Scînteia Tineretului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 3824-3849)
1961-09-01 / nr. 3824
— Trăiască şi colaborarea frăţească romino-ungară O delegaţie a Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului R P- Romíné a plecat ieri îrtr-o vizită de prietenie în R. P. Ungară, ca răspuns la vizita pe care o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Ungare a făcut an anul 1958 în Republica Populară Romina. Delegaţia duce cu ea sentimentele calde de prietenie ale poporului român faţă de poporul frate ungar, şi va exprima dorinţa lui ca legăturile frăţeşti ce unesc ţările noastre în cadrul marii familii a ţărilor socialiste să se dezvolte cit mai mult. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în R. P. Ungară va întări şi mai mult prietenia popoarelor noastre, unitatea de granit a lagărului socialist, spre binele tuturor popoarelor şi al cauzei păcii. Prietenia dintre poporul român şi poporul ungar este o prietenie trainică, de nădejde, pentru că se bazează pe comunitatea intereselor şi a ţelurilor, pe fidelitatea faţă de învăţătura marxist-leninistă. Prietenia care leagă astăzi cele două popoare îşi are izvorul forţei sale în principiile leniniste ale internaţionalismului socialist; această prietenie se bazează pe deplina egalitate în drepturi, pe relaţiile de colaborare şi întrajutorare frăţească statornicite între ţările socialiste. Vizita făcută in ţara noastră de delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Ungare în anul 1958 a constituit o puternică manifestare a prieteniei popoarelor român şi ungar, pe veci înfrăţite în cadrul marii familii a popoarelor din ţările lagărului socialist. Această vizită a contribuit la dezvoltarea continuă a relaţiilor frăţeşti dintre popoarele şi ţările noastre. Legăturile tot mai strînse dintre popoarele român şi ungar sînt o expresie concretă şi evidentă a relaţiilor de tip nou, statornicite între ţările lagărului socialist. Colaborarea şi întrajutorarea tovărăşească ajută ţările socialiste să-şi dezvolte economia în ritm rapid, să rezolve mai repede problemele complexe ale construcţiei socialiste. Succesele obţinute de R. P. Romina şi R. P. Ungară în dezvoltarea lor multilaterală au fost înlesnite în mod nemijlocit de aceste relaţii, de ajutorul puternic primit din partea Uniunii Sovietice care a constituit un factor de cea mai mare însemnătate în lichidarea înapoierii economice, în opera de industrializare, in înflorirea economiei şi culturii celor două ţări ale noastre ca şi a celorlalte ţări socialiste-R. P. Romina şi R. P- Ungară, în strînsă unire cu toate ţările socialiste frăţeşti promovează cu consecvenţă principiile coexistenţei paşnice, luptând cu fermitate pentru destinderea încordării internaţionale. Cele două ţări sprijină cu hotărîre propunerile istorice ale Uniunii Sovietice îndreptate spre realizarea dezarmării generale şi totale, se pronunţă ferm pentru încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane şi transformarea Berlinului occidental intr-un oraş liber, demilitarizat, pentru demascarea şi zădărnicirea provocărilor războinice ale cercurilor agresive imperialiste. Poporul nostru este încredinţat că vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne în R. P- Ungară va avea o mare însemnătate pentru continua întărire a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi cel ungar, a colaborării rodnice şi multilaterale dintre ţările noastre, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. Cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne în R. P. Ungară, tineretul, alături de întregul nostru popor, trimite un card salut poporului frate ungar și-i urează din inimă noi și mari succese în lupta pentru pace și socialism . Scînteia tineretului" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3824 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 septembrie 1961 Delegaţia de partid şi guvernamentala a Pi. P. Romíné a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului Republicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P M.R., preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Birlădeanu, membru al C C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie faceparte, de asemenea, tov. Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M R, ambasadorul R. P. Române la Budapesta. împreună cu delegaţia a plecat, de asemenea, Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al PM.R, ai Consiliului de Stat şi şi guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai Ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) ______________________________________________—XL— In gara Băneasa, la plecarea delegatei La cursul de specializare pentru secţia „aparate de măsură şi control" de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov participă mulţi uteomişti şi tineri, iată la fotografie pe citiva dintre ei discutînd intr-o pauză despre automatizarea procesului tehnologic. Foto : S. NICULESCU ocult în trecut în cea mai mare parte a lui de către cei care robeau, , pînă la istovirea totală a puterilor, pe moşiile ciocoilor, chiaburilor şi cîrciumarilor, satul romînesc de odinioară avea o înfăţişare ce nu se putea numi decit jalnică. Ciobanul şi ciobăniţa de la ţară, rumeni , în obraji şi discutînd la gard cu cite un fir de romaniţă în dinţi, în faţa unei locuinţe arătoase în stil rural, a continuat să rămînă amar de ani doar un atribut al ilustratelor scoase de nu ştiu care editor în scopul falsificării vieţii şi umflării cu bani a propriei pungi. In realitate, sub crunta orînduire burghezo-moşierească, satul rominesc era ros de cea mai neagră mizerie și sărăcie. Oamenii lui — la fel. Opinca spartă se găsea întotdeauna în tovărăşia cămăşii rupte; acestea la rîndul lor se asociau cu o masă inconsistentă, formată doar din proverbiala ceapă cu mămăligă, iar toate la un loc erau legate de o locuinţă sărăcăcioasă, insalubră, prin crăpăturile căreia vîntul şi ploile pătrundeau nestingherite înăuntru. O locuinţă care semăna mai mult cu vizuinile sobolilor decit cu ceea ce ne-am obişnuit să numim astăzi în mod curent casă. Aceasta pentru că în asemenea locuinţă soarele intra cu sfiiciune şi rar, prin ochiul de geam cu palma ţinînd loc de fereastră. Pentru că aici umezeala şi întunericul, aducătoare de boli, erau întotdeauna prezente. De fapt, asemenea alcătuiri din pămînt şi scînduri putrede. în cea mai mare parte a ţării nu se chemau case ci... bordee. Bordee în Muntenia, bordee în Moldova, bordee în Oltenia, bordee în Dobrogea. De aici şi numele unor sate pe cit de ..pitoreşti“ în timpul burgheziei, pe atît de cutremurătoare prin semnificaţie : Bordeieni. Bordei—Verde.... Şi iată că la toată această înfăţişare de jale şi ruşine, burghezia găsise ad-hoc şi o explicaţie. Una singură, care s-o facă liniştită şi să n-o atingă cu nimic ; firea leneşă, chipurile, a ţăranului muncitor care n-ar fi fost, în stare să-şi facă viaţa mai frumoasă. Puterea muncitorilor şi ţăranilor, conduşi de partid, a dovedit că nu e aşa. Socialismul, eliberator al forţelor creatoare ale omului, a demonstrat că pentru starea îngrozitoare de mizerie în care se zbatea poporul n-au fost de vină nici firea oamenilor, nici împrejurările, ci de vină a fost numai şi numai orînduirea socială de atunci, crunta orînduire capitalistă bazată pe jaf şi exploatare. Mă gîndeam la toate acestea cu citva timp în urmă, străbătînd de la un capăt la celălalt unul din satele patriei noastre noi. Un sat dobrogean: Comana. Şi satul acesta, ca de altfel toate satele din ţara noastră, a suferit transformări capitale în ultimii ani. Şi ceea ce-l impresionează mai mult pe călătorul intrat pentru prima dată intr-un asemenea sat este linia nouă a caselor, aspectul lor modern, care-ţi sugerează dintr-odată o bogăţie de spaţiu şi lumină cum n-au mai fost niciodată. Mi s-a spus că înainte, in Comana, cea mai mare locuinţă avea două camere şi o poiatră, adică un fel de încăpere întunecoasă în spatele casei, cu acoperişul teşit, unde se ţineau caii. Am văzut acum şi la tînărul Relu Badea, şi la Cristea Popescu, şi la Ilie Despina şi încă la mulţi alţi colectivişti, case care n-aveau nici una mai puţin de trei camere mari şi luminoase. Case construite din beton şi cărămidă, folosind cu ingeniozitate coloanele şi