Scînteia Tineretului, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 3876-3901)

1961-11-01 / nr. 3876

în întrecerea pentru titlul de brigadă fruntaşă BAI OBIECTIV IMPORTANT -ECONOMIILE ■ppiţrm orbind despre ex- Wfljm perienţa brigăzii noastre în între­­cerea pentru obţi- IJgBi nerea titlului de brigadă fruntaşă, aş vrea să mă opresc doar la un singur aspect. Şi anume, la felul cum ne-am îndeplinit noi angajamentele privind realizarea de economii. Pornind întrecerea, noi am încetăţenit în brigadă obiceiul ca la stabilirea angajamente­lor să discutăm cu toţii te­meinic, să privim de la un capăt la altul locul nostru de muncă, să analizăm fiecare operaţie în parte, şi să ne întrebăm: „aici, oare, ce se poate economisi Aşa am reuşit să descoperim nenumă­rate posibilităţi de a face economii chiar pe locurile unde lucrăm, posibilităţi pe care înainte nu le observam. Am să dau în acest sens cî­­teva exemple. Una din aceste posibilităţi de a face economii ne-o oferă aparatele de do­zare. Normele ne îngăduie să dăm hîrtie cu 4 la sută mai groasă decît coeficientul stabilit. Ce ne-am gîndit noi ? Ca hîrtia produsă de brigada noastră să respecte coeficient­­ul cel mai mic de consum. Pentru aceasta, am repartizat să supravegheze aparatele de dozare pe cel mai priceput membru al brigăzii noastre, tovarăşul Ion Mustaţă. El su­praveghează ore întregi apara­tele de dozare şi intervine prompt ori de cîte ori situaţia o cere. Şi, sînt luni de zile de cînd hîrtia produsă de brigada noastră nu depăşeşte cu nici un procent coeficientul de con­sum la materia primă, dato­­­­rită tocmai grijii pe care o acordăm operaţiei respective, aceasta aducînd brigăzii în­semnate economii de materie primă. In formarea hîrtiei, un rol important îl joacă sita lungă de 25 de metri şi lată de 4 metri, ca şi postavul special pe care trece hîrtia, şi care lasă să se scurgă apa existen­tă în hîrtie. Fiecare dintre a­­ceste site costă circa 12.000 lei. Timpul mediu de funcţionare a unei site este de 5-7 zile. Iată, deci, ce sume importante se pot economisi dacă prelun­geşti, fie şi numai cu o sin­gură zi, viaţa sitei cu care lu­crezi, sau a postavului. Lu­crul acesta depinde într-o bună măsură şi de noi: în vi­teza ei, sita se poate lovi de pereţii laterali ai maşinii, se poate agăţa şi o rupere cît de mică duce la necesitatea înlo­cuirii ei. Brigada a hotărît ca ea, împreună cu Ion Homori­­ceanu, să supraveghem sitele şi postavurile. Mare efort nu trebuie depus, totul e atenţia şi abilitatea dirijării sitei. Fapt este însă că noi am reu­şit ca, printr-o supraveghere şi o mînuire atentă, cu preci­zie, să prelungim viaţa sitelor nu numai cu o zi-două, cît ne-am angajat, dar — aşa cum e cazul la sitele din ultimele luni — chiar cu 7—8 zile. Asta înseamnă zeci de mii de lei economii. In brigadă au apărut şi alte iniţiative, şi asta tocmai fiind­că, gîndind şi acţionînd în co­lectiv asupra posibilităţilor de a face economii, s-a format la noi toţi răspunderea pentru fiecare leu cheltuit. De pildă, mai mulţi tineri în frunte cu Ion Mustaţă s-au angajat să-şi însuşească un nou sistem de reparare a sitelor defecte. Şi în această privinţă s-au ob­ţinut rezultate bune. Dar n-am epuizat nici pe VALERIU IORDACHE responsabilul brigăzii de producţie a tineretului de la maşina nr. 8. Fabrica de hîrtie Buşteni (Continuare în pag. a 2-a) Oţelăriilor patriei — tot mai multe metale vechi 9 BAIA MARE (de la corespon­dentul nostru). Colectarea fieru­lui vechi şi expedierea neîntîrzia­­tă către oţelăriile patriei consti­tuie o preocupare permanentă a organizaţiilor U.T.M. din întreprin­derile, şcolile şi satele regiunii Maramureş. Constituiţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică, ti­nerii muncitori, elevi şi ţărani au colectat­ şi predat I.C.M.