Scînteia Tineretului, martie 1962 (Anul 18, nr. 3978-4004)

1962-03-01 / nr. 3978

Anul XVIII, seria II nr. 3978 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Joi 1 martie 1962 4 PAGINI — 20 BANI Cu agricultura colectivizată Raionul Ploieşti Comuna Ciumaţi era singu­ra localitate rurală din raio­nul Ploieşti în care pînă deu­năzi nu luase fiinţă gospodă­ria agricolă colectivă. Zilele trecute însă, ţăranii munci­tori de aici, unindu-se şi formînd şi ei o gospo­dărie colectivă, au înche­iat colectivizarea agriculturii raionului Ploieşti. Ei au făcut acest pas, ca şi alţi ţărani din raion care au intrat în ultima vreme în gospodării colective, îndemnaţi de succesele obţi­­nute de colectivişti în mări­rea continuă a producţiei şi creşterea bunăstării mem­brilor. Vizitarea, gospodăriilor co­lective mai vechi, milionare, printre care Dumbrava, Ur­laţi, Tîrgşoru Vechi, vizionarea filmului „Prin satele colectivi­zate ale regiunii Ploieşti“, au­dierea de conferinţe la cămi­ne culturale cu privire la or­ganizarea şi retribuirea mun­cii în gospodăria colectivă, au dat prilejul ţăranilor din ra­ion să cunoască rezultatele gospodăriilor colective, să se convingă că munca în comun asigură producţii mai mari, că dă posibilităţi de dezvoltare, alături de culturile cerealiere, şi altor ramuri de produc­ţie, ceea ce contribuie la creş­terea veniturilor. O mărturie convingătoare de superiorita­tea muncii în comun au con­stituit-o rezultatele gospodă­riilor colective obţinute în a­­nul trecut. Ele au recoltat cu 400 kg grîu şi cu 800 kg po­rumb mai mult la hectar de­cit întovărăşirile agricole. Valoarea zilei muncă a fost în medie pe raion de peste 30 lei. Numai în anul trecut 400 de colectivişti şi-au construit case noi. Aceste re­zultate au întărit convingerea ţăranilor din raion şi i-au de­terminat să intre în marea fa­milie a colectiviştilor. Acum, în raionul Ploieşti cele 58 de gospodării colective grupează peste 40.500 familii, cu o su­prafață de aproximativ 63.400 ha. Raionul Gurahonţ Zilele acestea, la Pleşcuţa, Roşia, Bonţeşti, s-au inaugurat ultimele G.A.C. din raionul Gurahonţ. Aceste evenimente au marcat totodată şi în­cheierea procesului de colec­tivizare a agriculturii întregu­lui raion. 7.158 familii de ţă­rani muncitori şi-au unit pă­­mînturile în 26 gospodării co­lective, cu o suprafaţă de 18.379 hectare teren. Completa colectivizare a raionului Gura G­honţ este un rod al muncii politice de masă desfăşurată de către organizaţiile de partid. Ţăranii întovărăşiţi şi cu gospodării individuale din raion au făcut astfel cunoştin­ţă cu statutul model al G.A.C., cu chemarea Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor, s-au or­ganizat întîlniri cu preşedin­ţii gospodăriilor colective din regiune, cu delegaţi la Consfă­tuirea pe ţară a colectivişti­lor. Exemplul colectiviştilor din Sebiş şi Buteni care au obţinut anul trecut în medie 2.047 kg grîu la hectar, 2.910 kg porumb boabe la hectar, unde valoarea zilei-muncă este de 30,32 lei, din care 17 lei retribuţie în bani, i-a convins pe ţăranii întovărăşiţi din raionul Gura Honţ de avantajele muncii în G.A.C. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, sute şi mii de ţărani munci­tori din raion au vizitat G.A.C.-urile din Buteni, Sîn­­tana, Olari, Simand, Mădăraş, unde au văzut cum şi-au dez­voltat averea obştească şi cum trăiesc colectiviştii. De asemenea, în satele şi comu­nele raionului Gurahonţ s-a desfăşurat la căminele cultu­rale o intensă activitate cul­­tural-artistică în sprijinul co­lectivizării . Recent, mii de spectatori din satele raionului Gurahonţ au vizionat filmul documentar „Drumul Crişanei” care zugră­­veşte încrederea cu care pă­şesc ţăranii muncitori din re­giune pe drumul gospodăriei colective. Raionul Gurahonţ este al patrulea raion cu agricultura complet colectivizată din re­giunea Crişana. CLONDA VIORICA Paraschiva Mateescu lucrează in secţia urzit a întreprin­derii „Tricotajul roşu“ din Capitală. La maşina la care lucrează dă urzeală de bună calitate