Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)

1962-02-01 / nr. 3954

O nouă mîndrie a Reşiţei, Furnalul nr. 2 cu o capacitate de 700 m.c. Foto : AGERPRES Lina—o materie primă preţioasă! La fiecare loc muncă posibilităţi de economii , anul care a tre­cut întreprinderile care folosesc ca materie primă li­na au obţinut re­zultate bune pe li­nia îmbunătăţirii calităţii produselor, a reducerii indi­cilor de consum. Scăderea in­dicilor de consum la linurile fine pentru pieptănat a în­semnat în anul 1961 circa 70.000 m.p. ţesături realizaţi în plus din aceeaşi cantitate de materie primă. Experienţa a dovedit că există încă numeroase rezerve interne în ce priveşte mai buna gospodărire a materiei prime. Dacă s-ar reduce, de pildă, consumul de fire în ţe­sătorii cu numai 1 la sută s-ar putea obţine anual o pro­ducţie suplimentară de 300.000 m.p. ţesături. Sau, dacă s-ar reduce cu 1 la sută consumul specific de lînă pentru paie şi a palelor pentru fire, s-ar realiza o­ cantitate suplimenta­ră de fire din care s-ar putea confecţiona circa 40.000 m.p. ţesături de lînă pură şi în a­­mestec şi circa 40.000 bucăţi tricotaje diverse din lînă pură şi în amestec, în pagina publicată de zia­rul „Scînteia tineretului“ în urma raidului efectuat într-un număr de întreprinderi cu participarea specialiştilor din cadrul direcţiei noastre gene­rale, muncitorii, inginerii şi tehnicienii au făcut numeroa­se propuneri valoroase privind îmbunătăţirea calităţii produ­selor, reducerea indicilor de consum, realizarea de cît mai multe economii. Aş vrea să mă opresc asupra celor care se adresau Direcţiei noastre generale. Aceste propuneri au fost studiate cu multă atenţie şi unele din ele sunt deja în curs de rezolvare. Astfel vom înzestra maşinile de cardat şi filat cu ceasuri de control. S-au luat măsuri pentru apro­vizionarea fabricilor cu filoză. Studiem de asemenea posibi­litatea să rezolvăm şi celelalte propuneri care ne-au fost fă­cute : instalarea dispozitivelor automate la ringuri şi la răz­boaiele de ţesut, înzestrarea preparaţiilor ţesătoriilor cu canete de lemn etc. Pe linia sprijinirii eforturilor colective­lor de muncă în acţiunea de gospodărire a materiei prime au fost luate şi alte măsuri, în colaborare cu Institutul de Cercetări Textile vom extinde în acest an la întreprinderile „Libertatea“-Sibiu, Uzinele textile Cisnădie, Filatura de lînă „Octombrie roşu“-Ghim­­bav, „Industria lînii“-Timi­­şoara sistemul de reglare al maşinilor de pieptănat şi a cardelor folosit deja la Texti­la „Griviţa“ din Bucureşti. Pe această cale se obţin pale piep­tănate de calitate superioară şi se reduc mult deşeurile. Multă risipă de materie pri­mă se mai face în momentul de faţă datorită tensionării fi­relor în preparaţia ţesătoriilor, în vederea eliminării acestui neajuns, Direcţia generală a luat măsuri pentru extinderea bobinării tronconice, între­prinderile vor fi înzestrate cu maşini care să permită schim­barea procedeului de lucru. Pe linia măsurilor luate de către Direcţia generală se nu­mără şi aceea ca periodic în­treprinderile furnizoare de fire pentru tricotaje să se de­plaseze în întreprinderile be­neficiare, să urmărească com­portarea firelor în procesul de producţie, să ia măsurile corespunzătoare pentru îmbu­nătăţirea calităţii lor. S-au luat de asemenea măsuri ca în centrele de sortare de la „Industria lînii“-Timişoara, „Libertatea“—Sibiu, Uzinele textile Cisnădie să se intro­ducă iluminatul fluorescent, îmbunătăţindu-se condiţiile de muncă, se va îmbunătăţi cali­tatea produselor şi aceasta este principala cale care duce la