-ului în acest an 3.­80 tone metale vechi. S-au evidenţiat în mod deose­bit organizaţiile U.T.M. din între­prinderile „Unio“, „1 Septem­brie“ şi şcolile medii din oraşul Satu Mare. Exploatarea minieră Baia Sprie ete. 9 GALAŢI (de la coresponden­tul nostru). In echipe de cite 2—3 tineri, mobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M. tinerii de la S.M.T. Iculeşti, G.A.C. din comu­na Giuguleanu sau de la G.A.C. din satul Cotu Ciorii, comuna „C. A. Rosetti“ precum şi din co­muna Bordei Verde, raionul Fău­­rei, regiunea Galaţi, au colectat de prin curţile colectiviştilor şi de pe cîmp, 62.000 kg fier vechi. • DEVA (de la corespon­dentul nostru). Cele 37 brigăzi de muncă patriotică din ora­şul Orăştie, au colectat anul acesta peste 250 tone de me­tale vechi pe care le-au pre­dat I.C.M.-ului pentru a fi expediate oţelarilor. Şi tinerii de la G.A.C. din Şibot (în sate rezervele de metale vechi sînt mai reduse decît în oraşe sau centre industriale) s-au achi­tat cu cinste de angajamentul luat colectînd 5.000 kg fier vechi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre tinerii din ora­şul Cugir. Deşi au condiţii, ei n-au reuşit să colec­teze pînă în prezent decît 116 tone din cele 400 tone cît s-au angajat pentru acest an. Con­diţii pentru îndeplinirea an­gajamentelor există. Principa­lul este ca organizaţiile U.T.M. să iniţieze acţiuni la care să fie mobilizate toate brigăzile de muncă patriotică, iar co­lectarea metalelor vechi să fie considerată sarcină per­manentă. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3876 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 noiembrie 1961 Citiţi In pag. a 2-a: • Din viaţa culturală a unei comune O SPORT în pag. a 3-a: O Cum organizăm infor­marea politică a tinere­tului (Tribuna secreta­rului organizaţiei U.T.M.). O Telegrame externe Vedere generală a rafină­riei Dărmănești. Foto: AGERPRES Brigadieri ai muncii patriotice la strînsul recoltei I­n actuala campanie de toamnă tinerii briga­dieri ai muncii patrio­tice din raionul Tecuci, regi­unea Galaţi, au adus şi aduc un important ajutor la efectu­area la timp a lucrărilor din campanie şi în special la strînsul recoltei de porumb. Astfel, numai în cursul săptă­­mînii care a trecut 800 de ti­neri muncitori şi elevi din oraşul şi raionul Tecuci au recoltat porumbul de pe o suprafaţă de peste 50 hectare, au tăiat cocenii de pe 20 hec­tare şi au contribuit la efec­tuarea altor lucrări agricole din actuala campanie. Pentru elanul cu care au muncit, pentru operativitate, pentru lucrările de calitate pe care le-au efectuat, brigăzile atarhiste de muncă patriotică din raionul şi oraşul Tecuci au primit mulţumirile colecti­velor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din gospodăriile a­­gricole de stat pe care le-au ajutat. T. OANCEA Mirele şi mireasa— colectivişti oare tocmai pen­tru că este ano­timpul belşugului, al bucuriei pen­tru roadele bogate ale pămîntului, toamna este şi anotimpul nun­ţilor. Toamna, nunţile se ţin lanţ. Astăzi, duminică 29 octom­brie, au loc multe nunţi în raionul Corabia. Am telefonat în cîteva sate. Trei nunţi sunt la Izbiceni, patru sau cinci la Ştefan cel Mare, una la Vă­­dastra, 22 la Dăbuleni. Unde să mergem ? La Izbi­ceni, la nunta lui Marin Dicu. Mirele şi mireasa sînt o pe­reche foarte tînără. El care este „mai în vîrstă“ are 19 ani. Oamenii din jur, nuntaşii, spun că s-au luat din dragos­te, numai şi numai din dra­goste. Merită să vorbim puţin despre asta, pentru că există în limbajul ţăranilor de pe aici o vorbă despre cei săraci: „S-au luat din dragoste“. Adi­că atît de mult era căsnicia un tîrg pentru avere, incit o căsnicie făcută fără acest tîrg, fără goana după zestre însem­na sărăcie. Flăcăul