Scînteia Tineretului, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 3929-3953)

1962-01-03 / nr. 3929

Cuvintarea tovarăşului Sf Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte In mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin În­dreptăţită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăperii, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activi­tate social-economică, înfăţişat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţio­nale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii pot privi cu satisfacţie rezultatele muncii lor pline de abnegaţie. In toate ramu­rile economiei au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţională a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg con­sum. In toate regiunile şi oraşele ţării iscu­siţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de învăţămînt, sănătate, cul­tură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii mun­citori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse ne­cesare bunului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din învăţă­­mîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la fău­rirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care îşi înde­plineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţărănimea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba poporului vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum, încrezător în capacităţile sale crea­toare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eve­niment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele mate­riale, toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bună­stării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului so­­vietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capi­taliste pentru interesele lor vitale, pen­tru democraţie şi progres social, însu­fleţesc popoarele în lupta pentru li­chidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru drepţi­, fiecărui popor de a dispune în mod uiber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trai­nice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile impe­rialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii po­poarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagăru­lui socialist, ţin sus steagul luptei pen­tru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor în­treaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paş­nică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a întări pu­terea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii For­ţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor re­voluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Popu­lare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperi­tatea harnicului nostru popor, construc­tor al socialismului ! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prie­teni ! CE-AM VĂZUT IM NOAPTEA D£ revelion D­e la Cluj la Bucureşti a mulţi ani, citi­torule ! Ne permiţi să-ţi punem o întreba­re ? Cum ai petrecut revelionul ? Ai fost vesel ? Ai cîntat, ai dansat, ţi-a fost masa îndestulată? Desigur, ai fost vesel şi exuberant, noul an te-a găsit învăluit de clipe tonice de bucurie, totul în jur ţi-a su­­rîs, masa a fost plină cu de toate. In prima dimineaţă a lui 1962 te-ai întors acasă cîntînd, la braţ cu prietenii şi tovarăşii tăi. Dar bucuria ta pentru aceste clipe memora­bile, ale sărbătorii trecerii hotarului unui an nou, n-ar fi întreagă dacă lingă ea nu s-ar adăuga bucuria celorlal­te milioane de oameni ai mun­cii din întreaga patrie, feri­cirea lor fiind parte integran­tă din fericirea ta personală. Ai putut oare tu să cuprinzi atunci de la fereastra ta tot ce a însemnat evenimentul acesta de răscruce, în timp, pentru milioanele de oameni ai ţării ? Pentru că cele 12 bătăi ale ceasornicului s-au auzit atunci peste tot, şi oa­menii de la sute de kilome­tri depărtare de tine au sim­ţit aceeaşi emoţie. De aceea, o maşină cu doi reporteri ai ziarului nostru a străbătut în noaptea de Anul Nou distanţa de multe sute de kilometri dintre coordona­tele geografice Cluj — Hune­doara — Sibiu — Oraşul Vic­toria — Braşov — Bucureşti. Cei doi reporteri au întîlnit în drum mii şi mii de oa­meni, care, pregătindu-se pentru revelion sau petrecîn­­du-i, aveau fiecare amintirile, gîndurile, emoţiile, proiectele lor legate de noul an. Iată, despre toate acestea vă vom vorbi în reportajul nostru. Atmosfera oraşului Duminică, 31 decembrie 1961, la ora 14, ne aflam în Cluj. Oraşul trăia din plin e­­moţia revelionului care se a­­propia cu fiecare bătaie a timpului. Pregătirile de revelion au pretutindeni o frumuseţe a­­parte. La cluburi şi case de cultură se pun ultimele ghir­lande şi balonaşe; se aşează paharele şi tacîmurile pe rîndurile uriaşe de mese­­, a­­casă, sarmalele şi fripturile se află în mare fierbere; prin magazine e o aglomera­ţie care-ţi face parcă plăcere, văzînd că atîţia oameni, ca şi tine, vor să cumpere cit mai multe bunătăţi care să le stea în această noapte de pe­trecere pe masă. In dimineaţa acestei ultime zile a anului am colindat prin oraş. E interesant de ştiut ce se petrece in ultima zi a anu­lui intr-un oraş,­­ ce eveni­mente se petrec în viaţa oa­menilor. Pentru că ziua a­­ceasta are parcă puterea ma­gică de a sintetiza tot ceea ce este mai grăitor, faptele căpătînd o puternică sugestie. încă de dimineaţă ne-a fost la îndemînă să răsfoim un ziar care apărea în acest oraş în anul 1938, anul „prosperi­tăţii" burgheze. Iată ce-am ci­tit printre altele în unul din numerele ziarului „Patria" dinainte de Anul Nou : Anunţ: „Sînteţi şomer! „Mica publicitate'' a ziarului „Patria” vă dă un posti 1 leu cuvîntul 1“ Un post contra unui singur leu ! Foarte ieftin, dacă ne gîndim că, aşa cum ne infor­mează ziarul, pe atunci o pe­reche de şoşoni costa 220 lei, iar o pereche de papuci 65 de lei. Alături de urarea tradiţio­nală, cititorii acestui ziar mai erau, de asemenea, anunţaţi despre „scumpirea gazului metan, a abonamentelor la radio şi a tarifelor pe autobu­ze..." şi despre faptul că „...