Scînteia Tineretului, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4005-4030)

1962-04-01 / nr. 4005

Organizarea, frumosul­­rezerve ale producţiei De la postul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii tineretului“ de la I. M. U. Medgidia el ce vizitează întîia oară Întreprinderea Meta­lurgică de Utilaj Medgidia, rămîne plăcut im­presionat de ordinea şi curăţenia ce domnesc aici. Încă de la intrare te întîmpină alei asfal­tate, cu bănci proaspăt vopsite, ronduri cu flori, panouri cu chipurile fruntaşilor în producţie. Aceeaşi bună impresie o menţii şi după ce pă­trunzi în imensele hale. Lingă maşinile unelte moderne, ochiul vizitatorului întîlneşte între liniile de marcaj vopsite cu alb, dulapuri de scule strălucind de curăţenie, piese aran­jate într-o ordine desăvirşitâ, culuoare de trecere curate. La crearea acestei ambianţe plăcute de muncă, o contribuţie în­semnată o aduc tinerii care, mobilizaţi de organizaţia U.T.M., sub conducerea organizaţiei de partid, aplică de mai mult timp iniţiativa tinerilor de la Uzinele de autobuze din Bucureşti intitulată „Pentru o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie1­. A fost o vreme cînd tinerii strungari Dode Mircea şi Plu­­garu Petre, din sectorul XI, întîmpinau greutăţi în înde­plinirea ritmică a planului de producţie. In faţa acestei si­tuaţii, organizaţia U.T.M. a încredinţat tînărului Vancea Oprea, fruntaş în producţie, sarcina de a-i ajuta pe cei doi tineri. De la început, Van­cea Oprea şi-a dat seama că greutăţile ce le întîmpinau Dode Mircea şi Plugaru Petre îşi aveau cauza în slaba orga­nizare a locului de muncă. De aceea le-a calculat cît timp pierd căutînd diverse scule şi materiale, cum le stinghereşte mişcările şpanul neevacuat la timp de lungă maşină. Pentru a-i ajuta, Vancea a început să vină în fiecare zi la lucru cu cite 15—20 de mi­nute înainte de începerea schimbului. In raport cu pie­sele ce aveau să le prelucreze, Vancea Oprea îi îndruma să-şi pregătească cuţitele, sculele şi materialele necesare. încet, cu răbdare tovărăşească, el a reuşit să-i obişnuiască pe cei doi tineri strungari să-şi or­ganizeze în aşa fel locul de muncă incit cele 480 de mi­nute de lucru să fie folo­site din plin. Rezultatul bu­nei organizări nu a întîrziat să se arate. Intr-un timp scurt, Dode Mircea şi Plugaru Petre au devenit fruntaşi în muncă. Tot în scopul măririi pro­ductivităţii muncii, biroul or­ganizaţiei U.T.M., în colabora­re cu comitetul sindicatului, îndrumat de organizaţia de partid, a propus nu de mult conducerii administrative a secţiei reamplasarea maşinilor unelte în raport cu operaţiile tehnologice. Astfel, strungurile şi frezele fiind grupate în ra­port cu fluxul tehnologic, s-a reuşit să se elimine timpul neproductiv ce se consuma înainte prin mutarea pieselor de la o maşină la alta, s-a reuşit ca pe secţie productivi­tatea muncii să crească simţi­tor. Pentru cei 95 de tineri care lucrează în secţia sculerie a întreprinderii noastre, aplica­rea iniţiativei tinerilor de la Uzina de autobuze din Capi­tală, a constituit un prilej de a se ajuta reciproc în muncă. Astfel, din iniţiativa ti­nerilor muncitori Radu Va­sile şi Moldoveanu Alexan­dru, un grup de 15 tineri strungari şi frezori într-o sîm­­bătă după-amiază au rămas in secţie după sfîrşitul schim­bului doi. Ore la rînd maşi­­nile-unelte au continuat să funcţioneze din plin. Luni di­mineaţa cînd au venit la lu­cru, tinerii au găsit pe fiecare dulap de scule o mulţime de şuruburi, bride, freze deget, freze circulare şi alte scule ajutătoare. Ele erau însoţite de un scurt bilet „Din deşeuri şi scule uzate am făcut aceste scule ajutătoare pentru a că­ror confecţionare s-ar fi răpit mult timp productiv. Folo­­siţi-le cu succes !”