Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)
1961-10-01 / nr. 3850
Spor la muncă în noul an universitar Z iua de 1 octombrie a devenit ziua tradiţională a începutului de an universitar în ţara noastră. Se redeschid porţile facultăţilor — prilej de sărbătoare pentru studenţi şi cadre didactice. Păşesc în facultăţi mii de tineri, fii de oameni ai muncii, absolvenţi ai şcolilor de cultură generală, precum şi muncitori care au trecut prin şcoala producţiei şi au învăţat, prin grija partidului şi guvernului, la şcolile serale. La această sărbătoare participă întregul nostru popor, care manifestă profundă grijă pentru creşterea şi formarea noilor generaţii de specialişti. Acest an universitar se deschide în condiţiile unui puternic avînt în muncă pentru realizarea măreţelor sarcini de dezvoltare a economiei şi culturii, sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. înfăptuirea cu succes a programului de desăvîrşire a construirii socialismului în patria noastră, necesită o susţinută activitate pentru pregătirea cadrelor capabile să ducă înainte dezvoltarea economiei şi culturii. Partidul a pus în faţa învăţămîntului nostru superior sarcina de a pregăti cadrele de specialişti cerute de necesităţile construcţiei socialiste. Prin grija partidului şi guvernului, învăţămîntul superior a cunoscut în anii regimului democrat-popular o mare dezvoltare. Tabloul invăţămintului superior de astăzi este de necomparat cu cel din trecut- Ce ne-a lăsat moştenire, în domeniul învăţămîntului superior orînduirea burghezo-moşierească ? 16 instituţii de învăţămînt superior cu 33 de facultăţi repartizate în patru centre universitare, un învăţămînt superior rupt de interesele poporului, orientat către servirea intereselor claselor avute, deschis doar pentru cei ce aveau bani să plătească taxele mari şi cursurile scumpe. Pentru studenţimea noastră de azi, ieşită din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii sunt deschise azi porţile a 45 de instituţii de învăţămînt superior cu 151 de facultăţi. A crescut an de an numărul studenţilor. Anul acesta vor frecventa cursurile facultăţilor peste 70.000 de studenţi. S-au îmbunătăţit continuu condiţiile de trai şi de studiu ale studenţilor prin construirea de noi laboratoare şi biblioteci, de noi cămine şi cantine, prin acordarea de burse şi indemnizaţii de merit. Numai în acest an universitar se dau în folosinţă — la Bucureşti 9 cămine moderne cu peste 4.000 de locuri, la Iaşi — 2 complexe cu 2.000 locuri, la Cluj — un complex de 1.850 locuri şi o cantină pentru 3.000 de studenţi, la Timişoara — un complex de 1650 locuri, la Craiova — un complex pentru 650 studenţi. Grija cu care partidul înconjoară studenţimea şi-a găsit o nouă expresie în hotărîrea de a construi la Iaşi un nou local al Institutului Politehnic pentru 5-500 studenţi şi cămine moderne cu o capacitate de 7.000 de locuri. Dezvoltarea continuă a învăţămîntului superior în patria noastră constituie încă o expresie puternică a politicii de pace, de construcţie paşnică promovată cu consecvenţă de partid, de statul democratpopular, politică ce corespunde năzuinţelor şi intereselor întregului nostru popor. Numai im stat angrenat într-o vastă muncă de construcţie paşnică îndreptată spre ridicarea bunăstării poporului poate aloca an de an fonduri sporite pentru dezvoltarea învăţămîntului ! Studenţimea noastră poartă o recunoştinţă profundă partidului pentru condiţiile de studiu şi de viaţă din ce în ce mai bune de care se bucură astăzi. Năzuinţa studenţilor este de a răspunde prin fapte, prin noi succese în învăţătură grijii cu care sunt înconjuraţi de partid, de guvern, de întregul popor. Amploarea şi complexitatea operei de construcţie economică şi culturală ce se desfăşoară în actuala etapă, a desăvîrşirii construcţiei noastre socialiste, sarcinile grandioase pe care partidul Ie-a pus în faţa întregului popor, implică necesitatea unei tot mai înalte pregătiri politice, ideologice şi profesionale a viitoarelor cadre de specialişti. Un rol important în activitatea de formare a unor cadre de specialişti cu o profundă pregătire politico-ideologică, cu un mait nivel ştiinţific,au organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor. Ele trebuie să dea