Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)

1962-07-01 / nr. 4084

Candidaţi la studenţie este puţin timp, sute de tineri din regiunea Maramu­reş se vor îndrepta spre diferite facul­tăţi din ţară pen­tru a participa la examenele de admitere în învă­­ţămîntul superior. O bună parte din ei vor putea studia ca bur­sieri ai sfatului popular sau ai întreprinderilor din regiune. Sfa­tul popular regional şi conduce­rile întreprinderilor au propus pentru a deveni bursieri pe ti­nerii cei mai harnici. In regiunea Maramureş, pro­punerile pentru viitorii studenţi bursieri ai sfatului popular şi ai întreprinderilor s-au făcut încă din luna noiembrie 1961. Au fost larg popularizate condi­ţiile de admitere şi facultăţile în care vor putea studia viitorii studenţi bursieri. Secţiile de în­­văţămînt ale sfaturilor populare orăşeneşti au organizat consfă­tuiri cu diriginţii şi directorii şcolilor în vederea alegerii ce­lor mai merituoşi absolvenţi ai clasei a XI-a pentru a urma di­ferite facultăţi ca bursieri ai sfatului popular regional. Tinerilor cu aptitudini la ma­tematică, limba şi literatura ro­­mînă sau ştiinţele naturii li s-a recomandat să urmeze Institu­tul pedagogic, înfiinţat anul tre­cut în oraşul Baia Mare. Tinerilor muncitori din între­prinderi (care au absolvit şcoli medii sau şcoli medii sorale), care doresc să se pregătească în învăţămîntul superior, li s-au recomandat facultăţi tehnice în specificul întreprinderii unde lu­crează. Din propunerile existente pînă acum la sfatul popular al oraşu­lui Baia Mare şi la conducerile întreprinderilor, se observă că o bună parte din tinerii care can­didează la studenţie s-au orien­tat bine în alegerea profesiunii. Totuşi, există nejustificat de multe propuneri pentru arte plastice, conservator, medicină. Aceasta reflectă o insuficientă preocupare a organizaţiilor U.T.M., a conducerii şcolilor şi întreprinderilor, precum şi a unor secţii de învăţămînt pen­­tru o cit mai justă orientare a absolvenţilor potrivit cu ne­voile d­e cadre ale regiunii şi, în general, ale economiei na­ţionale. Chiar şi dintre ti­nerii care sunt recomandaţi să fie bursieri de întreprindere, unii sunt propuşi pentru filolo­gie, medicină, arhitectură, în loc să fie îndrumaţi cu precădere spre o profesiune legată de pro­filul uzinei. Şi aceasta, pentru că în unele locuri, cura ar fi Combi­­natul chimic Baia Mare, U­­zina „Unio" Sa­tu Mare şi altele, în loc să fie propuşi pentru a urma învăţămîntul Superior cei mai merituoşi tineri din între­prinderile respective. Se primesc propuneri de la alte întreprin­deri şi chiar din alte oraşe sau regiuni. La Combinatul chimic din Baia Mare, de exemplu, am întîlnit, printre candidaţii pen­­tru bursă de întreprindere, un tînăr din regiunea Hunedoara, deşi aici există mulţi tineri merituoşi, absolvenţi ai şcolii medii, care au îndrăgit între­prinderea şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni stu­denţi. Organizaţia U.T.M. ar fi trebuit să-i propună pe aceştia conducerii întreprinderii pentru a fi trimişi ca bursieri. Socotim că este necesar să se studieze cu mai multă grijă posibilităţile în­treprinderii şi să fie propuşi pentru facultate tinerii cei mai buni, care doresc să aibă o pre­gătire superioară, să se speciali­zeze. Mai este puţin timp pînă cînd viitorii bursieri ai sfaturilor populare şi ai întreprinderilor se vor prezenta la examene. Cum se vor prezenta, cîţi vor reuşi ? Acest lucru trebuie să preocupe mai mult comitetele orăşeneşti, raionale U.T.M. din regiune, organizaţiile U.T.M. din întreprinderi, conducerile şcoli­lor şi ale întreprinderilor, pre­cum şi secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare. Sfatul popular regional Mara­mureş dispune de peste 400 locuri pentru bursieri, între­prinderile mari din regiune au, de asemenea, locuri numeroase pentru bursieri. Pentru a putea alege pe cei mai buni tineri care să studieze în învăţămîntul su­perior, numărul candidaţilor pro­puşi pentru burse trebuie să fie mult mai mare decît cel exis­tent acum. De aceea, în conti­nuare trebuie să existe preocu­parea de a se face noi propu­neri de tineri care să candideze la examenele de admitere în fa­cultăți. Totodată, pentru a se prezenta la examenele de admi­tere în facultăți, e necesar ca tinerii să aibă o pregătire te­meinică. Cei care sînt elevi în clasa a XI-a la seral mai au legătură cu şcoala, cu cartea. Odată cu pregătirea pentru maturitate s-au pregătit şi pentru admi­tere. Dar unii tineri au absol­vit şcoli medii cu 2-4 ani în urmă. Mai ales pentru aceştia trebuie să se organizeze cursuri de pregătire. In regiune există 7 asemenea centre de pregătire pentru viitorii studenţi. Unele s-au deschis mai devreme, altele mai tîrziu. In Baia Mare, de exemplu, cursul s-a deschis abia la începutul lunii mai. Aproape toate cursurile de pregătire îşi desfăşoară activitatea pe lingă şcolile medii şi cuprind absol­venţii de la zi şi seral din acest an. In Satu Mare, există un cen­tru de pregătire pe lingă Şcoala medie „M. Eminescu“, care cu­prinde 8 grupe, pe specialităţi. Cursurile la acest centru de pre­gătire s-au deschis în luna ianua­rie. La aceste cursuri participă 229 de tineri, absolvenţi ai şco­lii medii serale din acest an şi din anii anteriori. Acum, cursurile de pregătire au fost întrerupte pentru perioa­da cit va dura examenul de ma­turitate. Ele vor trebui reluate însă imediat după terminarea examenelor de maturitate. Pre­gătirea viitorilor studenţi va tre­bui intensificată ţinînd seama de perioada scurtă care a mai rămas pînă ce candidaţii se vor prezenta la examenele de admi­tere în învăţămîntul superior. Organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi din întreprinderi le revine Sarci­na de a se ocupa de mobilizarea tuturor candidaţilor să participe cu regularitate la cursuri şi să se pregătească cu toată seriozi­tatea. I. CHIŢIMIA Popa D. Constantin — co­muna Stăneşti, raionul Curtea de Argeş. Arhiva fostei şcoli tehnice mecanice agricole Argeş se a­­flă în prezent la Şcoala de meserii din oraşul Piteşti, strada 1 Mai nr. 44. Urmează ca dumneavoastră să vă adre­saţi acestei şcoli pentru a ob­ţine diploma şi celelalte acte solicitate, Gh­eorghe Marin — Iaşi. Sesizarea dumneavoastră trimisa redacţiei s-a dovedit a fi întemeiată. Organele în drept care au cercetat cazul au constatat că pedagogul Popovici Petre de la căminul Şcolii medii nr. 3 avea o comportare ne­­justă faţă de e­­levi. Pentru a­­ceastă atitudi­ne el a fost sancţionat pe linie adminis­trativă cu ,,mu­­trare scrisă cu avertisment“. Totodată, co­mitetul U.T.M. al Şcolii medii nr. 3 a luat măsuri pentru a-l ajuta pe cel în cauză să lichideze lip­surile semnalate. V. Lucian­­ Brăila, în urma scrisorii dumnea­voastră critice trimisă „Scîn­­teii tineretului“, biroul Comi­tetului orășenesc U.T.M. Brăi­la a analizat activitatea comi­tetului U.T.M de la Combina­tul de industrializare a lem­nului privind antrenarea ti­nerilor muncitori în activita­tea cultural-artistică, în ur­ma măsurilor luate, organiza­ţia U.T.M. de la C.I.L. a ini­ţiat o serie de acţiuni cultu­ral-educative menite să ofere tinerilor din întreprindere po­sibilitatea petrecerii în mod plăcut şi instructiv a timpului liber. Astfel s-au organizat o brigadă artistică de agitaţie, foi ale