. Tinerii ajustori din secţie au hotărît să răspundă prin fapte frumoasei iniţiative. In sîmbăta următoare, ei au con­fecţionat un număr de 8 du­lapuri de scule şi au făcut cu­răţenie în întreaga secţie. De atunci, în fiecare săptămînă tinerii strungari, frezori şi a­ ALECU IONIŢA ajustor NICOLAE PARASCHIV sudor NICULESCU ION maistru (Material sosit in cadrul Concursului nostru) (Continuare în pag. a 3-a) Ciment de calitate superioară La Fabrica de ciment din Fieni a început să se producă un nou sortiment de ciment cu rezistenţă mult mai mare decit cele obişnuite. El se fo­loseşte îndeosebi pentru con­fecţionarea prefabricatelor din beton. Avînd un timp de în­tărire mult mai mic, decofra­­rea lui se face după maximum 24 de ore de la turnarea be­tonului. In prezent, la Institutul de cercetări pentru materiale de construcţii se experimentează cu bune rezultate un alt sor­timent de ciment de calitate superioară. Acesta se va folosi la turnarea fundaţiilor pentru maşinile grele. In ultimul an au fost pro­duse cinci noi sortimente de ciment cu rezistenţe iniţiale mari. (Agerpres) . In Editura politică a apărut: Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti volumul cuprinde : — intervenţiile a 162 de participanţi: ţărani colecti­vişti, fruntaşi ai agricultu­rii socialiste, lucrători din S.M.T. şi G.A.S., activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, tehnicieni şi in­gineri ; — recomandările celor 6 comisii de lucru privind producţia de cereale şi plante tehnice, creşterea animalelor, producţia pomi­­viticolă, producţia legumi­colă, mecanizarea agricul­turii, probleme economice şi organizatorice ale gos­podăriilor colective ; — cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu - Dej rostită la încheierea Con­sfătuirii ; — Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colec­tivişti. Volumul este ilustrat cu fo­tografiile vorbitori­lor şi cu aspecte din timpul consfătuirii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XVIII, seria II nr. 4005 4 PAGINI — 20 B­NI Duminică 1 aprilie 1962 Se toarnă oțelul în lingotiere, de unde va lua drumul laminoarelor. Foto : AGERPRES In excursie Au intrat în tradiţia mul­tor bucureşteni excursiile de sfîrşit de săptămînă. Aproape 300 de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de în­călţăminte „Dîmboviţa“ au plecat sîmbătă cu autocarele O.N.T. „Carpaţi" într-o ex­cursie pe pitoreasca Vale a Oltului. Alţi aproape 700 de oameni ai muncii din diferite între­prinderi şi instituţii s-au dus cu trenuri speciale pe Valea Prahovei şi la Poiana Braşov. Aproape 45.000 de oameni ai muncii din Capitală au făcut, de la începutul anului şi pînă acum excursii prin O.N.T. (Agerpres) Pentru a răspîn­­di cît mai larg ex­perienţa înaintată a gospodăriilor colec­tive fruntaşe, în re­giunea Banat au fost editate în ulti­mul timp 7 broşuri l-un tiraj de 5.000 exemplare fie­care. Aceste broşuri sunt tipărite în lim­bile romînă, germa­nă, sîrbă, şi ma­ghiară. Alte aseme­nea broşuri se află sub tipar. Broşurile sunt un sprijin real în mun­ca gospodăriilor co­lective mai tinere pentru a cunoaşte şi a aplica în prac­tică experienţa îna­intată a gospodări­ilor fruntaşe din re­giune. Noi articole pentru sezonul de vară Pentru sezonul călduros, în ma­gazine au fost puse în vînzare zi­lele acestea noi modele de ţesă­turi, tricotaje şi încălţăminte. Pulovere, scampolouri şi com­­pleuri din fire sintetice şi din bumbac mercerizat, cu o contex­­tură fină, in culori pastel şi cu o croială modernă, uşor de spălat, fuste din fire artificiale, raglane şi bluze de vînt impermeabilizate din relon, costume de baie din relon supraelastic, fac parte din Broşuri în sprijinul noilor G.A.C. ultima colecţie, care cuprinde 500 de modele, realizată de sectorul confecţii—tricotaje. O bogată gamă de produse au creat pentru lunile călduroase şi întreprinderile textile. Numărul desenelor şi contexturilor noi se ridică la 1.650. Urmărindu-se fa­bricarea unor ţesături cu