un puternic ajutor conducerii institutelor şi facultăţilor în desfăşurarea activităţii ştiinţifice şi a practicii în producţie a studenţilor, la formarea lor ca intelectuali de înaltă calificare. Sub conducerea organizaţiilor de partid, organizaţiile U.T.M., asociaţiile studenţilor trebuie ca, începînd din prima zi a anului universitar, să-şi intensifice şi să-şi imbunătăţească munca politico-educativă în rîndul studenţilor. Ele trebuie să dezvolte la studenţi sentimentul înaltei îndatoriri ce o au faţă de poporul muncitor, de a munci cu perseverenţă pentru a-şi însuşi cunoştinţe profunde la nivelul cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, în legătură strinsă cu practica, cu cerinţele economiei şi culturii noastre socialiste, în centrul activităţii organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiilor studenţilor trebuie să stea în permanenţă preocuparea pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a studenţilor, a dragostei lor de patrie, pentru a-i ajuta să cunoască şi să-şi însuşească profund politica partidului devenind luptători înflăcăraţi pentru înfăptuirea acestei politici. Organizind mai bine şi îmbunătăţind continuu conţinutul învăţămîntului politic U.T M., organizind cu regularitate şi la un nivel înalt informările politice, sprijinind mai mult pregătirea studenţilor la ştiinţele sociale, organizaţiile U.T.M. îşi vor spori contribuţia la cunoaşterea şi însuşirea profundă de către studenţi a politicii partidului, la dezvoltarea răspunderii studenţilor pentru însuşirea unei înalte pregătiri ştiinţifice, la nivelul exigenţelor crescînde ale învăţămîntului superior din ţara noastră. Eficienţa muncii organizaţiilor U T.M. şi a asociaţiilor studenţilor trebuie să se oglin„Scînteia tineretului" (Continuare în pag. a 2-a) in regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Peste 11 milioane lei realizaţi prin munca patriotică a tineretului La chemarea organizaţiilor U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid, nenumăraţi tineri din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară participă la diferite acţiuni obşteşti. Colectarea fierului vechi constituie una din aceste acţiuni căreia tinerii îi acordă o deosebită atenţie. Ofelăriile patriei au primit astfel în acest an mai mult de 4.000 vagoane fier vechi colectat prin muncă patriotică de tinerii din regiune. Alături de tinerii muncitori din fabrici şi uzine, tinerii de la sate au luat şi ei parte cu însufleţire la acjiuni de folos obştesc. Astfel, peste 100.000 tineri au participat la acjiunile de reparare şi modernizare a drumurilor, la curăţatul păşunilor, la îndiguiri şi irigări. Valoarea muncilor patriotice la care au participat tinerii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, de la începutul anului şi pînă acum, depăşeşte cifra de 11.000.000 lei. Tractoristul Alexandru Zamfir,pe care-l vedeţi în fotografie, este unul dintre fruntaşii Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Bărcăneşti, regiunea Ploieşti. foto : N. SCARLET Proletari din toate tarile, unîti-va! wjs uraa rad mera «ranga n Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3850 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 octombrie 1961 Succese în îndeplinirea planului de producţie Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Fabrica P.A.L. din Brăila a produs pînă în prezent 500 de tone plăci aglomerate peste plan, a îndeplinit şi depăşit indicele de calitate a produselor, ca şi cel al reducerii preţului de cost. Tinerii, care formează marea majoritate a muncitorilor, şi-au adus din plin contribuţia la obţinerea acestor succese. Mobilizaţi de către comitetul U.T.M., antrenaţi în întrecerea socialistă organizată de comitetul sindicatului, tinerii au acordat o atenţie deosebită îmbunătăţirii calităţii produselor. Peste 62 la sută din producţia întreprinderii este astfel de calitatea a ceea ce înseamnă o creştere a indicelui de calitate cu 8,88 la sută faţă de sarcina de plan. în prezent, întrecerea socialistă a căpătat aici un avînt deosebit. în cinstea alegerii organelor conducătoare de partid, colectivul întreprinderii s-a angajat ca pînă la sfîrşitul anului să dea îneg 200 tone plăci aglomerate din aşchii de lemn peste plan, cantitate