în­tre muncitori şi funcţionari pe de o parte, şi între măce­lari, brutari, restauratori şi comercianţi pe de altă parte, există un conflict acut în pri­vinţa preţurilor articolelor de primă necesitate". După ce ne-am notat aces­tea ne-am oprit la primul chioşc de ziare şi am cumpă­rat ultimul număr al ziarului „Făclia". In el am citit prin­tre altele că: — Minerii de la Roşia Mon­tană au primit în aceste zile prime de vechime în valoare de peste 800.000 lei. — Comitetelor sindicatelor din regiune le-au fost puse la dispoziţie pentru organiza­rea pomului de iarnă pentru copiii salariaţilor întreprinde­rilor şi instituţiilor fonduri în valoare de 1.650.000 lei. — La magazinul „Bijute­ria" s-a vîndut al 15.000-lea ceas de mină. — 300 studenţi fruntaşi la învăţătură au primit prin U­­niunea Asociaţiilor Studenţi­lor daruri constînd în paltoa­ne, costume de haine, pantofi şi alte obiecte vestimentare. — In regiune s-au construit in acest an 92 şcoli, 12 cămi­ne culturale şi 26 magazine universale şi s-au electrificat 35 de sate. Dacă n-am fi fost atît de grăbiţi să colindăm tot oraşul am fi stat puţin să medităm asupra unor deosebiri uriaşe dintre două zile care, prin natura faptelor ce le-au cu­prins în ele, despart istoria ţării în două, să medităm a­­supra anunţului pentru şo­meri din anul 1938, pus faţă-n faţă cu scurtele informaţii care anunţau azi primele de vechime pentru muncitori şi cele aproape 2 milioane dă­ruite pentru sărbătoarea po­mului de iarnă. Desigur, tu, cititorule, vei extrage din a­­ceste fapte concluzii edifica­toare. Noi am alergat însă re­pede la sala Teatrului de pă­puşi unde avea loc sărbătoa­rea pomului de iarnă pentru copiii muncitorilor de la în­treprinderea de Construcţii Montaj Energetice. Sala era plină de copii şi părinţi care-l aşteptau cu în­frigurare pe Moş Gerilă. A­­cesta însă (am aflat numai noi) se afla în culise şi fuma o ţigară, aşteptîndu-i pe cei cîţiva întîrziaţi. Am folosit acest moment pentru a între­prinde o anchetă. Da, o an­chetă. Cineva la Cluj, într-o dis­cuţie spunea : „Anul ce s-a scurs mi-a adus multe lucruri noi în viaţă, pentru care eu mă pot considera fericit". De aici s-a născut ideea de a afla de la cit mai mulţi oameni cum îşi reprezintă ei ferici­rea personală şi ce gîndesc ei despre ea acum, cînd oamenii îşi mărturisesc timpului do­rinţele. Am formulat urmă­toarele două întrebări: 1. 1961 a fost pentru dum­neavoastră un an fericit? 2. Ce înţelegeţi prin feri­cire ?. In drumul nostru pin noaptea revelionului, tineri diferiţi, din locuri diferite au răspuns la ancheta noastră, după momentul de chibzuin­ţă pe care ţi-l cer asemenea întrebări. După răspunsurile primite la anchetă, după atmosfera întîlnită, după datele culese, am putut străbate şi un drum în ti­­p, pentru că de multe ori a trebuit să privim eve­nimentele petrecute de anul nou, acum, faţă în faţă cu ce se petrecea de anul nou altă­dată. N-a trebuit să uităm a­­cum acest drum pentru că nu trebuie să uităm niciodată ce au adus poporului nostru anii noştri noi. Am întreprins deci primul capitol al anchetei stînd de vorbă cu cîţiva copii. De­sigur, lor nu le-am pus în­trebările chiar aşa cum le formulasem dinainte, ci mai pe înţelesul vîrstei păpuşii sau a ghiozdanului. Gîndin­­du-ne că în clipele acelea pentru cei mici noţiunile de bucurie şi fericire sînt indes­tructibil legate de persoana lui Moş Gerilă, întrebarea s-a referit mai ales la surprizele pe care le-au primit din par­tea acestuia. Am stat de vor­bă cu 23 copii ai muncitori­ ION BAIESTI MIHAI CAIIANFIL (Continuare în pag. a 2-a) Mii de Moşi Gerilă au sosit cu tolba plină în aceste zile. In fiecare casă, pretutindeni, Echipa noastră de reportaj l-a întîlnit prima dată la Cluj Proletari din toate țările, tiniti-vă­­ Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 3929 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 3 ianuarie 1962 C­HEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Ţărani colectivişti şi în­tovărăşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat şi sta­ţiuni de maşini şi tractoare, tehnicieni, ingineri şi oa­meni de ştiinţa din agricul­tură, spre voi toţi îndrep­tăm aceasta chemare în nu­mele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am adunat aci laolal­tă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adună­rile raionale, spre a lua parte la această Consfătui­re, ca unii ce reprezentam in ţara noastră agricultura socialista. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dez­bătut împreuna cu condu­cătorii partidului şi statu­lui, cu oameni de ştiinţa, ingineri agronomi, zooteh­­nişti, cu mecanizatori şi constructori de maşini, ac­tivişti de partid şi de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivi­zarea agriculturii, pentru a organiza cit mai bine gos­podăriile colective, a le în­tări şi a le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile şi a înmulţi ci­ mai mult ani­malele şi producţia lor. 4 La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul şi tova­răşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem în­deplini şi mai cu spor sar­cinile ce stau în faţa agri­culturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegaţi ai colectiviştilor, noi înşine colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşa­dar bine viaţa