aspect plăcut şi calităţi superioare, cît mai apropiate de exigenţele cum­părătorilor, in acest sector au fost extinse o serie de noi procedee tehnologice de finisare a produse­lor. Colectivul Fabricii „Bumbacul" Timişoara a creat ţesături din fire superioare pentru rochii de ştrand şi pichete pentru taioare, iar Întreprinderea „Industria Bumba­cului" Bucureşti a livrat, între altele, comerţului metraje din ţe­sături în careuri, imprimate cu trandafiri, pentru fuste şi rochii. Aproximativ 1.000 de modele de încălţăminte cuprinde, de aseme­nea, colecţia sectorului incălţă­­minte-marochinărie. ÎAgifu»*) Aprovizionarea cu combustibil a unităţilor agricole socialiste In întreaga ţară au fost luate măsuri in vederea apro­vizionării unităţilor agricole socialiste cu combustibilul şi lubrefianţii necesari campa­niei agricole de primăvară. In acest scop la Cernavodă şi Le­­hliu au fost construite şi date în folosinţă noi depozite mo­derne de unde se vor aprovi­ziona unităţile agricole din a­­ceastă parte a ţării. Un alt de­pozit se află în construcţie la Tg. Cărbuneşti, regiunea Ol­tenia. La 20 de depozite prin­tre care cele din Burdujeni, Braşov, Călăraşi, Cilnic, Cra­iova, Deva, Sinnicalau Mare, Tg. Mureş şi Slatina au fost instalate noi rezervoare şi s-au mecanizat operaţiunile de încărcare şi distribuire a com­bustibilului. Depozite de produse petro­liere se află acum aproape în toate raioanele şi centrele a­­gricole din ţară. Pentru o mai bună servire a unităţilor agri­cole socialiste cu combustibil, parcul de autocisterne a fost mărit în cursul acestui tri­mestru cu 30 de noi maşini. In prezent depozitele din în­treaga ţară ce aparţin Minis­terului Industriei Petrolului şi Chimiei, cât şi cele ale unită­ţilor agricole socialiste sunt a­­provizionate la întreaga lor ca­pacitate cu combustibilul ne­cesar. (Agerpres) Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populară Romina , In temeiul art. 37, pct. 1 din Constituție, Consiliul de Stat, decre­tează: Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extraordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Bucureşti, 31 martie 1962. Oră da curs la Institutul Politehnic din Braşov Acolo unde este nevoie de Telegrame adresate C. C. al P. M. R. — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej de către absolvenţii unor şcoli agricole Cu prilejul absolvirii cursurilor Centrului şcolar agricol Poarta Albă, regiunea Dobro­­gea, şi Centrului şcolar agricol Miniş, regi­unea Banat, maiştrii agricoli, zootehnicieni şi viticoli din promoţia 1962 ai acestor şcoli au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. In telegramele trimise, absolvenţii celor două şcoli mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru condiţiile create, în timpul şcolarizării, în vederea unei pregă­tiri multilaterale. Acum, după încheierea colectivizării agri­culturii, scriu în telegrama lor absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri agricoli şi zootehni­cieni Poarta Albă cerem să mergem ca agro­nomi şi zootehnicieni în gospodăriile agricole colective , acolo unde este nevoie. Ne an­gajăm să aplicăm în practică cunoştinţele asimilate şi să muncim cu abnegaţie şi per­severenţă pentru traducerea în viaţă a sar­cinilor trasate de partid în domeniul agricul­turii, pentru înflorirea patriei noastre dragi, Republica Populară Romînă. Exprimînd aceeaşi dorinţă, absolvenţii Şco­lii tehnice de maiştri viticoli Minis scriu: Dorim să fim repartizaţi ca maiştri viticoli în gospodăriile agricole colective noi înfiinţate. Ne angajăm să depunem toate eforturile, să aplicăm toate cunoştinţele noastre în munca pentru consolidarea şi întărirea unităţilor agricole unde vom merge, să contribuim la creşterea bunăstării oamenilor muncii din patria noastră. (Agerpres) 10CUL nOIlN­T­R OCOl! LOCUL MEU - GOSPODĂRIA COLECTIVA Lucrez în cadrul