din care se pot confecţiona 800 garnituri mobilă, să ridice valoarea producţiei globale şi marfă cu încă 400.000 lei şi să realizeze totodată beneficii peste plan în valoare de 350.000 lei. T. O. ★ Colectivele întreprinderilor industriei locale a regiunii Crişana au realizat planul de producţie pe trimestrul III înainte de termen. Multe întreprinderi de interes local, printre care „Villeochvii" ,Janos Herbak", „Progresul“, „Mobila" şi altele, unde au luat fiinţă noi secţii, produc acum în contul celei de-a doua decade a lunii octombrie. Valoarea produselor realizate peste plan de la începutul anului şi pînă acum de întreprinderile industriei locale trece de două milioane lei. (Agerpres) Meridian chimic (I) ONEŞTI.BORZEŞTI O sută de an! Dintr-un caiet, păstrat cu multă grijă în îmbrăcăminte de hîrtie albastră, un elev din Bucureşti şi-a adunat însemnările dintr-o excursie şcolară făcută prin ţară, în timpul vacanţei. „Oneştiul este un oraş nou şi mare, lingă care am văzut o uzină ce mi-a plăcut mult- Uzina este mai mare ca oraşul, dar şi uzina şi oraşul cresc mereu“. In cîteva rînduri tînărul cronicar al unei excursii şcolare a consemnat puternica emoţie pe care i-a produs-o clipa in care a pornit în drumeţie pe Trotuş în sus — a întîlnit uriaşa cetate petrochimică moldovenească. Oneştiul ţi se arată, din orice parte l-ai privi, ca o aşezare nouă, mare şi în neîntreruptă creştere.Dar oraşul mai cunoaşte şi alte însemnări, făcute cu ani mai înainte sau chiar în vremuri mai depărtate. Oneştii şi Borzeştii erau, acum mai bine de un veac, două sate mărunte care atrăgeau mai puţin atenţia călătorului, decit împrejurimile despre care Constantin Negruzzi scria că-s nişte „înflorite şesuri unde Caşinul şi Oituzul se varsă în Trotuş şi unde se plimbă cocostîrcii, coţofenele şi turturelele, care de aice nu se duc mai departe“. Iar pana lui Nicolaie Gane dădea viaţă legendei istorice a stejarului copilăriei domnitorului Ştefan, care-şi freamătă în Borzeşti podoaba ramurilor de cîteva sute de ani. Dar încă pe atunci, cu cîţiva ani doar înainte de frămîntatul an 1848, un negustor a înjghebat o moară. Nu pentru „înfloritele şesuri“ oneştene, ci pentru că era un vad bun de a pune gologan lingă gologan în nesăţiosul său buzunar. Şi la acest vad au prins să roiască tot soiul de viespi: aşa s-a întîmplat că au început să se ivească dughene mizerabile şi crîşme ticăloase. A trecut mai bine de o sută de ani de cînd au fost pornite măselele de piatră ale întîiei mori de pe aste meleaguri salutată de primarul satului cu o rostire bine adusă din condei, cum că pe aceste străbune plaiuri ar fi pogorît prosperitatea capitalistă, raiul pe pămînt și altele. A trecut mai bine de o sută de ani şi n-au rămas decit rostirea primarului şi pietrele de moară pentru că prosperitatea nu s-a grăbit să urce pe Valea Trotuşului. Din această sută de ani au mai rămas şi nişte însemnări în arhivele primăriei, însemnări oficiale, reci, cerute de stăpînire pentru a şti cum să adune birurile mai cu sîrg. Aceste însemnări nu vorbesc decit despre o moară, o farmacie, o prăvălie şi şapte aparate de radio (la baterie) — singurele existente în această sută de ani. Nu există însă nici o însemnare despre faptul că în odăiţele scunde şi întunecate ale bojdeucelor, sprijinite în pari să nu se prăbuşească de atîta mizerie, ochii oneştencelor asfinţeau la ore tîrzii, cîrpind şi răscîrpind cu trudă zdrenţele celor din casă. Şase din şapte oneşteni vieţuiau în neştiinţă de carte, mai bine de jumătate din locuitorii vîrstnici ai satului nu văzuseră vreodată un film sau o pictură. Nici o statistică nu arată faptul că în atîtea case zile de-a rîndul nu se afla nicio coajă de pline. Despre acele timpuri mai stau mărturie amintirile cîtorva bătrîni și la marginea marelui oraș de astăzi o mină de bojdeuci care îşi aşteaptă rîndul să lase locul pentru temeliile altor noi blocuri. Şi iată caietul păstrat în îmbrăcăminte de hîrtie albastră : un elev din capitala patriei noastre, care în drum spre şcoală dă zilnic bineţe Sălii Palatului sau Casei Scînteii sau blocurilor noi de locuinţe cu peste 10 etaje sau marelui stadion „23 August“, sau oricărui însorit colţ bucureştean, scrie emoţionant: „Oneştiul este un oraş nou