cu hotărîre propunerile is­torice ale Uniunii Sovietice îndreptate spre realizarea de­zarmării generale şi totale, se pronunţă ferm pentru încheie­rea Tratatului de pace cu cele două state germane şi trans­formarea Berlinului occidental intr-un oraş liber, demilitari­zat, pentru demascarea şi zădărnicirea provocărilor răz­boinice ale cercurilor agresive imperialiste. Poporul nostru este încredin­ţat că vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne în R. P- Ungară va avea o mare însemnătate pentru continua întărire a prieteniei frăţeşti dintre po­porul român şi cel ungar, a colaborării rodnice şi multila­terale dintre ţările noastre, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. Cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne în R. P. Ungară, tineretul, alături de întregul nostru popor, trimite un card salut poporului frate ungar și-i urează din inimă noi și mari succese în lupta pentru pace și socialism . Scînteia tineretului" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3824 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 septembrie 1961 Delegaţia de partid şi guvernamentala a Pi. P. Romíné a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Bu­dapesta delegaţia Comitetu­lui Central al Partidului Mun­citoresc Romín şi a guvernului Republicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Socialist Ungar şi a Gu­vernului Revoluţionar Munci­toresc Ţărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P­ M.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, conducătorul dele­gaţiei, Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele­ Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Mo­­ghioroş, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Birlădea­­nu, membru al C C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face­­parte, de a­­semenea, tov. Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M R­, ambasadorul R. P. Române la Budapesta. împreună cu delegaţia a ple­cat, de asemenea, Bela Neme­­ty, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost sa­lutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, A­­lexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P­M.R­, ai Consiliului de Stat şi şi guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai Ambasa­dei R. P. Ungare şi alţi mem­­­­bri ai corpului diplomatic. (Agerpres) ______________________________________________—XL— In gara Băneasa, la plecarea delegatei La cursul de specializare pentru secţia „aparate de măsură şi control" de la Combina­tul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov participă mulţi uteomişti şi tineri, iată la foto­­grafie pe citiva dintre ei discutînd intr-o pauză despre automatizarea procesului tehno­logic. Foto : S. NICULESCU ocult în trecut în cea mai mare par­te a lui de către cei care robeau, , pînă la istovirea totală a puterilor, pe moşiile ciocoilor, chiaburi­lor şi cîrciumarilor, satul ro­­mînesc de odinioară avea o înfăţişare ce nu se putea numi decit jalnică. Ciobanul şi ciobăniţa de la ţară, rumeni , în obraji şi discutînd la gard cu cite un fir de romaniţă în dinţi, în faţa unei locuinţe a­­rătoase în stil rural, a conti­nuat să rămînă amar de ani doar un atribut al ilustratelor scoase de nu ştiu care editor în scopul falsificării vieţii şi umflării cu bani a propriei pungi. In realitate, sub crunta orînduire burghezo-moşiereas­­că, satul rominesc era ros de cea mai neagră mizerie și să­răcie. Oamenii lui — la fel. Opinca spartă se găsea întot­deauna în tovărăşia cămăşii rupte; acestea la rîndul lor se asociau cu o masă inconsis­tentă, formată doar din pro­verbiala ceapă cu mămăligă, iar toate la un loc erau le­gate de o locuinţă sărăcăcioa­să, insalubră, prin crăpăturile căreia vîntul şi ploile