arcadele. Mi s-a spus că înainte vreme nu se pomenea o duşumea mai ca lumea în sat, locul acesteia ţinîndu-i pământul spoit cu argilă. Astăzi toţi care şi-au construit case noi şi îşi construiesc încă, pun în locul pămîntului duşumeaua sănătoasă din scîndură. Văzînd noile locuinţe ale colectiviştilor din Comana este firesc să te întrebi: care este cauza care a dus la asemenea transformări, care este faptul ce-i face să-şi ridice case aşa de multe şi aşa de frumoase ? Cred că în această privinţă două sunt răspunsurile cele mai nimerite. Mai întîi oamenii construiesc fiindcă au cu ce. Au cu ce să-şi procure materialul, pentru că venitul pe care-l ridică de la gospodăria colectivă le permite din plin lucrul acesta ; şi au de unde procura materialul de construcţie, pentru că industria noastră socialistă în continuă dezvoltare, li-l pune la dispoziţie pe zi ce trece în cantităţi tot mai mari şi de calitate tot mai bună. Apoi, oamenii construiesc fiindcă odată scăpaţi de tirania muncii înrobitoare a trecutului, simt nevoia de mai multă lumină, de mai mult confort, de un trai omenesc. Construiesc fiindcă aspiraţiile lor nu se mai reduc astăzi doar la procurarea unei baniţe de mălai pentru a potoli foamea copiilor ca în trecut, ci orizontul s-a mărit. Oamenii simt nevoia unei locuinţe în care să-şi poată instala şi lumina electrică, şi aparatul de radio, şi televizorul, şi aragazul. Că intr-adevăr cei din Comana au cu ce construi ne-o pot demonstra şi aceste cîteva cifre. Gospodăria lor colectivă constituie astăzi o mare unitate de producţie socialistă şi a ajuns la aproape 4.000.000 lei fond de bază, dezvoltînd tot mai mult şi mai armonios toate sectoarele de producţie ale gospodăriei colective, comănenii au ridicat anul trecut de aici venituri în valoare de 4.800.000 lei dintre care 2.280.000 lei numai bani. Este de ajuns să mergi la sfatul popular al comunei, să iei deacolo dosarul în care se înregistrează pe fiecare an casele PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. a IV-a) Fata nouă a satului t ! Citiţi pagina a 2-a, pagina a 3-a: Din viaţa organizaţiilor U.T.M. Succesele laminoriştilor reşiţeni Laminoriştii de la Combinatul metalurgic Reşiţa obţin noi succese în producţie. La linia de tablă, unde lucrează echipele conduse de maiştrii Matei Borceanu şi Teodor Popoi, planul de producţie pe luna august a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secţiei laminoare a dat pînă la 30 august cu 14.715 tone mai multe laminate finite decit prevedea planul pe cele 8 luni care au trecut din acest anPreocupaţi de îmbunătăţirea calităţii produselor, siderurgicii au extins metoda de control pe fiecare operaţiune de laminare, ceea ce a dus la îmbunătăţirea produselor (Agerpres) / In practica de producţie In luna august, au absolvit şcoala de calificare, ce a funcţionat în cadrul Combinatului de cauciuc sintetic Oneşti, aproape 450 de operatori chimişti şi laboranţi. Ei au şi fost deja repartizaţi pentru practica de specializare la rafinăriile din Ploieşti, Cîmpina, Dărmăneşti, la Combinatul chimic Borzeşti şi la alte întreprinderi ale industriei noastre chimice. Tinerii absolvenţi, care au fost repartizaţi la Combinatul chimic Borzeşti, învaţă alături de muncitorii cei mai buni ai combinatului, sub supravegherea instructorului lor de practică, inginerul Hobîncă Vasile. Aceştia le împărtăşesc cu multă dragoste din tainele meseriei. Merită să fie evidenţiaţi cei mai sîrguincioşi în munca de pregătire a tinerelor cadre : Răileanu Gheorghe de la secţia Oxigen, Geangu Vasile, Ardeleanu Ioan, Chindea Aurel, Bălan Ştefan, Buruiană loan, de la secţia H.C.H., Iovu Lo■ghin, de la secţia Monoclorbenzen, Sive Ilie, Zorobici Gheorghe şi Patrichi loan de la secţia Evaporare-topire. GORUN GHEORGHE 'lYtjz.rfl nir TOMA CONSTANTIN lăcătuş Foto : N. STELORIAN State Romeo, student la Institutul politehnic din Iaşi, care a făcut practică la Intreprinderea Metalurgică de Stat din Roman a fost ajutat îndeaproape de tînărul strungar Vasile Ioniţă să înveţe cu mai multe lucruri practice. Şcolile getafene îşi aşteaptă elevii La Şantierele navale ginsene au terminat în acest an şcoala