tineretului, concursuri gen „cine ştie cîştigă" pe di­verse teme, biblioteci volante, simpozioane literare, confe­rinţe, competiţii sportive de masă şi altele. în momentul de faţă un număr însemnat de tineri participă activ la activitatea cultural-artistică din Combinat. Aşteptăm noi scrisori de la dumneavoastră ! C. Alexandru — Curtea de Argeş. Conducerea întreprinderii forestiere Curtea de Argeş a aprobat propunerile făcute de dumneavoastră în scrisoarea adresată redacţiei. Tinerilor muncitori care frecventează cursurile de pregătire în ve­derea susţinerii examenului de admitere în clasa a VIII-a li s-au creat condiţii optime de studiu : au fost încadraţi în schimburi de muncă care să le permită frecventarea regu­lată a cursurilor, au fost ca­zaţi în dormi­toare apropia­te de şcoală, s-au organizat grupe de în­trajutorare la învăţătură etc. Vă dorim noi succese în mun­­că şi la şcoală! Un grup de tineri colecti­vişti de la G.A.C. „Victo­ria“, comuna Crivina, raio­nul Vînju Mare. Oficiul P.T.T.R. Vînju Mare a luat măsuri ca ziarul „Scîn­­teia tineretului" la care sîn­­teţi abonaţi pentru tot anul în curs, să vi se înmîneze la timp. Luca Mihai — Hunedoara. Sfatul popular al comunei Gurbăneşti,­ raionul Lehliu, ne-a comunicat că v-a expe­diat adeverinţa solicitată. Aşteptăm să ne confirmaţi dacă a­ţi intrat în posesia acestui act. D. Florea — comuna Os­trov, raionul Adamclisi. Elevii-muncitori de la G.A.S. Ostrov care urmau şcoala medie serală din ora­şul Călăraşi, pierdeau întra­­devăr mult timp aşteptind vaporul-cursă ce-i transporta peste Dunăre. Pentru evitarea acestui neajuns, conducerea G.A.S. „Ostrov" a hotărît ca începînd cu noul an şcolar să pună la dispoziţia elevilor­­muncitori o şalupă care să asigure transportul lor de la Ostrov la Călăraşi şi retur. A apărut Tînârul leninist revistă editată de C.C. al U.T.M. — iunie 1962 SUMAR : — Plenara lărgită a C.C. al U.T.M.! •— Raport cu­ privire la sarcinile ce revin organizaţiilor U.T.M. din hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. şi sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale din aprilie 1962 prezentat de tovară­şul Virgil Trofin la plenara C.C. al U.T.M.­­ P. NIŢA — In plină bătălie pentru recoltă. IN AJUTORUL PROPAGANDIS­TULUI : AL. GOLIANU — Tinere­tul sovietic luptă pentru pace. VIAŢA U.T.M. : V. ICHIM — Cresc şi se întăresc rindurile or­ganizaţiei . C. ANDREESCU — Exigenţă, operativitate, eficacitate. Concursul nostru: A. TATU — Toţi tinerii participă la acţiuni culturale ; I. PETRAREANU — O duminică de odihnă activă. TRIBUNA SECRETARULUI : GH. BACIU — Promotori ai nou­lui ; C. CHIRU — Legumicultorii — tineri harnici şi pricepuţi. ŞCOLI ŞI PIONIERI: — Sarci­nile organizaţiilor U.T.M. în des­făşurarea vacanţei de vară . M. CIOBANU — In tabăra de pe malul Argeşului ; — Instructorii îşi spun cuvîntul; — Sfaturi prac­tice pentru vacanţă. RĂSPUNDEM LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR! CORESPONDEN­ŢII NE SCRIU. Demonstraţii aviatice pe aeroportul Băneasa Un atractiv specta­col de paraşutism sportiv şi demonstra­ţii aviatice va putea fi urmărit astăzi de dimineaţă cu înce­pe­­re de la ora 10 pe aeroportul Băneasa. La reuşită acestui program artistic îşi vor da concursul ma­eştri din 4 ţări : R.P. Polonă, R. P. Unga­ră, R. P. Bulgaria şi R. P. Romina. Pro­bele de duminica ale paraşu­tiştilor sportivi vor deschide concur­sul internaţional care se va desfăşura în continuare pînă la 10 iulie la Clinceni. Din lotul paraşutiş­­tilor români vor face parte şi cunoscuţii recordmani mondiali Gh. Iancu şi Elena Băcăoanu. La zbor fără motor va evo­lua maestrul sportu­lui Mircea