şi-şi depăşeşte pla­nul lunar în medie cu 20—30°/» Creşte n­umărul inovatorilor Preocupaţi de a-şi aduce din plin contribuţia la în­deplinirea sarcini­lor de producţie cu cheltuieli cit mai reduse, inovatorii şi raţionalizatorii de la Întreprin­derea mecanică din Roman fac noi şi noi propuneri de inovaţii. Un exem­plu grăitor în a­­ceastă direcţie , de la începutul anului şi pînă în prezent la cabinetul tehnic al­­ întreprinderii s-au înregistrat 59 de propuneri. A 59-a propunere a­­parţine comunistu­lui Victor Pricopie şi se referă la mo­dificarea dispoziti­vului pentru recti­ficat discul tracto­rului. Folosirea no­ului dispozitiv duce la creşterea prof­­uctivităţii muncii de aproape 6 ori, iar calitatea discu­rilor creşte simţi­tor. Prin îmbunătăţirea procesului tehnologic La Fabrica „Textila roşie“ din Iaşi se înfăptuiesc noi măsuri tehnico-organizatorice care, aplicate în procesul de producţie, duc la sporirea capacităţii utile a maşinilor de tors. Printre recentele rea­lizări se numără şi modifica­rea planului de finisaj în sectorul filatură, ca urmare a propunerii făcute de inginera Aneta Luca cu prilejul dez­baterii cifrelor de plan pe a­­nul 1962. Numai prin aplica­rea acestei măsuri, pe lingă faptul că în acelaşi timp util de 8 ore se produce cu 200 kg fire semitort mai mult faţă de producția realizată înainte, firele obținute sunt de o calitate superioară, fiind uniforme pe toată lungimea lor. La cursurile noastre de perfecţionare profesională Rafinăria noastră a luat în ultimii doi ani o mare dez­voltare. Ea a fost dotată cu instalaţii moderne, de o înal­tă tehnicitate. Sarcinile mari care stau în faţa colectivului nostru, pe li­nia îmbunătăţirii calităţii pro­duselor, a realizării unor pro­duse noi, necesare industriei petrochimice, au determinat luarea unor măsuri pentru ri­dicarea continuă a calificării profesionale a tuturor munci­torilor tineri şi vîrstnici. Pe rafinărie au fost orga­nizate 11 cursuri pentru rafi­nori, laboranţi, distilatori, mă­surători, mecanici, operatori, termo şi hidrotehnicieni etc., care cuprind peste 1.000 de muncitori, dintre care, mai mult de jumătate sînt tineri. In cele peste două luni de zile care au trecut de la des­chiderea cursurilor s-au ţinut deja şase lecţii. Primele lecţii au avut ca scop însuşirea de către muncitori a unor no­ţiuni generale de chimie, fi­zică, matematici şi desen teh­nic, pentru a înlesni înţele­gerea profundă a viitoarelor lecţii despre tehnologia mese­riei. Am vizitat zilele trecute secţiile rafinăriei noastre. Am văzut cu acest prilej cum răs­pund tinerii muncitori sar­cinii de a-şi perfecţiona con­tinuu calificarea profesională. In rafinăria noastră sunt nu­meroşi tineri care participă cu regularitate la cursuri, care, învăţînd continuu, reuşesc să-şi îndeplinească bine şi la timp sarcinile de producţie. Victor Alexiu, Marian Ior­­dache, Ion Grigore, de la secţia de aparate de mă­sură şi control, Buga Marin, de la secţia depozit, Ion Cărbunaru, Victoria Oprea, Preda Matilda, de la labo­ratorul central, Dinu Ni­­colae şi Banciu Iulian, de la secţia pompe, constituie nu­mai cîteva exemple. Cu toate acestea, se poate spune că sunt şi tineri muncitori care deşi au o slabă calificare profesio­nală nu participă cu regulari­tate la cursuri, nu se stră­duiesc să înveţe continuu. In general, frecvenţa ti­nerilor la cursurile de ridicare a calificării profesionale este nesatisfăcătoare. Aceasta se datoreşte şi faptului că orga-Ne scrie postul de corespondenţi voluntari al „Scinteii tineretului" de la Rafinăria Brazi — Ploieşti nizaţiile U.T.M. se preocupă insuficient de problema frec­venţei. Comitetul U.T.M. s-a preocupat de mobilizarea tine­rilor muncitori la cursurile de ridicarea calificării numai în perioada de la început, iar după aceea a lăsat totul în seama comisiei care răspunde de aceste cursuri. Este nece­sar ca membrii comitetului U.T.M. să participe la cursuri, să vadă cum sunt predate lec­ţiile, să cunoască pe acei ti­neri muncitori care au cel mai mult nevoie de