pătrun­deau nestingherite înăuntru. O locuinţă care semăna mai mult cu vizuinile sobolilor de­cit cu ceea ce ne-am obişnuit să numim astăzi în mod cu­rent casă. Aceasta pentru că în asemenea locuinţă soarele intra cu sfiiciune şi rar, prin ochiul de geam cu­ palma ţi­nînd loc de fereastră. Pentru că aici umezeala şi întuneri­cul, aducătoare de boli, erau întotdeauna prezente. De fapt, asemenea alcătuiri din pămînt şi scînduri putrede. în cea mai mare parte a ţării nu se chemau case ci... bordee. Bor­­dee în Muntenia, bordee în Moldova, bordee în Oltenia, bordee în Dobrogea. De aici şi numele unor sate pe cit de ..pitoreşti“ în timpul burghe­ziei, pe atît de cutremură­toare prin semnificaţie : Bor­­deieni. Bordei—Verde.... Şi iată că la toată această înfă­ţişare de jale şi ruşine, bur­ghezia găsise ad-hoc şi o ex­plicaţie. Una singură, care s-o facă liniştită şi să n-o atingă cu nimic ; firea leneşă, chipu­rile, a ţăranului muncitor care n-ar fi fost, în stare să-şi facă viaţa mai frumoasă. Puterea muncitorilor şi ţăranilor, con­duşi de partid, a dovedit că nu e aşa. Socialismul, elibe­rator al forţelor creatoare ale omului, a demonstrat că pen­tru starea îngrozitoare de mi­zerie în care se zbatea po­porul n-au fost de vină nici firea oamenilor, nici împreju­rările, ci de vină a fost nu­mai şi numai orînduirea socia­lă de atunci, crunta orînduire capitalistă bazată pe jaf şi ex­ploatare. Mă gîndeam la toate aces­tea cu cit­va timp în urmă, străbătînd de la un capăt la celălalt unul din satele patriei noastre noi. Un sat dobrogean: Comana. Şi satul acesta, ca de altfel toate satele din ţara noastră, a suferit transformări capitale în ultimii ani. Şi ceea ce-l im­­­­presionează mai mult pe călă­torul intrat pentru prima dată intr-un asemenea sat este linia nouă a caselor, aspectul lor modern, care-ţi sugerează din­­tr-odată o bogăţie de spaţiu şi lumină cum n-au mai fost ni­ciodată. Mi s-a spus că înainte, in Comana, cea mai mare locuin­ţă avea două camere şi o po­­iatră, adică un fel de încăpere întunecoasă în spatele casei, cu acoperişul teşit, unde se ţi­neau caii. Am văzut acum şi la tînărul Relu Badea, şi la Cristea Popescu, şi la Ilie Des­­pina şi încă la mulţi alţi co­lectivişti, case care n-aveau nici una mai puţin de trei ca­mere mari şi luminoase. Case construite din beton şi cără­midă, folosind cu ingeniozitate coloanele şi arcadele. Mi s-a spus că înainte vreme nu se pomenea o duşumea mai ca lumea în sat, locul acesteia ţinîndu-i pământul spoit cu argilă. Astăzi toţi care şi-au construit case noi şi îşi con­struiesc încă, pun în locul pă­­mîntului duşumeaua sănătoa­să din scîndură. Văzînd noile locuinţe ale colectiviştilor din Comana este firesc să te întrebi: care este cauza care a dus la ase­menea transformări, care este faptul ce-i face să-şi ridice case aşa de multe şi aşa de frumoase ? Cred că în această privinţă două sunt răspunsu­rile cele mai nimerite. Mai întîi oamenii constru­iesc fiindcă au cu ce. Au cu ce să-şi procure materialul, pentru că venitul pe care-l ri­dică de la gospodăria colecti­vă le permite din plin lucrul acesta ; şi au de unde procura materialul de construcţie, pen­tru că industria noastră socia­listă în continuă dezvoltare, li-l pune la dispoziţie pe zi ce trece în cantităţi tot mai mari şi de calitate tot mai bună. Apoi, oamenii construiesc fiindcă odată scăpaţi de tira­nia muncii înrobitoare a tre­cutului, simt nevoia de mai multă lumină, de mai mult confort, de un trai omenesc. Construiesc fiindcă aspiraţiile lor nu se mai reduc astăzi doar la procurarea unei bani­ţe de mălai pentru a potoli foamea copiilor ca în trecut, ci orizontul s-a mărit. Oame­nii simt nevoia unei locuinţe în care să-şi poată instala şi lumina electrică, şi aparatul