Ministeru­lui Agriculturii la Trustul Agrosem. Timp de trei ani consecutiv am îndrumat uni­tăţile agricole socialiste din regiunea Argeş îndeosebi în ceea ce priveşte sectorul legu­micol pentru că aceasta îmi este specializarea. In deplasă­rile mele pe teren prin gospo­dăriile colectiva am stat de vorbă cu mulţi colectiviştii am cunoscut problemele care îi preocupă acum. Am consta­tat, de pildă, că aici, în multe părţi ale regiunii, este posi­bil şi necesar să se dezvolte mult cultura legumelor. Co­lectiviştii au însă nevoie de oameni de specialitate, de in­gineri care să-i ajute să-şi or­ganizeze acest sector şi să a­­plice regulile agrotehnice îna­intate. Iată de ce am cerut să merg acum în regiunea Argeş într-o gospodărie colectivă care are posibilităţi să-şi creeze un puternic sector legumicol. Fi­reşte, am să ajut gospodăria colectivă în toate problemele Zilele trecute, 34 de ingineri agronomi, zootehnişti, econo­mişti, ingineri cu specialitate în viticultură şi pomicultură, care până acum ocupau funcţii în diverse instituţii neagricole din oraşul Piteşti, au cerut să meargă în gospodăriile agri­cole colective din cadrul re­giunii. Ei şi-au exprimat ho­­târîrea de a-i ajuta pe co­lectivişti să aplice regulile a­grotehnice şi zootehnice înain­tate, să-şi dezvolte pe baze ştiinţifice toate sectoarele de producţie. — Suntem­ tineri, avem o mare putere de muncă — au spus inginerii utemişti Adela şi Grigore Bascacov atunci cînd au cerut să fie reparti­zaţi în cite o gospodărie co­lectivă. Vrem să-i ajutăm pe colectivişti ca încă din aceas­tă primăvară să pună baze solide la temelia recoltei anu­lui acesta. Ne vom face datoria de utemişti, de specialişti. 1. TEOHARIDE Suntem ingineri agronomi. Am învăţat în facultate ştiinţa prin care i se pot smulge pămîntului recolte bogate. Am lucrat ptnă acum în ca­drul Comitetului de stat pentru valorificarea produselor agricole. Dar pentru că protesta noastră ne cere să fim a­cum pe ogoare, alături de colectiviştii pe care trebuie să-i ajutăm să aplice a­­grotehnica, să obţină producţii cît mai mari, vom merge în gos­podăriile colective care au ne­voie de ajutorul nostru. Ştim că ne aşteaptă o muncă intensă, şi că gospodăriile colec­tive în care vom merge au început acum campania agricolă de primăvară. Sînte multe ru­de producţie, dar voi avea sa­tisfacţia să-mi împlinesc şi pasiunea mea. Ii voi ajuta pe colectivişti să pună bazele unei întinse grădini de legu­me şi zarzavaturi, să aplice o agrotehnică superioară în scopul obţinerii unor producţii mari, să organizeze loturi se­­micere pentru ca să putem ajuta şi alte gospodării colec­tive vecine, cu seminţe de mare productivitate. Ing. ION TEODORESCU Datoria de utemişti Vom munci cu pasiune pe ogoare crări importante de făcut şi cu cit vor fi executate mai bine, cu atlt vor fi asigurate producţii mai mari. Pentru ca aceste lucrări să fie făcute aşa cum cere ştiinţa agri­colă, pentru ca belşugul să fie asigurat, pentru ca întreaga dez­voltare a gospodăriilor agricole colective în care vom merge să se desfăşoare în cele mai bune condiţii ne vom dărui cu pasiune muncii noastre, vom pune în practică cunoştinţele noastre, vom depune o muncă neobosită ală­turi de ţăranii colectivişti. Vom contribui în felul acesta la rezolvarea sarcinilor mari pe care le­­ pune partidul în ţaţa a­­griculturii noastre socialiste. Ing. BLEJAN DUMITRU, ing. BOIANŢ ION, ing. BRATU AUREL, Ing. COLGIU MIHAI, ing. COZIOL ALEXANDRU, Ing. DRUMEA ROMULUS, ing. LICHTER RICHARD, Ing. MITRICAN NICOLAE, ing. NÄESCU EUGEN, ing. PAVEL GHEORGHE, ing. PAVELESCU EUGEN, ing. POPEA LU­CIAN, ing. SZŐKE CAROL, ing. VELICOGLU GHEORGHE. In fotografie grupul de Inginer agronomi de la Comitetul de stat pentru valorificarea produ­­ smoc *grj col e «ara merg la tete. Unităţi noi pentru vînzarea articolelor de artizanat Pentru a asigura o cât mai bună