şi mare lungă care care am văzut o uzină ce mi-a plăcut mult. Uzina este mai mare ca oraşul, dar şi uzina şi oraşul cresc mereu“, însemnări, însemnări... toate vorbesc despre Borzeşti şi Oneşti, unele despre un secol întreg de durere, celelalte despre deceniul cu care începe gloria- Cum s-au petrecut oare pe aste plaiuri neasemuitele prefaceri, naşterea unui oraş nou şi mare şi făurirea unei uzine mai mari decit oraşul ? Istoria are şapte ani la fiecare minunată înfăptuire în vîrsta socialistă a patriei noastre, şi cetatea petrochimică a Oneşti- Borzeştiului îşi află începutul într-un document de partid. In primăvara anului 1954 — croim mai bine de şapte ani — între Oneşti şi Borzeşti, pe malurile Trotuşului lovite de viiturile zăpezilor topite, ieşea plăpînd colţul ierbii sărace şi dădea frunza unor butuci de vie de soi neproductiv■ Aşa arătau locurile în care, după cum se spunea în documentul de partid avea să se înalţe in întreaga sa măreţie întreprinderea cea mai mare a industriei noastre chimice. Oamenii Văii Trotuşului se pregăteau cu bucurie în suflet să întîmpine marea construcţie industrială; ea nu avea să le aducă mizerie, foamete şi şomaj, aşa cum aduseseră cu decenii mai înainte minele de pe Trotuş în sus, de la Comăneşti sau schelele petroliere vecine din Moineşti şi Zemeş. Aici se pregătea să erupă înfloritor un puternic centru muncitoresc aşa cum se născuse în anii noştri oraşul Victoria, sau cum renăscuseră Reşiţa, Hunedoara şi toate celelalte aşezări muncitoreşti. In reportajele cu care au salutat începerea noii construcţii, scriitorii n-au putut însemna că oneştenii s-ar fi uitat cu mirare la oamenii veniţi de prin alte părţi cu tii soiul de aparate, să măsoai cîmpurile pentru viitoare uzine, pentru că oneştenii n-COSTIN ŞTEFÂNESCĂ (Continuare în pag. a 2-a). Instalația de cracare catalitică de la Onești. Aspect general al depozitului Combinatului de prelucrarea lemnului de la Gălăuţaş, Foto: AGERPRES Elevii îşi întrec profesorii In ultimii ani colectiviştii din Palazu Mare au obţinut cele mai mari producţii de lapte pe cap de vacă furajată din regiunea Dobrogea. Producţiile au crescut an de an, ajungînd la sfîrşitul anului trecut la 3150 litri. Datorită acestor rezultate nu puţini au fost cei ce şi-au manifestat dorinţa să înveţe din experienţa colectiviştilor din Palazu. Printre aceştia se numără şi colectiviştii din satul Cocoşu. Anul trecut, prin luna iunie, ei l-au invitat pe tovarăşul Gheorghe Bileca, preşedintele gospodăriei din Palazu Mare, să le vorbească despre „secretele“ producţiilor mari. Ei, cei din satul Cocoşu, obţinuseră în 1959 o producţie de numai 1.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. Oaspetele a vizitat sectorul zootehnic al gazdelor, a stat de vorbă cu îngrijitorii de animale, şi-a spus părerea. „ Cum se lucrează la dumneavoastră ? Ce fei de oameni sînt aceia care muncesc la ferma de vaci și care simt metodele lor ? Sînt oameni tineri sau vîrstnici ? — au întrebat gazdele. — Au fost tineri — a răspuns președintele — dar „au îmbătrînit“ în această meserie. Noi punem un mare preț pe permanentizarea cadrelor în acest sector, pentru a acumula experienţă. Cit despre metodele lor, sunt cele indicate la cursuri şi în broşurile de specialitate pe care ei le citesc cu sîrguinţă : asigurarea unei baze furajere bogate şi consistente, furajarea animalelor în funcţie de producţia pe care o dau, respectarea cu stricteţe a programului de grajd, păstrarea curăţeniei etc. Preşedintele le-a vorbit în amănunt despre toate acestea, dîndu-le exemple concrete, practice. Gazdele şi-au notat totul. Era clar că munca la ferma de vaci trebuia reorganizată, îmbunătăţită. Şi trebuia, aşa cum spusese Bileca, începută de la oameni. Se punea întrebarea: trebuie să rămînă la ferma de vaci colectiviştii vechi, sau să fie repartizaţi să lucreze alţii ? Răspunsul dat de consiliul de conducere a fost acesta : cei care au lucrat bine să rămînă, fireşte , restul vor fi înlocuiţi cu oameni de nădejde. Şi pentru că-i interesează direct, a fost consultat în această problemă brigadierul zootehnic, tînărul Ion Gherase. Părerea lui a fost aceea ca la fermă pe lingă oamenii cu experienţă să fie repartizaţi şi tineri. Şi nu pentru motivul că şi