de radio, şi televizorul, şi a­­ragazul. Că intr-adevăr cei din Co­mana au cu ce construi ne-o pot demonstra şi aceste cîteva cifre. Gospodăria lor colectivă constituie astăzi o mare uni­tate de producţie socialistă şi a ajuns la aproape 4.000.000 lei fond de bază, dezvoltînd tot mai mult şi mai armonios toate sectoarele de producţie ale gospodăriei colective, co­­mănenii au ridicat anul tre­cut de aici venituri în valoare de 4.800.000 lei dintre care 2.280.000 lei numai bani. Este de ajuns să mergi la sfatul popular al comunei, să iei de­­acolo dosarul în care se înre­gistrează pe fiecare an casele PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. a IV-a) Fata nouă a satului t ! Citiţi pagina a 2-a, pagina a 3-a: Din viaţa organizaţiilor U.T.M. Succesele laminoriştilor reşiţeni Laminoriştii de la Combina­tul metalurgic Reşiţa obţin noi succese în producţie. La linia de tablă, unde lucrează echipele conduse de maiştrii­­ Matei Borceanu şi Teodor Popoi, planul de producţie pe luna august a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secţiei laminoare a dat pînă la 30 august cu 14.715 tone mai multe laminate fini­­­­te decit prevedea planul pe­­ cele 8 luni care au trecut din­­ acest an­­Preocupaţi de îm­bunătăţirea calităţii produse­lor, siderurgicii au extins metoda de control pe fiecare operaţiune de laminare, ceea­­ ce a dus la îmbunătăţirea pro­duselor (Agerpres) /­ In practica de producţie In luna august, au absolvit şcoala de calificare, ce a funcţionat în cadrul Combi­natului de cauci­uc sintetic Oneşti, aproape 450 de opera­tori chimişti şi laboranţi. Ei au şi fost deja repartizaţi pentru practica de speciali­zare la rafinăriile din Plo­ieşti, Cîmpina, Dărmăneşti, la Combinatul chimic Bor­­zeşti şi la alte întreprinderi ale industriei noastre chimice. Tinerii absolvenţi, care au fost repartizaţi la Combinatul chimic Borzeşti, învaţă ală­turi de muncitorii cei mai buni ai combinatului, sub supravegherea instructorului lor de practică, inginerul Ho­­bîncă Vasile. Aceştia le îm­părtăşesc cu multă dragoste din tainele meseriei. Merită să fie evidenţiaţi cei mai sîr­­guincioşi în munca de pregă­tire a tinerelor cadre : Răi­leanu Gheorghe de la secţia Oxigen, Geangu Vasile, Arde­­leanu Ioan, Chindea Aurel, Bălan Ştefan, Buruiană loan, de la secţia H.C.H., Iovu Lo­­■gh­in, de la secţia Monoclor­­benzen, Sive Ilie, Zorobici Gheorghe şi Patri­chi loan de la secţia Evaporare-topire. GORUN GHEORGHE 'lYtjz.r­fl nir TOMA CONSTANTIN lăcătuş Foto : N. STELO­RIAN State Romeo, student la Institutul politehnic din Iaşi, care a făcu­t practică la Intre­prinderea Metalurgică de Stat din Roman a fost ajutat îndeaproape de tînărul strungar Vasile Ioniţă să înveţe cu­ mai multe lucruri practice. Şcolile getafene îşi aşteaptă elevii La Şantierele navale gin­s­ene au terminat în acest an şcoala medie serală peste 30 de mun­citori. Cei mai mulţi dintre ei se pregătesc acum să se prezinte la examenul de admitere in­tăcui­­tă şi­ Frezorul Dumitru Stan va da examen la Facultatea de meca­nică, fochistul Grigore Radu, care a luat maturitatea cu media 10, se prezintă la Facultatea de elec­trotehnică, japiţerul Petre Brăilaşu la construcţii navale etc. Şi in celelalte întreprinderi in­dustriale din regiunea Galaţi, cum sunt Uzinele siderurgice „Ni­co­lae Criste­a“, Uzinele metalur­gice din Brăila etc, îşi comple­tează studiile medii un mare nu­măr de muncitori, in întreaga re­giune au urmat anul acesta cursurile şcolilor medii de cultură generală aproape 2.900 de mun­citori. Acum in oraşele şi satele de pe cuprinsul regiunii Galaţi se apropie de sf­rşit pregătirile pen­tru deschiderea anului de învă­­țămint. Pretutindeni elevii de la cursurile medii serale, precum ş i cei de la cursurile