dacă era sărac şi chipeş şi voia s-o ducă bine în viaţă era nevoit­ să-şi aleagă de mireasă o fată cu zestre, chiar dacă inima lui îi dădea ghes în altă parte. Dar iată că Marin Dicu şi Ileana Baciu se căsătoresc a­­cum numai şi numai din dra­goste. Despre zestre nici v­-au vorbit. Nici părinţii n-au avut nimic de spus. Au discutat doar cînd şi cum vor face nunta. — Dacă voi vă iubiţi, lua­­ţi-vă şi trăiţi liniştiţi. E viaţa voastră. Aşa se petrec lucrurile a­­cum. E şi aceasta o schimba­re pe care a adus-o în viaţa oamenilor gospodăria colecti­vă. Este ştergerea unei moşte­niri triste din trecutul satului. Despre zestre n-au ce vorbi. Zestrea este hărnicia la lucru în gospodăria colectivă. Dar despre asta vom mai vorbi. Intîi să petrecem la nuntă. Au venit toţi oaspeţii. E du­minică seara. Mai devreme, în curte, au fost scoşi mireasa şi mirele în horă. Horă s-a în­tins în toată curtea pentru că fiecare a vrut să joace cu tâ­năra pereche. E un obicei fru­mos. E frumos să vezi în a­­ceeaşi horă oameni cu aceleaşi interese, cu aceleaşi perspective, cu a­­celaşi fel nou de via­ţă. Tuturor gospodă­ria colectivă le oferă posibilităţi egale, mă­sura bunului trai fiind stabilită doar de hărnicia fiecă­ruia. In munca si MIHAI CARANFIL ( Continuare in pag. a 2-a) Pentru 5000 kg porumb-boabe la hectar C­olectiviştii din Vlăsineşti, re-­­­gia Snea Suceava, au obţinut în anul acesta o producţie mare de porumb-boabe. Acum, cînd recolta a fost strinsă în pă­­tule, analizînd posibilităţile pe care le au, ei au ajuns la conclu­zia că în anul viitor pot să reali­zeze producţii mult mai mari. Au constatat de pildă că anul acesta, de pe un lot de opt hectare, unde însămințările au fost făcute la timp, unde s-a asigurat o den­sitate corespunzătoare de plante la hectar, unde lucrările de între­ţinere s-au efectuat ori de cite ori a fost nevoie, recolta la hectar a fost aproape dublă faţă de me­dia realizată pe gospodărie. De aceea şi-au propus ca, in anul care vine, de pe o suprafaţă de 150 ha să obţină cite 5000 kg po­rumb-boabe la hectar. Pregătirile sunt in toi. Mecanizatorii de la S.M.T. execută in zilele acestea alături adinei. Tinerii colectivişti, mobilizaţi de organizaţia de bază U.T.M., au format un convoi de atelaje cu care transportă îngră­şăminte naturale pe cîmp. Pînă acum au fost împrăştiate şi bă­gate sub brazdă pe loturile des­tinate culturii porumbului aproape 400 tone de gunoi de grajd. In acelaşi timp, alte atelaje transpor­tă de la gară îngrăşăminte chi­mice. Pentru ca tinerii din brigăzile de cîmp să poată contribui într-o măsură mai mare la obţinerea unor producţii sporite de porumb, pen­tru ca aceştia să-şi însuşească te­meinic agrotehnica culturii porum­bului, comitetul organizaţiei de bază U.T.M. discută acum cu ei pentru a se înscrie şi a frecventa cu regularitate cursurile agrozooteh­nice din iarna aceasta, la care in­ginerul agronom va preda un ciclu special de lecţii despre căile obţinerii celor 5000 kg porumb­­boabe la hectar. A. CARUNTU închiderea lucrărilor CONGRESULUI A XXII-LEA AL P.C.U.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din dimineaţa din 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascul­tat comunicarea lui P. N. De­­mirev, preşedintele Comisiei pentru numărătoarea voturi­lor, cu privire la rezultatele alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungi­te, informarea despre alege­rea unanimă a membrilor Co­mitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Comisiei Centra­le de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a subliniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului. In nu­mele tovarăşilor aleşi, el mul­ţumeşte delegaţilor la Congres pentru înalta lor încredere. Marţi după-amiază, sub