servire a oamenilor muncii care vin în staţiuni­le de odihnă şi în diverse centre turistice, cu obiecte de artizanat, anul acesta reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti spe­cializată în desfacerea produ­selor de artă populară şi ar­tizanat se măreşte cu încă 24 de unităţi. Asemenea magazi­ne se vor deschide curând la Bicaz, Covasna, Turda, Petro­­şeni şi în alte localităţi frec­ventate de turişti. In felul a­­cesta toate traseele turistice importante vor fi deservite de unităţi pentru vînzarea arti­colelor de artizanat. Acum magazinele de pe li­toral şi din alte staţiuni se aprovizionează cu un bogat sortiment de produse. Ele vor desface anul acesta un volum aproape dublu faţă de anul trecut. (Agtrprta) Tradiţii In echipa de lăcătuşi condusă de Andrei Bencze a venit încă un muncitor, un proaspăt absolvent al şcolii profesionale. Asemănarea dintre şeful echipei şi­ noul sosit nu lasă nici o îndoială , e vorba de tată şi fiu. Ion Bencze a vrut să fie lăcătuş mecanic ca şi tatal său şi a devenit. Bătrînul a dorit să-şi pregătească schimbul, să predea ştafeta chiar unuia din copiii săi. De aceea l-a adus a­colo unde lucrează el, l-a introdus în marea familie a Uzinei „Steagul Roşu“-Braşov unde munceşte de aproape două decenii. Virgil Epure are patru fete. Şi toate patru lucrează la „Steagul Roșu", alături de tatăl lor. Elisa­­beta e miezuitoare, Ruxandra ma­gazioneră, Melania laborantă și Virginia ospătar la cantină. Ră­mase timpuriu fără mamă, fetele au găsit în colectivul uzinei un sprijin puternic în stare să le a­­jute, să le dezvolte. Cele patru surori sunt fruntaşe în sectoarele lor de muncă. Ruxandra şi Virgi­nia se află în rîndurile comuniș­tilor, celelalte două surori mai mici sunt utemiste. Surorile Epure sunt apreciate pentru buna lor pre­ însemnări iiimiiimiiiimiiiiii Hiiimmm. găsire profesională şi pentru acti­vitatea lor obştească. Cei cinci membrii ai familiei Epure lucrează în uzină bucurîndu-se de încre­derea şi simpatia tovarăşilor de munca. De altfel am greşit numă­­rînd doar cinci membri în familie. Melania e căsătorită cu electricia­nul Nicolae Doroffei — (amîndoi sunt membri ai echipei de teatru şi elevi la cursul seral). Soţul Eli­­sabetei, Alexandru Paniu este tur­nător la oțelărie, iar Virginia e căsătorită cu un vechi munci­tor de la „Steagul Roşu" astăzi transferat. Dacă adăugăm faptul că loji locuiesc în cartierul, „Steagul Roşu" avem imaginea deplină a unei familii de muncitori legată de o singură mare uzină. Două cazuri, două familii de muncitori. Am stăruit asupra lor pentru trăsătura comună ce le u­­neşte. Andrei Bencze şi-a adus fiul în uzină. Acelaşi lucru l-a făcut şi Virgil Epure cu fiicele sale. Se în­­cetăţeneşte tradiţia apropierii u­­nor familii întregi de o anumită uzină, de a se preda ştafeta me­seriei şi a locului de muncă din tată în fiu. Muncitorii îşi aduc cu dragoste copiii la uzina unde lu­crează şi ei, îi iniţiază în tainele meseriei, se predau primele no­ţiuni ale probităţii profesionale: AL. GIRNEAŢA (Continuare in pag. a 3-a) în sprijinul G.A.C. din regiunea Bucureşti FESTE 300 DE SPECIALIŞTI • Colectiviştii din regiunea Bucureşti, asemenea tuturor celor­lalţi colectivişti din ţară, sunt antrenaţi acum într-o însufle­ţită acţiune pentru înfăptuirea planurilor de dezvoltare a gos­podăriilor colective. In ajutorul lor au plecat şi continuă să plece numeroşi ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari. Dornici să pună în practică toate cunoştinţele lor, să-i ajute pe colectivişti să înveţe şi să aplice regulile agrozootehnice îna­intate, peste 300 de specialişti din agricultura regiunii Bucu­reşti, care lucrau în posturile administrative, la sfaturile popu­lare, la Agrosem, la diferite laboratoare şi în alte posturi, au cerut să meargă acum să lucreze pe ogoare în gospodăriile co­lective. B. LUCIAN

Next