de zi, ale şco­lilor medii şi elementare, al că­ror număr sporeşte cu peste ,17.000 toţi de anul trecut, vor afia surprize plăcute. In multe lo­calităţi se deschid şcoli noi, iar în altele se adaugă noi săli da clasă la clădirile existente. In to­tal, pînă la anele anului 1961 în regiune se vor da în folosinţă 319 săli de clasă. Pentru multe din unităţile şcolare a fost procu­rat mobilier nou. Suma alocată în acest scop este cu aproape 2 milioane lei mai mare decit cea de anul trecut. (Agerpres) Brigadă —colectiv de muncă fruntaş­ e curînd, la Fabri­ca de postav din Buhuşi a avut loc o consfătuire a brigăzilor de pro­ducţie­­ale tinere­tului. La consfătuire, unde au participat, de asemenea, nu­meroase cadre din conduceri­le tehnice ale secţiilor s-a dis­cutat despre întrecerea socia­listă între brigăzi pentru obţi­nerea titlului de colectiv de muncă fruntaş. — întrecerea între brigăzi pentru cîştigarea titlului­ de colectiv de muncă fruntaş, a spus printre altele inginerul Radu Petcu, membru al comi­tetului U­T-M., se desfăşoară în cadrul general al întrecerii socialiste organizate în fabri­ca noastră de către sindicat- Ea nu este o întrecere aparte, diferită, ci se desfășoară pe fondul acesteia. Deosebirea constă însă în faptul că, în cadrul întrecerii socialiste or­ganizate de sindicat, brigăzile de producție ale tineretului care-şi propun să cucerească titlul de colectiv de muncă fruntaş luptă pentru îndepli­nirea unor obiective specifice muncii şi activităţii tinerilor. Care sunt aceste obiective ?­­Ele au fost stabilite de plena­ra din martie a C.C. al U.T.M. în felul următor : îmbunătăţi­rea calităţii produselor; res­pectarea întocmai a indicilor de calitate; reducerea coefi­cientului de rebut sau a pier­derilor sub limita admisă;­în­deplinirea şi depăşirea ritmică şi pe sortimente a planului de producţie ; realizarea de eco­nomii ; aplicarea iniţiativei tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“-Bucureşti „Pen­tru buna organizare a locului de muncă, pentru curăţenie şi atitudine civilizată în produc­ţie“ ; participarea fiecărui membru al brigăzii la cursuri­le de ridicare a calificării sau la învăţământul de stat. Obiectivele stabilite de ple­nara C.C. al U­T­M­ sunt, fi­reşte, valabile pentru toate brigăzile de producţie ale ti­neretului din diverse domenii de activitate. întrecerea socia­listă are însă un caracter con­cret. De aceea, obiectivele sta­bilite trebuiau concretizate potrivit specificului muncii fiecărei brigăzi. Iată de ce comitetul U.T.M­, sub conducerea comitetului de partid, a indicat ca în toate secțiile şi atelierele să fie cre­ate comisii formate dintr-un reprezentant al biroului, orga­nizației U-T-Mv,' un 'férit'eléH-'-' tant din partea conducerii teh­nice şi unul din­­partea comi­tetului sindicatului. Aceste comisii, discutînd cu respon­sabilii de brigăzi din secţiile respective, studiind experienţa fruntaşilor, ţinînd seama de posibilităţile existente şi de­sigur de nevoile producţiei, au stabilit pentru fiecare o­­biectiv în parte arătat de ple­nara C.C­ al U.T.M., angaja­mente precise pe baza cărora brigăzile să lupte pentru cîş­tigarea titlului de colectiv de muncă fruntaş. Iată un exemplu- La secţia filatură scurtă, la obiectivul Pe marginea consfătuirii brigăzilor de producte ale tineretului de la Fabrica de postav Buhuşi privind îmbunătăţirea calităţii, pentru toate cele 4 brigăzi de filatori, care lucrează la ace­leaşi maşini şi cu acelaşi ma­terial, comisia a stabilit de­păşirea indicelui realizat al calităţii cu 3 la sută- Aceasta nu se referea la indicele de plan căci el este depăşit cu regularitate, ci se referea la ultimele realizări­ întrecîn­­du-se în muncă, brigăzile au astfel datoria de a realiza toa­te cel puţin cu 3 kg. fire