Finescu, iar la zbor cu motor, St. Calotă şi C. Ma­­nolache. (Agerpres) Campionatul republican Astăzi nu loc trei meciuri din ultima etapă din turul cam­pionatului republi­can de rugbi. Un plus de interes îl prezintă întîlnirea de la Petroşeni, din­tre echipa din loculi­ de rugbi­ tute — Ştiinţa, care s-a dovedit cea mai bună echipă din pro­vincie, şi campioana ţării, Steaua Bucu­reşti, în Capitală­ pe sta­dionul din şoseaua Olteniţei, de la ora 8:30, se dispută par­tida Unirea—C.S.M.S. Iaşi, iar după-amiază, de la ora 18, pe te­renul din str. Dr. Staicovici. Progresul primeşte replica for­maţiei Ştiinţa Cluj. (Agerpres) Studenţii de la Institutul de mine din Petroşani ieşind bucuroşi de la un examen pe care l-au tre­cut cu succes. Foto : AGERPRES Lung, strimt şi sălbatic, dar superb prin sălbatica sa fru­museţe, pasul Surduc este unul din cele mai impunătoa­re defilee ale Carpaţilor me­ridionali, închipuind hotarul dintre Paring şi Vîlcan, apele celor două Jiuri de est şi de vest, unite la gura strîmtorii Surduc-Livezeni se năpustesc vijelios pe albia îngustă spre cîmpia olteană. Șerpuind, șo­seaua urmează cursul întorto­­chiat al Jiului, cînd pe un mal, cînd pe celălalt. Peisajul este completat armonios de firul argintiu al liniei ferate, de dantelăria viaductelor și sumedenia tunelelor (în număr de 39) realizare minunată a regimului nostru democrat­­popular. Drum de acces spre ţinutul cel mai mănos al Daciei­ ro­­mane, defileul Jiului este po­menit în lucrările multor is­torici. Cercetările efectuate la Bumbeşti au dat la iveală mai multe fortificaţii romane şi un material arheologic Valo­ros, format din obiecte de ceramică, sticlă şi metal. O adevărată surpriză a consti­tuit descoperirea unui sigiliu roman, a unor fragmente de arme, (vîrfuri de săgeţi şi su­liţe), a unui mare număr de unelte ca: topoare de fier, tesle, burghie, cuţite, cleşti de mărimi diferite, bucăţi din­­tr-o seceră, o coasă etc. Uneori paşii drumeţilor se opresc în loc şi privirile lor se rotesc întrebătoare: Ce taine mai asâ. nd uriaşele prispe de piatră ? La km 4 în partea stingă a şoselei ce străbate defileul se deschide Valea Polatiştei. Parcă nici unde arpa nu e mai limpede, aerul mai ozonat, pădurea mai îmbietoare şi iarba poie­nilor mai verde şi mai fra­gedă ca în acest loc — vara şi toamna — belşugul de smeu­ră, afine, fragi, mure, alune, ciuperci, este de nedescris. In locul unde pîrîul Surpa­tă se uneşte cu apa Cutresei se află trei peşteri monumen­tale, adevărate laboratoare ale naturii. Urmînd un itinerar opus Văii Palatiştei, aflat dincolo de apa Jiului, se poate ajunge prin Cîndetu şi Dragoiul la Pasul Vîlcan şi la casa de o­­dihnă Straja (1621 m şi respec­tiv 1445 m). Ambele sunt situate în mun­ţii vîl­ean. Deşi aceşti munţi nu ating înălţimile din Rete­zat sau Paring, totuşi ei sînt foarte atrăgători pentru ex­cursionişti. Drumurile spre Valea Jiului sînt deschise oricînd şi oricui. Frumuseţile ei naturale sînt atît de încîntătoare, incit me­rită osteneala pentru a fi vă­zute. Cunoaşterea lor va um­ple de bucurie şi mîndrie ini­ma celor care le cercetează. A. NICHIFOREL TURISTICE ÎN MUNŢII VÎLCAN dMZTMJdLSiW Menw nrseeeretor Ultima etapă a categoriei A la fotbal Şase din cele şapte meciuri ale ultimei etape a campiona­tului categoriei A de fotbal se dispută astăzi. In Capitală, pe stadionul „23 August", Steaua intîlneşte cu începere de la ora 18, pe Dinamo Bacău. Re­priza a doua a acestui meci va fi transmisă la radio, în­­cepînd de la ora 19, pe pro­gramul I. In ţară au loc următoarele meciuri: Timişoara : Ştiinţa— Dinamo Bucureşti; Cluj : Şti­­inţa—Dinamo Piteşti; Arad : U.T.A.