ajutor, pe aceia care nu frec­ventează aceste cursuri, pen­tru a putea lua măsurile ce se cuvin. De asemenea, noi ne între­băm: de ce nu sunt organizate şi alte acţiuni, cum ar fi con­cursuri „Cine ştie meserie, cîştigă”, conferinţe tehnice, consfătuiri cu cititorii cărţi­lor tehnice şi multe altele care ar putea veni în ajutorul ti­nerilor în ceea ce priveşte ri­dicarea calificării profesio­nale ? Ar putea fi antrenat un mare număr de ingineri şi tehnicieni tineri care să ajute concret pe tinerii cu mai slabă pregătire profesională. Nu putem trece, de aseme­nea, cu vederea faptul că una din cauzele slabei frec­venţe a tinerilor la cursurile de ridicare a calificării profe­sionale o constituie modul de­fectuos în care este asigurat transportul muncitorilor noş­tri de la Ploieşti la rafinărie şi înapoi. Cu toate insisten­ţele conducerii rafinăriei noastre, cu toate criticile fă­cute, întreprinderea de tran­sporturi Ploieşti nu a rezol­vat nici pînă acum această problemă de mare importan­ţă pentru noi. Inlăturîndu-se toate aceste deficienţe, procesul de ridicare a calificării profesionale se va îmbunătăţi continuu, gradul de calificare a tineretului va creşte şi odată cu acesta şi aportul lui la îndeplinirea sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa colectivului nos­tru. ION DUMITRESCU operator DUMITRU POLEAKOV tablonist VASILE CĂLIN operator LORESCU DUMITRU mecanic MARGARETA FRâNCULESCU mecanic Citiţi Pag. a 2-a: Din viaţa universitară In întreprinderile braşovene 5 linii automate au intrat în producţie Cinci linii automate pentru pre­lucrarea unor piese de mare serie au fost recent montate în uzinele constructoare de maşini din Bra­şov (3 la Uzinele de autocamioa­ne „Steagul Roşu" şi cîte una la Uzinele de tractoare şi „Rulmen­tul"). In prezent sînt în curs de exe­cute încă două asemenea linii tehnologice — una la Uzinele „Steagul Roşu" din Braşov şi alta la Uzinele de vagoane din Arad — care vor fi puse în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Aceste linii sînt formate din grupuri de maşini-unelte automa­te, aşezate în ordinea efectuării operaţiilor procesului de produc­­ţie. Piesele sunt aduse în fața ma­şinilor pentru prelucrare cu aju­torul unor instalaţii care, de ase­menea, sunt automatizate. Randa­mentul acestor linii este de 6-10 ori mai mare decît în cazul cînd s-ar fi folosit maşini-unelte uni­versale. Ele cuprind mai puţine utilaje şi ocupă o suprafaţă de producţie mai redusă. (Agerpres) ,,Să nu-mi mai scrii pe adresa veche de la Borzeşti. Ne-am mutat în şcoală nouă. Parcă învăţ într-un pa­lat !" Aşa începea scrisoarea pe care un viitor chimist o expe­dia de la Oneşti pe adresa mamei sale, fi­latoare din Buhuşi. Palatul nu-i altul decît complexul şcolar petrochimic, situat în noul oraş Oneşti, care şi-a deschis porţile în cursul acestui an. A­­cesta este cel mai modern complex şco­lar petrochimic din ţară. În clădirile sale spaţioase au fost ame­najate 9 săli de clasă, ateliere pentru prac­tica elevilor ca şi două laboratoare de chimie şi unul de fi­zică, o bibliotecă cu­­ 1.000 de volume. Tot atît de bune sînt şi condiţiile de viaţă asigurate aici elevilor, cantina — un adevă­rat restaurant luxos — dormitoare frumos mobilate. (Agerpres) La Oneşti fost dat in folosinţă un modern complex şcolar petrochimic NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE In urma cercetărilor arheo­logice efectuate pe dealul Lempesch—Sînpetru, din re­giunea Braşov, au fost desco­perite vase de lut ars şi alte obiecte care datează de aproximativ 3.500 de ani. Cer­cetătorii presupun că aici a existat o aşezare omenească datînd din faza timpurie a epocii bronzului. In vizita prin ţara O mie de tineri şi vîrstnici din unitățile socialiste ale agriculturii din raionul Medgidia, regiunea Dobrogea au vizitat Valea Pra­hovei şi Bucureştiul. Am cunoscut cîțiva dintre ei: Mangri Stavri, secretarul comi­tetului U.T.M. din comuna Nisi­­pari, raionul Medgidia. Cînd ajungem la Casa Scinteii aflu că a mai fost în Bucureşti. — Cum