de calitatea I-a — mai mult la fiecare 100 de kg. La atelierul de preparaţie nord comisia respectivă a ţinut seama că aici s-a îmbunătăţit mult pro­cesul tehnologic şi a crescut calificarea profesională a ti­nerilor şi a stabilit pentru brigăzi la obiectivul privind calitatea: „Nici o reclamaţie din partea ţesătoriei privind calitatea“. La obiectivul „îndeplinirea şi depăşirea ritmică şi pe sor­timente a planului de produc­ţie“ la secţia ţesătorie I s-a stabilit pentru cele două bri­găzi care lucrează în condiţii identice : depăşirea pe decadă a planului de producţie cu 5 la sută. De obicei aici se lu­cra mai încet la începutul lunii din pricina slabei aprovizionări cu materiale şi spre sfîrşitul lunii din secţie plecau spre vopsitorie cantităţi foarte mari de ţesături. Vopsitorii se ve­deau siliţi astfel să facă în mare grabă unele operaţii. Depăşirea de către ţesători pe fiecare decadă a planului de prod­ucţi­e cu 5,­ la­r sută va pune capăt acestei situaţii. In felul acesta ţinînd seama de posibilităţile şi de nevoile fiecărei secţii, au fost concre­tizate toate celelalte obiective. O problemă despre care s-a discutat mult în­­ consfătuire a fost aceea a metodelor ce vor fi folosite de către brigăzi pentru îndeplinirea obiecti­velor stabilite. Astfel o pro­­blemă ridicată de tineri în consfătuire s-a referit la a­­p­lic­ar­ea iniţiativei tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimi­­rescu“ despre care se ştie că presupune o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în pro­ducţie. Mai mulţi vorbitori au arătat că se poate controla uşor dacă locul de muncă este bine organizat şi maşina cură­ţată. Dar — au întrebat ei — cum stabileşti dacă toţi mem­brii, brigăzii au o atitudine civilizată în producţie ? Co­misia de întrecere din secţia ţesătorie a găsit şi aici soluţia concretă. Fiecare observaţie a maistrului sau a şefului de secţie cu privire la atitudinea necivi­lizată a vreunui tânăr va fi trecută în caietul de eviden­ţă al brigăzii. De aceea formu­larea acestui criteriu „nici o observaţie disciplinară în pro­ducţie“ — a fost socotită foarte bună. Numeroşi vorbitori au arătat apoi că întrajutorarea trebuie V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cu sprijinul cetăţenilor Cetăţenii din regiunea Bra­şov participă cu entuziasm la acţiunile iniţiate de sfaturile populare pentru înfrumuseţa­rea şi gospodărirea oraşelor şi satelor. Lucrînd voluntar pe şantierele de construcţii, ei au ajutat pe muncitori să termine înainte de timpul sta­bilit construcţia Casei de cul­tură din Rupea, cinematogra­ful din Tg. Secuiesc, spitalele din Sălişte şi Baraolt, să ame­najeze parcul şi grădina zoo­logică din Noua şi alte lucrări. A fost de asemenea terminată o linie de troleibuze, construc­ţia unor drumuri, electrifica­rea a 10 localităţi etc. Muncind alături de deputaţi, oamenii muncii din această regiune a­u realizat economii în valoare de peste 6.000.000 lei. In prezent ei sprijină ac­tivitatea constructorilor pen­tru terminarea celor 24 de şcoli noi şi 54 săli de clasă ce se construiesc pe lingă şco­lile existente. Fruntaşi în a­­ceste acţiuni sunt cetăţenii din oraşul Braşov care au efec­tuat peste 1.000.000 ore mun­că voluntară. Ieri, la „Universiadă" Noi succese ale studenţilor noştri sportivi • La TENIS, Mina Iiina şi Julieta Namian au cîş­­tigat titlul mondial în pro­ba de dublu, iar Ţiriac la simplu şi Ţiriac şi Iiina la dublu mixt au obţinut me­dalii de bronz. • La AT­LETISM, V. Manolescu — la disc şi Ana Roth — la aruncarea greutăţii, au ob­ţinut medaliile de bronz. • La VOLEI, echipa femi­nină şi cea masculină au învins echipele R. S. Ceho­slovace • La BASCHET, echipa feminină a învins echipa R. P. Ungare. (Citiţi amănunte în pag. a 4-a)

Next