economii. Acestea sunt numai cîteva din prevederile cuprinse în pla­nul de măsuri tehnico-organi­­zatorice al Direcţiei noastre generale. în acelaş timp, noi intenţionăm ca semestrial să organizăm, pe centre de re­giuni, instructaje cu responsa­bilii controlului tehnic de ca­litate, cu tehnologii şi dis­pecerii ca să cunoaştem felul în care se îndeplinesc măsu­rile stabilite privind îmbună­tăţirea calităţii produselor. Vom crea anul acesta, pe centre de regiuni, cursuri de ridicare a calificării profesio­nale a ajutorilor de meşteri cu scoaterea din producţie a acestora pe perioada şcolari­zării. In ce priveşte îmbunătăţi­rea calităţii produselor, a re­ducerii indicilor de consum o mare răspundere revine con­ducerilor întreprinderilor. E de datoria lor să studieze atent propunerile pe care le fac muncitorii, inginerii şi tehni­cienii, să sprijine comisia de descoperire a rezervelor inter­ne în acţiunile pe care le des­făşoară. In pagina publicată de ziar s-au făcut numeroase (Continuare In pag. a 3-a) Ing. Gheorghe Cazan director general al Direcţiei generale industriale lină şi mătase din Ministerul Industriei Uşoare Experienţa fruntaşilor larg popularizată Gospodăria agricolă de stat Coţuşca a realizat anul trecut o producţie medie de 4200 litri lapte de la fiecare vacă, la un preţ de cost de 0,90 lei litrul. Producţia sporită de lapte şi preţul redus realizat a adus gospodăriei un beneficiu de 1.300 lei de la fiecare vacă. Brigada condusă de Eroul Mun­cii Socialiste, Constantin Ado­­chiţgi a obţinut de la mai mult de o treime din cele 150 vaci, pe care le are în îngri­jire, producţii de peste 5.000 litri lapte de la fiecare vacă. Aceste succese au stîrnit in­teres celorlalte G.A.S. din re­giune. Experienţa gospodăriei agricole de stat Coţuşca, şi în deosebi a brigăzii conduse de maistrul zootehnist Constan­tin Adochiţei, a început să fie studiată de crescătorii de a­­nima­le din G.A.S. Cu prilejul unor vizite la Coţuşca şi cu alte ocazii ei au constatat că producţia sporită se datoreşte, printre altele, bunei furajări a animalelor. (Agerpres) Tineri harnici şi entuziaşti Harnici şi entuziaşti sunt tinerii Uzinei de utilaj chimic şi petrolier nr. 2 din Ploieşti. Şi cum sînt buni gos­podari, tinerii noştri au chibzuit şi la ceea ce vor face in noul an, in 1962. In primul rînd, organiza­ţia U.T.M., sub con­ducerea organizaţiei de partid, și-a pus cu mai multă seriozitate proble­ma mobilizării tinerilor in acfiunea de ridicare a calificării. La noi se vor deschide de aceea în foarte scurtă vreme 11 cursuri pe profesii și pe grade de pregătire. In acfiunea de ridicare a calificării nu s-au negli­jat însă nici alte forme , s-a făcut un plan de con­ferinţe tehnice, schimburi de experienţă şi demon­straţii practice. O mare atenţie acordă organizaţiile U.T.M. pro­blemei economisirii me­talului. Tinerii au propus astfel ca in acest an să se introducă croirea com­binată a tablelor. S-a propus, de asemenea, în­locuirea tranşelor sudate la schimbătoarele de căl­dură cu flanşe cu guler avînd drept urmare redu­cerea simţitoare a con­sumului de electrozi de sudură şi a manoperei. Aceasta va aduce o eco­nomie de 2.690 lei la bucată. ANDREI VÎLVOI corespondent Al doilea furnal de 700 m­c a intrat în funcţiune La Combinatul metalurgic din Reşiţa a început miercuri să pro­ducă cel de-al doilea furnal de 700 mc. Realizarea acestui im­portant obiectiv al industriei si­derurgice constituie un succes de seamă al constructorilor reşiţeni, al proiectanţilor şi colectivelor întreprinderilor industriei noastre constructoare de maşini. Noul furnal