medie serală peste 30 de muncitori. Cei mai mulţi dintre ei se pregătesc acum să se prezinte la examenul de admitere intăcuită şi Frezorul Dumitru Stan va da examen la Facultatea de mecanică, fochistul Grigore Radu, care a luat maturitatea cu media 10, se prezintă la Facultatea de electrotehnică, japiţerul Petre Brăilaşu la construcţii navale etc. Şi in celelalte întreprinderi industriale din regiunea Galaţi, cum sunt Uzinele siderurgice „Nicolae Cristea“, Uzinele metalurgice din Brăila etc, îşi completează studiile medii un mare număr de muncitori, in întreaga regiune au urmat anul acesta cursurile şcolilor medii de cultură generală aproape 2.900 de muncitori. Acum in oraşele şi satele de pe cuprinsul regiunii Galaţi se apropie de sfrşit pregătirile pentru deschiderea anului de învățămint. Pretutindeni elevii de la cursurile medii serale, precum ş i cei de la cursurile de zi, ale şcolilor medii şi elementare, al căror număr sporeşte cu peste ,17.000 toţi de anul trecut, vor afia surprize plăcute. In multe localităţi se deschid şcoli noi, iar în altele se adaugă noi săli da clasă la clădirile existente. In total, pînă la anele anului 1961 în regiune se vor da în folosinţă 319 săli de clasă. Pentru multe din unităţile şcolare a fost procurat mobilier nou. Suma alocată în acest scop este cu aproape 2 milioane lei mai mare decit cea de anul trecut. (Agerpres) Brigadă —colectiv de muncă fruntaş e curînd, la Fabrica de postav din Buhuşi a avut loc o consfătuire a brigăzilor de producţieale tineretului. La consfătuire, unde au participat, de asemenea, numeroase cadre din conducerile tehnice ale secţiilor s-a discutat despre întrecerea socialistă între brigăzi pentru obţinerea titlului de colectiv de muncă fruntaş. — întrecerea între brigăzi pentru cîştigarea titlului de colectiv de muncă fruntaş, a spus printre altele inginerul Radu Petcu, membru al comitetului UT-M., se desfăşoară în cadrul general al întrecerii socialiste organizate în fabrica noastră de către sindicat- Ea nu este o întrecere aparte, diferită, ci se desfășoară pe fondul acesteia. Deosebirea constă însă în faptul că, în cadrul întrecerii socialiste organizate de sindicat, brigăzile de producție ale tineretului care-şi propun să cucerească titlul de colectiv de muncă fruntaş luptă pentru îndeplinirea unor obiective specifice muncii şi activităţii tinerilor. Care sunt aceste obiective ?Ele au fost stabilite de plenara din martie a C.C. al U.T.M. în felul următor : îmbunătăţirea calităţii produselor; respectarea întocmai a indicilor de calitate; reducerea coeficientului de rebut sau a pierderilor sub limita admisă;îndeplinirea şi depăşirea ritmică şi pe sortimente a planului de producţie ; realizarea de economii ; aplicarea iniţiativei tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“-Bucureşti „Pentru buna organizare a locului de muncă, pentru curăţenie şi atitudine civilizată în producţie“ ; participarea fiecărui membru al brigăzii la cursurile de ridicare a calificării sau la învăţământul de stat. Obiectivele stabilite de plenara C.C. al UTM sunt, fireşte, valabile pentru toate brigăzile de producţie ale tineretului din diverse domenii de activitate. întrecerea socialistă are însă un caracter concret. De aceea, obiectivele stabilite trebuiau concretizate potrivit specificului muncii fiecărei brigăzi. Iată de ce comitetul U.T.M, sub conducerea comitetului de partid, a indicat ca în toate secțiile şi atelierele să fie create comisii formate dintr-un reprezentant al biroului, organizației U-T-Mv,' un 'férit'eléH-'-' tant din partea conducerii tehnice şi unul dinpartea comitetului sindicatului. Aceste comisii, discutînd cu responsabilii de brigăzi din secţiile respective, studiind experienţa fruntaşilor, ţinînd seama de posibilităţile existente şi desigur de nevoile producţiei, au stabilit pentru fiecare obiectiv în parte arătat de plenara C.C al U.T.M., angajamente precise pe baza cărora brigăzile să lupte pentru cîştigarea titlului de colectiv de muncă fruntaş. Iată un exemplu- La secţia filatură scurtă, la obiectivul Pe marginea consfătuirii brigăzilor de producte ale tineretului de la