—Minerul Lupeni; Pe­troşeni : Jiul—Metalul Tîrgo­­vişte ; Braşov : Steagul Roşu — Progresul Bucureşti. Ulti­mul meci al etapei, Rapid — Petrolul, este programat mîi­­ne, pe stadionul Republicii, în nocturnă, de la ora 20:30. ZIUA CEA MAI FRUMOASĂ Pentru ce anume ? — a fost în­trebat. Din nou, tinărul a ridi­cat din umeri. Nu ştia exact pentru ce. De fapt, nimic im­portant nu-l solicita. Cîteva săp­­tămini a lucrat corect, ca să nu-l critice nimeni. Şi abia că l-au criticat toţi cerindu-i mai mult: o conştiinţă de muncitor al zilelor noastre. Apoi, cu aju­torul tovarăşilor de muncă, şi în primul rînd al comuniştilor, a­­cest tînăr a început să facă des­coperiri... Adică, să priceapă me­canismul uzinei, cite se pot face într-o uzină, şi ce-ar fi dacă toţi ar lucra fără pasiune. Dar cea mai emoţionantă descope­rire a făcut-o cu privire la pro­pria lui persoană , că le poate fi altora de folos. O inovaţie care i s-a aprobat uşura munca a sute de tovarăşi... Din acel moment, uzina i s-a părut inte­resantă, cele opt ore de lucru foarte interesante, făcînd parte din viaţa lui de fiecare zi. Dacă Friedel Mantsch se va angaja în oricare din întreprin­derile noastre, va descoperi şi el, cu ajutorul tovarăşilor de muncă, ceea ce este cu adevărat frumos şi interesant. Atunci va avea tăria să condamne existen­ţa de parazit şi va şti să-şi fe­rească tinereţea de „prieteni" cheflii, ba mai mult, să le do­vedească şi lor că om este cel care munceşte. Cu gindul la acea zi cînd va fi stimat şi pre­ţuit şi va face cinste familiei lui­ de muncitori, Friedel Mant­sch trebuie să se apuce de lucru. Să lucreze, să-şi pună multe întrebări despre ce-a făcut, ce se aşteaptă de la el — şi să dea tot atitea răspunsuri prin munca pasionantă de fiecare zi. (Urmare din pag. 1) neinteresant. Și chiar îşi făcea următoarea socoteală : dacă stau opt ore aici, alte două la masă, o oră în tramvai etc. cit timp îmi mai rămine pentru altele ? PE SCURT • Desfășurată pe teren neutru, la Geneva, finala „Cupei cam­pionilor europeni” la baschet masculin a opus echipele Dinamo Tbilisi și Real Madrid. După un meci foarte spectaculos, victoria a revenit baschetbaliștilor sovietici cu scorul de 90-83 (38-36). • Meciurile disputate în campionatul unional de fotbal s-au în­cheiat cu următoarele rezultate : Dinamo Moscova-Spartak Moscova 2-0; Dinamo Leningrad-Torpedo Kutaisi 1-1; Aripile Sovietelor Kuibîiev-Avangard Harkov 3-0; Jalgiris Vilnius-Moldova Chișinău 1-1 ; Șahti­or Donețk-Kairat Alma Ata 2-0. • Pe stadionul „1 Mai" din Constanţa s-a desfăşurat sîmbătă întîlnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţionata regiunii Dobrogea. Au cîştigat fotbaliştii români cu scorul de 1-0 (1-0) prin golul marcat de Moroianu în minutul 34. • In turul trei al probei de simplu feminin din cadrul turneului international de tenis de la Wimbledon, jucătoarea cehoslovacă Sukova a dispus cu 8-6, 6-3 de australianca Jan Lehane. Sukove s-a calificat pentru sferturile de finală în care se va întîlni cu Mortimer (Anglia). In proba de dublu mixt, Lihaciov, Dmitrieva (U.R.S.S.) au învins cu 6-2; 6-4 pe Arilla, Templer (Spania). Cuplul cehoslovac Javorski, Sukova a eliminat cu 6-2 ; 6-2 pe Klarke, Rich (Noua Zeelandă). • La campionatele mondiale de haltere care vor avea loc anul acesta între 16 și 22 septembrie la Budapesta şi-au anunţat ofi­cial participarea 14 ţări : U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Austria, R. P. Bulgaria, Canada, Finlanda, Franţa, Irak, Iran, Izrael, Italia, R. D. Germană şi Turcia. Se aşteaptă confirmările din partea­ altor 20 de ţări, printre care