se caracterizează printr-un nivel ridicat de mecani­zare şi automatizare. El prezintă unele perfecţionări fata de primul furnal de aceeaşi capacitate, care a intrat în funcţiune anul trecut. Capacitatea utilă a celor două furnale noi este cu 900 mc mai mare decît cea a furnalelor vechi, iar indicile de utilizare este cu circa 35 la sută mai ridicat. Cele două furnale noi vor da anual de patru ori mai multă fontă decît s-a produs în ţara noastră în anul 1938, înainte de elaborarea primei şarje, în faţa noului furnal a avut loc o adunare. Constructorii noului furnal au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, prin care se angajează să obțină noi succese pe calea de­­săvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. (Agerpres) La Reşiţa Gica Mirea şi Leonard Cheiner, elevi la Şcoala medie nr. 1 din Oneşti fac cunoştinţă în atelierul şcolii cu frumuseţea mese­riei de strungar Foto: N. STELORIAN Ministerul Invăţămîntului şi Culturii comunică: Cursurile şcolilor de cultură generală, profesionale, pre­cum şi cele preşcolare sunt suspendate şi în ziua de 1 fe­bruarie în oraşul şi regiunea Bucureşti şi în localităţile în care viscoleşte. (Agerpres) Luna cărţii la sate“ )­ BAIA MARE - de la corespondentul nostru. — In cadrul „Lunii cărţii la sa­te" se desfăşoară în satele regiunii Maramureş o boga­tă activitate. In scopul populariză­rii cărţii în raionul Cărei, de exemplu, au fost organizate 18 expoziţii şi 32 standuri de cărţi. Tot în acest scop au fost constituite 42 echipe de agita­tori formate din cei mai pasionaţi citi­tori ai cărţii, în majoritate tineri, care popularizează cartea din casă în casă. Ca rezultat al acestor acţiuni în comunele Tăşnad, Tiream Sanislău, Moftinu Mare şi al­tele a crescut nu­mărul tinerilor ca­­re-şi alcătuiesc bi­blioteci personale­ Totodată ca urma­re a cererii sporite de cărţi, coopera­tivele din satele ra­ionului Cărei au fost aprovizionate in această perioa­dă cu cărţi în va­loare de peste 50.000 lei. Pe şantierul n­r. 3 Tinerii de pe şantierul nr. 3 al întreprinderii de con­strucţii şi montaj nr. 5 din Bucureşti s-au angajat în faţa conducerii întreprinderii să construiască înainte de termen un bloc turn cu 10 etaje. E­­chipa de zidari, echipa de dulgheri condusă de comunis­tul Vasile Varadi şi cea a be­­tonistului Vasile Turcu s-au angajat că execute la acest bloc numai lucrări de cea mai bună calitate. Toate lucrările ce se vor executa vor fi con­duse de maistrul Gheorghe Ioachim, un tînăr stăpîn pe meseria de constructor. Spri­jiniţi în această acţiune de organizaţia de partid, tinerii au început deja să execute primele lucrări de fundaţii la noul bloc cu 41 de aparta­mente ce-l vor construi în bu­levardul 1 Mai. I. MARIA Succes la examenul producţiei! În aceste zile, in toate cele trei faculăţi ale Institutului agro­nomic „N. Bălcescu“ din Bucu­reşti ca şi în celelalte institute agronomice din ţară, se petrece un eveniment de seamă : exame­nul de stat. La Facultatea de horticultura examenele sunt deja într-un stadiu avansat, lată pe unul din proas­peţii absolvenţi , inginer George­­ta Bogza (credem că nu greşim dacă anticipăm). Pînă acum şi-a susţinut lucrarea de diplomă în care a avut ca temă „Determina­rea momentului optim pentru cu­les la strugurii de masă“. Lucra­rea i-a fost cotată cu nota ma­ximă : 10. E fericită. La cele trei examene (disciplinele : pomicul­tură, viticultură şi legumicultura) nu a luat nici o notă sub 9. — Mai am un singur examen, ne-a spus Georgeta Bogza. Vreau să-l iau cel puţin cu nota 9. Voi pleca apoi în producţie cu inima împăcata. Şi la facultăţile de agricultură­­zootehnie şi medicină veterinară, studenţii absolvenţi au susţinut, în aceste zile, lucrările de diplomă. Rod al unei munci îndelungate, lucrările de diplomă au la bază studiul concret din unităţile so­cialiste — gospodăriile agricole de stat şi colective , unde ab­solvenţii au făcut practică. Bună­oară, la secţia agricultură au fost susţinute 79 de lucrări. 