vi se pare Bucureştiul după un an de zile? — Mult schimbat... Eu cred că se rătăcesc în oraş pînă şi bucu­­reştenii. Şi asta nu-i numai aici. Am trecut şi prin Ploieşti şi pe Valea Prahovei. La fel... Vuap Neriman lucrează într-o echipă de cîmp de la gospodăria agricolă colectivă din Basarabi, raionul Medgidia. — Cum vi s-a părut excursia ? — Frumoasă dar... scurtă. Păi da — continuă după o pauză — ca să vezi atîtea lucruri noi, in­teresante, ifi trebuie timp, nu glu­mă. Acum n-o să se mai poată, că se înteţeşte lucrul în cîmp, dar la toamnă neapărat mai plecăm într-o excursie. B. LAURENŢIU In fotografie , la sosire, în Gara de Nord. ★ COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămîntului animalelor domestice din ianuarie 1962 Intre 3 — 10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întrea­ga ţară recensămîntul ani­malelor domestice, stabilin­­du-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă şi sexe. I. — LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE A­­NIMALE AU FOST UR­MĂTOARELE: 4707,4 mii bovine, din care: 2143,9 mii vaci (inclu­siv 134,8 mii bivoliţe) Dacă se au in vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război precum şi de seceta din anii următori, 1945 și 1946, creșterea efectivelor de ani­male este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioade, la 3 ianuarie 1962 numărul animalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori, iar la ovine şi ca­prine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparație cu anul 1958, cînd s-a efectuat preceden­tul recensămînt al animale­lor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la su­tă (al vacilor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la sută și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efecti­velor a avut loc concomi­tent cu desfăşurarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (in perioada 1 ianuarie 1958 — 31 decembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole cu­4665,4 mii porcine, din care: 408,1 mii scroafe 12846.8 mii ovine şi ca­prine 44691.9 mii păsări II. — NIVELUL EFEC­TIVELOR DE ANIMALE LA 3. I. 1962 PREZIN­TĂ O CREŞTERE ÎNSEM­NATĂ FAŢĂ DE ANUL 1938, DUPĂ CUM RE­ZULTĂ DIN DATELE DE MAI JOS: lective a crescut de aproa­pe 4 ori, ajungînd la circa 6 milioane hectare). Creşte în ritm deosebit de rapid efectivul de ani­male din gospodăriile agri­cole de stat şi cel în pro­prietate obştească din gos­podăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densitatea animalelor la 100 hectare teren în gos­podăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate ob­ştească din gospodăriile a­­gricole colective, ţăranii colectivişti în gospodăria lor personală, întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie in­dividuală deţin în proprie­tate personală mai multe vaci decît aveau toţi ţăra­nii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha teren) în anul 1938. De asemenea, în pro­prietatea lor personală se găs­e­sc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decit în anul 1938. III. — S-AU OBŢINUT SUCCESE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBUNĂTĂŢI­REA STRUCTURII EFEC­TIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VIRSTE ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a ju­­nincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tinere­tului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea în continuare, în proporţii me­reu mai mari, a efectivelor de animale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecaniza­rea muncilor agricole, a permis reducerea numărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor anima­lelor de producţie; numă­rul boilor de muncă a scă­zut de la 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în a­­nul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962; nu­mărul cabalinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii. *) IV.