el era tot tînăr, ci pentru că era sigur că tinerii vor căuta să înveţe în permanenţă şi vor munci cu pasiunea care-i caracterizează. Vor fi tinerii în stare să facă faţă acestor sarcini ? — a întrebat cu gravitate preşedintele. Să nu motivăm pe urmă că n-au fost pregătiţi, sau că... De data aceasta a intervenit Tase Taşu, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., care s-a angajat, în numele organizaţiei, să-i ajute pe tinerii care vor lucra în acest sector să obţină rezultate bune de muncă. Şi astfel, la ferma de vaci a gospodăriei colective din Cocoşu au fost repartizaţi să lucreze, la recomandarea organizaţiei U.T.M., încă patru tineri : Minga Hristu, Novaci Dumitru, Cadir Izet şi Minga Nicolae. Organizaţia U.T.M. a înţeles că obţinerea unor producţii mari de lapte nu depinde numai de cei patru tineri, ci şi de toţi ceilalţi. Problema aceasta a fost discutată în cadrul unei adunări generale de organizaţie şi toţi tinerii colectivişti s-au angajat să-i ajute pe noii îngrijitori. Sigur, la început aceştia ştiau prea puţin despre creşterea animalelor. Dar tînărul brigadier Ion Gherase, care a urmat cursuri de specialitate, a început să discute cu ei şi să le împărtăşească ceea ce învăţase el. Apoi le-a dat cărţi de specialitate să înveţe. Orele de după program ale tinerilor se transformau în ore de seminar. Brigadierul ţinea neapărat să se convingă de cunoştinţele noilor îngrijitori. La discuţii participau şi îngrijitorii mai vechi. Astfel teoria se împletea cu experienţa. S-au luat şi alte măsuri: îmbunătăţirea furajării prin păşunat, mărirea raţiei de concentrare şi administrarea ei diferenţiat, după producţia fiecărui animal. Acest lucru şi respectarea întocmai a programului de grajd, masajul ugerului înainte de muls şi adăpatul de trei ori pe zi au făcut ca producţia să crească, pînă la sfîrşitul anului trecut, la 2.400 litri pe cap de vacă furajată. Era un rezultat bun, totuşi departe de cel obţinut la Palazu Mare. Şi, cu toate acestea, colectiviştii din satul Cocoşu au fost primii din regiune care au răspuns chemării la întrecere lansată la începutul anului acesta de colectiviştii din Palazu Mare privind creşterea producţiei de lapte. Erau pregătiţi pentru 1961 gospodăria a asigurat o bogată bază furajeră compusă din 1700 tone porumb siloz, 180 tone borceag, 156.315 kg porumb boabe 24.192 kg mazăre și alte nutrețuri. Pentru vară s-a creat un conveier verde compus din secară furajeră, lucernă, borceag, porumb în cultură dublă, iar toamna, tîrziu, din nou secară furajeră. La toate lucrările pentru asigurarea bazei furajere, la creşterea producţiei la hectar, organizaţia de bază U.T.M. i-a mobilizat pe toţi tinerii colectivişti. Şi aceştia sau stră- GEORGE MIHAESCU (Continuare în pag. a 3-a) ŞTAFETA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga China Tovarășului Cil) EM-LAI Premierul Consiliului de stat al Republicii Populare Chineza PEKIN Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniştri şi al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului chinez un salut frăţesc şi călduroase felicitări. Marele şi harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profunde transformări revoluţionare şi a obţinut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan internaţional Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace şi colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze şi este convins că poporul chinez va dobîndi noi şi mari victorii in dezvoltarea continuă economică şi culturală a patriei sale. Prietenia şi colaborarea frăţească romîno-chineză, izvorite din comunitatea ţelurilor de construire a socialismului, din apartenenţa la marea familie unită a ţărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-teninismului şi ale internaţionalismului proletar, spre binele popoarelor noastre şi al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naţionale, urăm poporului frate chinez succese tot mai strălucite în făurirea vieţii sale noi, socialiste. Trăiască în veci prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tinerii mentori Benedek Mihai şi Magda Mihai de la Uzinele „Hidromecanica“ din oraşul Braşov, sunt apreciaţi pentru rezultatele bune pe care le obţin în producţie. Foto : AGERPRES