pre­şedinţia lui N. S. Hruşciov, a avut loc şedinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elaborarea rezoluţiei cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Congre­sului spre dezbatere şi apro­bare proiectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la ra­portul de activitate al Comite­tului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluţia a­­probă în întregime linia po­litică şi activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne şi externe. Delegatul Boris Ponoma­­riov a supus apoi spre exami­nare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Progra­mul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Pro­gram al P.C.U.S. a fost pu­blicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S., ca program mar­­xist-leninist de luptă pentru crearea primei societăţi co­muniste din lume. Comisia a examinat toate propunerile şi completările la proiectul de Program şi supu­ne spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu pri­vire la Programul P.C.U.S. In rezoluţie se spune : Con­gresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăşte: să fie a­­doptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovaţii. Delegaţii şi invitaţii la Con­gres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unani­mitate noul Statut al Partidu­lui Comunist al Uniunii So­vietice prezentat spre exami­ (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordi­nea de zi a fost epuizată. Con­gresul a adoptat rezoluţia cu privire la raportul Comitetu­lui Central, a adoptat noul Program al partidului, Statu­tul partidului, a aprobat ra­portul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales organele con­ducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una din­tre cele mai importante etape în viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru tri­umful comunismului. (Aplau­ze furtunoase). Calea luptei pentru constru­irea societăţii comuniste a fost fundamentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei munci­toare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuri­tor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus cla­sa muncitoare, poporul mun­citor la victoria Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se nu­mească partid comunist. A­­ceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comunismu­lui. Comuniştii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foar­te îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a în­făptuit grandioase transfor­mări în viaţa economică, po­litică şi de stat a ţării şi a păşit pe drumul larg al con­strucţiei comuniste. Adoptînd noul Program, Congresul al XXII-lea a pro­clamat în faţa întregii lumi că popoarele Uniunii Sovie­tice, în frunte cu Partidul Co­munist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pen­tru construirea societăţii co­muniste în ţara noastră. Construirea societăţii comu­niste a devenit o sarcină prac­tică a partidului şi poporului. (Aplauze). Pentru instaurarea comu­nismului este nevoie de o bază materială trainică şi de un belşug de bunuri materiale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndemnuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oa­meni şi numai prin munca lor. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congre­sului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi călduroase şi urări de activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de mun­citori, colhoznici, lucrători din sovhozuri, oameni de şti­inţă, cultură şi artă cu privire la îndeplinirea angajamente­lor luate în cinstea Congre­sului al XXII-lea al parti­dului. Permiteţi-mi ca, în numele delegaţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor tovarăşi­lor care au trimis saluturi Congresului al XXII-lea şi să le­ urez noi şi mari succese d­i muncă. (Aplauze furtunoase). In numele delegaţilor la Congres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic permiteţi-mi să mul­ţumesc încă o dată călduros partidelor marxist-leniniste frăţeşti pentru participarea la lucrările Congresului, pentru bunele lor urări. (Aplauze prelungite), îi asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus steagul comunismu­lui, steagul internaţionalismu­lui proletar (Aplauze prelun­gite). Mulţumim cordial reprezen­tanţilor partidelor democrati­ce naţionale din statele inde­pendente ale Africii pentru caldele saluturi adresate Con­gresului nostru. (Aplauze fur­tunoase). Sprijinim şi vom sprijini lupta popoarelor pen­tru libertatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale. (Aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consecvenţă în viaţă prin­cipiul leninist al coexistenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă. (A­­plauze furtunoase). înarmat cu noul Program, poporul nostru îşi va uni şi mai strîns rîndurile în jurul partidului, sub steagul marx­­ism-leninismului. (Aplauze furtunoase, prelungite). Ţelurile noastre sunt clare, sarcinile sunt bine precizate. La manea, tovarăşi! Pentru noi victorii ale comunismului ! (Aplauze furtunoase, prelun­gite care se transformă în ovaţii. Toţi se ridică în pi­cioare). -------Citiţi în pag. a 4-a:--------­• Rezoluţia Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. • Comunicat cu privire la alegerea organelor centrale de conducere ale partidului* In aceste zile de toamnă, pe ogoarele gospodăriei agricole de stat din Ripiceni, tractoriştii din brigada I-a condusă de Ciurdea Ion se străduiesc să termine lucrările de toamnă. In fotografie , tractoristul Pinghiriac Gheorghe, lucrînd la însămînţatul griului de toamnă, Se dezvoltă mişcarea de inovaţii întreprinderea meta­lurgică de utilaje din Medgidia deţine în pre­zent Steagul de unitate fruntaşă pe regiunea Dobrogea în dezvol­tarea mişcării de inova­ţii. Anul acesta, meta­­lurgiştii de aici au a­­plicat peste 80 de ino­vaţii care au contribuit la perfecţionarea proce­sului de producţie, la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi au adus întreprinderii eco­nomii în valoare de circa 3 milioane lei. Mişcarea de inovaţii a luat în acest an o nouă dezvoltare şi în alte întreprinderi din Dobrogea. La uzina de acid sulfuric şi super­­fosfaţi de la Năvodari, Şantierul naval maritim Constanţa, Trustul de construcţii edilitare şi hidrotehnice, întreprin­derea regională de electricitate, unde cabi­netele tehnice îndrumă îndeaproape activitatea inovatorilor. Numărul inovatorilor din între­prinderile regiunii este acum cu peste 200 mai mare decît anul trecut. Valoarea economiilor realizate prin aplicarea inovaţiilor propuse anul acesta se apropie de 8 milioane lei. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Democrate Germane şi tovarăşul Otto Grotewohl preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Democrate Germane, au trimis tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer o telegramă de mulţu­mire pentru felicitările adre­sate cu ocazia celei de-a XII-a aniversări a întemeierii Repu­blicii Democrate Germane. în telegramă se spune : „Populaţia Republicii Demo­crate Germane are certitudi­nea fermă că, în lupta sa grea pentru înfrînarea militariştilor şi revanşarzilor vest-germani, are în oamenii muncii romîni aliaţi şi prieteni credincioşi şi de nădejde. Mijlocul cel mai important pentru rezolvarea acestei probleme hiotărîtoare pentru menţinerea păcii este încheierea Tratatului de pace german, care constituie în a­­celaşi timp baza pentru trans­formarea Berlinului Occidental într-un oraş liber, demilitari­zat şi neutru”.

Next