Fabrica de postav Buhuşi privind îmbunătăţirea calităţii, pentru toate cele 4 brigăzi de filatori, care lucrează la aceleaşi maşini şi cu acelaşi material, comisia a stabilit depăşirea indicelui realizat al calităţii cu 3 la sută- Aceasta nu se referea la indicele de plan căci el este depăşit cu regularitate, ci se referea la ultimele realizări întrecîndu-se în muncă, brigăzile au astfel datoria de a realiza toate cel puţin cu 3 kg. fire de calitatea I-a — mai mult la fiecare 100 de kg. La atelierul de preparaţie nord comisia respectivă a ţinut seama că aici s-a îmbunătăţit mult procesul tehnologic şi a crescut calificarea profesională a tinerilor şi a stabilit pentru brigăzi la obiectivul privind calitatea: „Nici o reclamaţie din partea ţesătoriei privind calitatea“. La obiectivul „îndeplinirea şi depăşirea ritmică şi pe sortimente a planului de producţie“ la secţia ţesătorie I s-a stabilit pentru cele două brigăzi care lucrează în condiţii identice : depăşirea pe decadă a planului de producţie cu 5 la sută. De obicei aici se lucra mai încet la începutul lunii din pricina slabei aprovizionări cu materiale şi spre sfîrşitul lunii din secţie plecau spre vopsitorie cantităţi foarte mari de ţesături. Vopsitorii se vedeau siliţi astfel să facă în mare grabă unele operaţii. Depăşirea de către ţesători pe fiecare decadă a planului de producţie cu 5, lar sută va pune capăt acestei situaţii. In felul acesta ţinînd seama de posibilităţile şi de nevoile fiecărei secţii, au fost concretizate toate celelalte obiective. O problemă despre care s-a discutat mult în consfătuire a fost aceea a metodelor ce vor fi folosite de către brigăzi pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Astfel o problemă ridicată de tineri în consfătuire s-a referit la aplicarea iniţiativei tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ despre care se ştie că presupune o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie. Mai mulţi vorbitori au arătat că se poate controla uşor dacă locul de muncă este bine organizat şi maşina curăţată. Dar — au întrebat ei — cum stabileşti dacă toţi membrii, brigăzii au o atitudine civilizată în producţie ? Comisia de întrecere din secţia ţesătorie a găsit şi aici soluţia concretă. Fiecare observaţie a maistrului sau a şefului de secţie cu privire la atitudinea necivilizată a vreunui tânăr va fi trecută în caietul de evidenţă al brigăzii. De aceea formularea acestui criteriu „nici o observaţie disciplinară în producţie“ — a fost socotită foarte bună. Numeroşi vorbitori au arătat apoi că întrajutorarea trebuie V. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cu sprijinul cetăţenilor Cetăţenii din regiunea Braşov participă cu entuziasm la acţiunile iniţiate de sfaturile populare pentru înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşelor şi satelor. Lucrînd voluntar pe şantierele de construcţii, ei au ajutat pe muncitori să termine înainte de timpul stabilit construcţia Casei de cultură din Rupea, cinematograful din Tg. Secuiesc, spitalele din Sălişte şi Baraolt, să amenajeze parcul şi grădina zoologică din Noua şi alte lucrări. A fost de asemenea terminată o linie de troleibuze, construcţia unor drumuri, electrificarea a 10 localităţi etc. Muncind alături de deputaţi, oamenii muncii din această regiune au realizat economii în valoare de peste 6.000.000 lei. In prezent ei sprijină activitatea constructorilor pentru terminarea celor 24 de şcoli noi şi 54 săli de clasă ce se construiesc pe lingă şcolile existente. Fruntaşi în aceste acţiuni sunt cetăţenii din oraşul Braşov care au efectuat peste 1.000.000 ore muncă voluntară. Ieri, la „Universiadă" Noi succese ale studenţilor noştri sportivi • La TENIS, Mina Iiina şi Julieta Namian au cîştigat titlul mondial în proba de dublu, iar Ţiriac la simplu şi Ţiriac şi Iiina la dublu mixt au obţinut medalii de bronz. • La ATLETISM, V. Manolescu — la disc şi Ana Roth — la aruncarea greutăţii, au obţinut medaliile de bronz. • La VOLEI, echipa feminină şi cea masculină au învins echipele R. S. Cehoslovace • La BASCHET, echipa feminină a învins echipa R. P. Ungare. (Citiţi amănunte în pag. a 4-a)