­­ O DATĂ CU CREŞTEREA NUMĂRU­LUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ŞI O ÎMBU­NĂTĂŢIRE A STRUCTU­RII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 *1. După datele publicate în „Statistica animalelor domes­tice pe 1935“, editată de Mi­nisterul Agriculturii şi Dome­niilor (Bucureşti 1936), din to­talul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un ani­mal de muncă. In aceeaşi si­tuaţie se aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3-5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folosite la jug. **). — „Statistica animalelor domestice pe anul 1935" (Bucu­reşti 1936), la sută din femele sunt ani­male difi­rate superioare şi metişii lor (Bălţată romî­­nească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobro­geană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935. **). Apriilipe 95 la sută din vacile, junincile şi tinere­tul femei din gospodăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agri­cole colective sînt de rase îmbunătăţite şi superioare. Din­ totalul ovinelor cele cu laftă fină şi semifină re­prezintă în prezent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîn­tul din anul 1955, în gospodăriile agricole de stat ovinele cu lînă fină şi semifină reprezintă 95 la sută, iar în gospodăriile a­­gricole colective 75 la sută din efectivele totale. Sporirea continuă a efec­tivelor de animale este re­zultatul succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, a măsurilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creşterii animalelor prin co­interesarea materială a ţă­rănimii, căreia i s-a acor­dat în permanenţă un spri­jin masiv: credite lesnicioa­se şi pe termen lung, apro­vizionarea cu materiale de construcţii pentru adăpos­turi, cu reproducători de rasă, asistenţă tehnică şi zooveterinară etc. Efectivele de animale de la începutul anului 1962 a­­sigură condiţii favorabile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a producţiei a­­nimale, pentru creşterea permanentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi a nivelului de trai al oameni­lor muncii din ţara noastră. Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al RS PO­R* 1938 Spor 1962 faţă de 1938 mii capete mii capete în procente bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care : vaci 1786,9 357,0 20,0 porcine 2760,6 1904,8 69,0 ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 păsări 27325,0 17366,9 63,6 Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale în Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă în­­tr-o vizită în Uniunea Birma­­nă, Republica Indonezia şi Re­publica India, la invitaţia pre­şedinţilor parlamentelor din aceste ţări. Aceasta este o vi­zită de răspuns la vizitele fă­cute în ţara noastră de către delegaţii ale acestor parla­mente. Delegaţia, condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepre­şedinte al Marii Adunări Na­ţionale şi al grupului naţional român al Uniunii interparla­mentare, este alcătuită din de­putaţii Roman Moldovan şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Con­stantin Mateescu, Marin Ră­­doi şi Steian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moi­­sescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R. P. Romíné în India, Pavel Silard, ambasadorul R. P. Ro­míné în Indonezia, funcţionari superiori din Ministerul Afa­cerilor Externe şi al Marii A­­dunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasado­rul Indoneziei la Bucureşti, Su­­krisno, şi K. M. Kannampilly, consilier al Ambasadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost în­­tîmpinaţi de V. Skoda, vice­preşedinte al Adunării Naţio­nale a R. S. Cehoslovace, re­prezentanţi ai Ministerului A­­facerilor Externe al R. S. Ce­hoslovace şi deputaţi ai Adu­nării Naţionale, precum şi de Gh. Niţescu, ambasadorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a fost primită de Zdenek Fierlinger, pre­şedintele Adunării Naţionale a R. S. Cehoslovace, cu care a avut o convorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei, oaspeţii romîni au vi­zitat Praga şi au luat cunoş­tinţă de construcţiile oraşului. (Agerpres)

Next