33 din a­­cestea au fost notate cu 9 şi 10. Multe din ele răspund unor sar­cini de actualitate care stau în faţa agriculturii. Examenele sunt pe sfîrşit. In faţa lor ca viitori ingineri agro­nomi se deschid acum perspec­tive frumoase. Peste puţin timp ei vor intra în mijlocul noilor colec­tive de muncă, unde aspiraţiile lor din timpul anilor de studii vor prinde viaţă. Spor la muncă, tovarăşi absol­venţi, succes la examenul pro­ducţiei I I. MIRCESCU învaţă în şcoala noua Grija partidului şi guvernului da­ a asigura din ce în ce mai bune condiţii da învăţătură fiilor oamenilor muncii se face din plin simţită. De curînd, în satul Săliş­­tea din raionul Vişeu a fost dat în folosinţa elevilor un nou local de şcoală compus din 8 săli de clasă, laborator şi dependinţele necesare. Fiind o construcţie mo­dernă, sălile de clasă sunt spa­ţioase, luminoase, dotate cu mo­bilier modern corespunzător, asi­­gurînd în felul acesta condiţiile de studiu cele mai bune. La con­struirea şcolii, la scurtarea terme­nului de dare în folosinţă o con­tribuţie de seamă şi-au adus-o locuitorii comunei şi în special brigăzile de muncă patriotică ale tineretului din comuna Săliştea. g. MOINEAGU 44 , numai cîteva zile după apari­ţie, au sosit la re­dacţie aproape o sută de scrisori în care tineri din toate părţile ţării ţin să-şi spună părerea cu privire la cazul relatat în articolul „Po­vestea unei căsnicii". Publi­carea lor în întregime ar cere mult spaţiu iar să alegi din­tre ele e destul de greu. Ceea ce impresionează în primul rînd în aceste scrisori este unanimitatea de păreri, de concepţie a celor care le scriu. Absolut toţi semnatarii acestor scrisori, mulţi dintre ei după ce au discutat înde­lung cu prietenii şi tovarăşii lor, in colectivele lor de muncă, sunt unanimi în con­damnarea morală a purtării inginerului Ionel Stuparu, pur­tare cu totul străină concepţi­ilor de viaţă ale tineretului nostru. Ei sunt sincer indignaţi, se simt direct, personal jigniţi de atitudinea înapoiată faţă de soţie a acestui om. Am cu­noscut în rîndurile spontane, ale acestor tineri — cum ne şi aşteptam de altfel — maturi­tatea concepţiei, frumuseţea gîndirii noi, şi mai ales răs­­­pundere şi soli­daritate pe ba­zele celei mai o­­meneşti morale, morala munci­torească, comu­nistă. Ei nu pot asis­ta cu indiferenţă la o astfel de întîmplare, pentru că ei sunt convinşi de legătura strînsă care există în societatea noastră socia­listă între viaţa socială şi cea particulară. Lucian Ciura, din Beiuş, scrie printre altele : „Familia este o parte a ao­ cietăţii socialiste, unită prin năzuinţele şi interesele sale. Fiind întemeiată pe sentimen­tul iubirii reciproce, relaţiile conjugale din familia socia­listă presupun respectul reci­proc şi ajutorul reciproc... To­varăşe Stuparu, trebuie să ştii că fericirea care se reali­zează cu preţul nefericirii unei a doua persoane nu este morală. Este grav cînd frîngi în picioare sentimentul de dragoste al cuiva şi-i tot aşa de grav să porţi pe conştiinţă vina că pentru bucuriile tale ai sacrificat bucuria altuia..." Muncitorul Gh. Andrei din Turnu Severin (Fabrica de placaj) scrie lui Ionel Stuparu că... „nu am aşteptat să ajung acasă