gospodării­lor colective şi ei au zugră­vit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi ra­ioanele lor, viaţa de azi a ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toa­te părţile ţarii socialismul a învins, că cea mai mare parte a ţăranilor de astăzi sunt colectivişti, că regiuni­le Dobrogea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari regiuni agricole din ţară, sunt colectivizate în între­gime, iar în regiunile Ba­nat şi Galaţi, trecerea la colectivizare este aproape încheiata. Dacă treci astăzi pe ţarinile ţării de la un ca­păt la altul, vezi deoparte şi de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective şi case noi ca nişte începu­turi de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, suntem­ astăzi o mare forţă, însu­măm laolaltă peste două milioane de familii şi stăpî­­nim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Repre­zentăm aşadar marea mul­ţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia bel­şugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele, după toate regulile agro­tehnice, în aşa fel incit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari şi sa creştem tot mai multe ani­male. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, pre­şedinţi, brigadieri sau ţă­rani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospodăriile lor colecti­ve au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii şi unii chiar opt mii de kg. po­rumb boabe la hectar. Tovarăşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colecti­vizăm, producţia de ce­reale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretu­tindeni unde ţăranii au în­temeiat gospodarii colec­tive. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o data cu a­­cest belşug, colectiviştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-au făcut case de cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umbla desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sunt atît de înlesniţi că şi-au luat radio, televizoare, aragaze, bici­clete şi unii dintre ei moto­ciclete. Ţăranul colectivist se bucura azi de un trai ci­vilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi da singur sea­ma ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările — comunele şi satele — sînt mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe uliţele satelor de colec­tivişti întîlneşti seara, de­seori, oameni — tineri şi b­ărîni, fete şi femei — ve­nind de la biblioteca cu o carte în mină, că nu-i sat fără biblioteca şi nu-i bi­blioteca fără sute de citi­tori. în multe sate vezi feres­trele şi curţile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor şi, undeva, la căminul cul­tural, vezi mulţime mare venita la cinematograf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe, după acaretele frumoase ale gos­podăriei, după cirezile de vite de rasa, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oamenilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le ve­dem cu toţii. Ele sînt rodul colectivizării care a dat sa­telor belşug şi mare înles­nire. Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nos­tru, îndrumării lui înţelep­te, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi ferici­rea întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră cla­să muncitoare, clasă con­ducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Sta­tul pe care clasa muncitoa­re, prin partidul sau, îl cîr­­muieşte, ne ajuta mereu cu maşini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră, socia­lista. Industria noastră fa­brică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune, în uzinele ţarii se fabrica ma­rile noastre ajutoare de nă­dejde. La orice munca am face pe tarlalele gospodă­riilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşi­nile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţarănimi, noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase mun­citoare pentru grija şi dra­gostea pe care ne-o poartă.­ Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agri­cole, de mîinile lor sunt al­cătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşăminte­­le acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sunt făcute, prin munca şi pri­ceperea lor. Muncitorii, inginerii şi (Continuare în pag. a 3-a) Te întânpinăm cu bucurie şi optimism. An Nou ! Vom munci mai mult şi mai bine şi viaţa noastră va fi mai bogată, mai fericită ! (La Carnavalul de la Palatul Republicii, lingă bradul de An Nou) Foto : I. CUCU TELEGRAMA Excelenţei sale Domnului dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Excelenţei sale Comandant dr. FIDEL CASTRO RUZ Primul ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, al întregului popor romín şi al nostru per­sonal, vă trimitem cele mai calde felicitări cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victo­riei insurecţiei poporului cuban. Poporul romín se bucură din toată inima de realizările re­marcabile înfătuite de eroicul popor cuban care, sub conduce­rea guvernului său revoluţionar, îşi făureşte o viaţă nouă fe­ricită. Relaţiile de sinceră prietenie şi colaborare multilaterală care s-au statornicit între R. P. Romînă şi Cuba sunt expresia vie a sentimentelor de caldă simpatie şi a respectului reciproc de care sunt animate popoarele noastre. Poporul român este alături de poporul cuban în lupta sa eroică pentru apărarea libertăţii, independenţei naţionale şi a dreptului sacru al poporului cuban de a dispune liber de soarta sa. Cu prilejul acestei aniversări vă urăm succese tot mai mari în activitatea dv. neobosită pentru înflorirea Cubei, pentru bi­nele poporului cuban prieten. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné

Next