ci, aici, în atelierul meu, pe bancul de lucru, am făcut loc hîrtiei printre piese şi ţi-am scris aceste rînduri sfătuindu-te să te îndrepţi şi să te întorci la soţie şi copil..." Tinerii care ne-au scris, cri­tică aspru com­portarea lui Io­nel Stuparu şi ,lumesc fără sfi­ală esenţa re­­trogradă, stră­­noastre a acestei învechite. E însă o asprime tonică, izvorîtă din dorinţa sinceră de a-1 ajuta. E o atitudine profund princi­pială, în care se vede cît sînt tinerii noştri de retractări ori­căror concesii îndoielnice şi in acelaşi timp animaţi de so­licitudine faţă de un tovarăş ină lumii mentalităţi­ ­i care a greşit, dar care poate, ajutat să-şi îndrepte viaţa. Studentul Rotariu Constantin scrie : „Suntem­ în plină activitate de examene şi timpul nostru este foarte preţios. Acest arti­col a fost însă discutat cu a­­prindere de către colegii mei şi toţi am condamnat atitu­dinea inginerului Ionel Stu­paru. Se pare că acest tînăr a fost influenţat de părinţi... Dar oare el, care a învăţat la şcoală în anii de democraţie populară, unde a fost educat într-un spirit nou, nu şi-a dat seama că a pornit pe un drum greşit ? E curios cum mai poate gîndi astfel un tînăr care a trăit în anii aceştia viaţa de student, unde n-a avut de învăţat decît lucruri REMUS LUCA (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XVIII, seria II nr. 3954 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 februarie 1962 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Fruntaşi în pregătirea campaniei agricole de primăvară Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti sunt fruntaşe pe ţară în pregătirea campaniei agricole de primă­vară. Pînă acum au fost reparate peste 70 la sută din numărul tractoarelor şi maşinilor agri­cole. Numeroase G.A.S., prin­tre care Pereţ, Bălteni, Căză­­neşti, Ograda şi Ţăndărei au terminat reparaţiile la trac­toare. în vederea sporirii produc­ţiei la hectar au fost transpor­tate la cîmp pînă acum peste 154.000 tone de gunoi; cu aju­torul avioanelor şi a altor mij­loace s-au împrăştiat aproape 4650 tone de îngrăşăminte chi­mice. Cu multă grijă se pregătesc terenurile destinate culturilor de porumb de pe care urmea­ză să se obţină cel puţin 5000 kg boabe la hectar. Pe mai mult de jumătate din aceste terenuri au fost transportate îngrăşăminte. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie a.c. tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a pri­mit pe tovarăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomo­tive Moscova-Triaj, I. M. Condratiev, pensionar feroviar, participant la primul subot­­nic, V. N. Ghelaşvili, inginer­­şef tehnologia Fabrica Tinan­­dali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industria­le din Tbilisi, D. Z. Romelaş­­vili, directorul Trustului „Sam­trest” din Gruzia, V. D. Tiţiş­­vili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizită prietenească ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Ro­mân, care a fost în Uniunea Sovietică în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au relatat impresiile lor despre vizita făcută în R. P. Romînă şi a avut loc o discuţie priete­nească. La primire au participat tovarăşii Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, mem­bru supleant al C.C. al P.M.R. Ultimul examen din viaţa de student : examenul de stat. Tinerii pe care-i ve­deţi in fotografie, Marta Lucreţia, Nicolae Petra, Dinu Carol, Popa Teodor şi Soroceanu Emilian, absol­venţi ai facultăţii de agro­nomie din Bucureşti, proas­peţi ingineri, vor pleca cu­­rînd la locul de muncă în G.A.S. și G.A.C. Foto : N. STELORIAN

Next