R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, R. P. Română, R. F. Germană, Suedia și Belgia. Viteza zilnica de lucru — in creştere (Urmare din pag. 1)­­a, a început in raionul nostru fi recoltatul griului. Primele gospodării colective care au în­ceput au fost cele din Cotorca fi din satul Mitropolia. Situaţia aceasta ne face să fim optimişti in privinţa respectării vitezei zilnice de lucru. — Multe gospodării colec­tive şi-au luat angajamentul de a scurta termenul stabilit cu cite o zi-două. Există po­sibilitatea reducerii timiaului de lucru in întregul raion ? ■— De bună seamă. Folosirea raţională a mafinilor fi atelaje­lor, buna organizare a muncii la recoltatul manual vor contribui direct la urgentarea lucrărilor. Aici au un cuvint important de spus şi tinerii. Dacă, alături de virstnici, toţi tinerii vor munci cu pasiune şi nu vor lipsi nici o oră de la muncă, vor putea contribui in mare măsură la creşterea vitezei zilnice de lu­cru la recoltatul cu coasa şi se­cera, la strîngerea snopilor, la treierat. In loc de 8 zile, recol­tatul poate dura 6-7 zile, iar tre­ieratul 12-14 zile in loc de 18. Noi sperăm să reducem timpul de lucru pe care l-am stabilit. Faptele din teren dovedesc că există suficiente condiţii pentru aceasta. De pildă, in comuna Flo­­rica cele 668 de ha de grîu, 10 ha de orz, 50 de ha cu mazăre, 35 de ha de borceag pentru să­­minţă şi 30 de ha de ovăz, nu pot fi recoltate în timpul optim cu mijloacele S.M.T.-ului. De a­­ceea colectiviştii au reparat 6 secerători simple pe care le au în proprietate obştească, cele 90 de atelaje, iar coasele şi sece­­rile necesare au fost ascuţite pentru a depăşi viteza zilnică şi a realiza recoltatul in şase zile in loc de opt, a fost stabilit un număr de peste 200 cosaşi. Din­tre aceştia organizaţia U.T.M. a recomandat numeroşi tineri. Ma­gazia veche cu o capacitate de 50 de vagoane a G.A.C. a fost reparată şi pregătită în acest scop şi pînă la 1 iulie se va termina construcţia altei maga­zii cu o capacitate de 50 de va­goane. Pregătiri intense pentru strîn­gerea recoltei s-au făcut şi în cele două gospodării colective din comuna Amaru. In afară de repararea a 4 secerători simple, au fost pregătite magaziile, revi­zuite atelajele pentru recoltatul celor 800 de ha cu grîu, 32 de ha cu orz şi 16 ha cu ovăz, iar forţele au fost completate cu peste 200 de cosaşi, cu echipe de strîngători şi de treierători. Mecanizatorii de la S.M.T. Ino­­teşti, Mihăileşti şi Ciorani au raportat că toate tractoarele, combinele, batozele şi seceratu­­rile-legături­i cu care vor lucra în campania de vară la recoltat şi la arăturile adinei în mirişti (cu schimbul de zi şi de noapte) sunt gata pregătite. După ritmul cu care se lucrea­ză în prezent, viteza zilnică de recoltare va fi depăşită. Colecti­viştii şi mecanizatorii sunt hotă­­rîţi să stringă la timp şi fără pierderi recolta, pregătind in a­­celaşi timp condiţii optime şi pentru arăturile şi însămînţările celei de-a doua culturi — po­rumbul siloz. In aceste zile, paralel cu ast­fel de lucrări, colectiviştii dau zor cu construcţiile magaziilor noi pe care le vor termina pînă cel tîrziu la 1 iulie a.c. Piloţii sosiţi din cursă pe ae­roportul Băneasa verifică una dintre instalaţiile minoriului IL 18 Foto : GR. PREPELIŢĂ Declaraţiile dr. B. R. Sen, directorul general al F. A. O. Simbătă dimineaţa, dr. B. R. Sen, directorul general al Organi­zaţiei pentru alimentaţie şi agri­­cultură a O.N.U. (F.A.O.), şi ex­perţii organizaţiei care l-au însoţit în vizita sa în ţara noastră, au părăsit Capitala, înainte de plecare, dr. B. R. Sen a avut o convorbire cu redactorul Agenţiei Române de Presă ,,Ager­­pres", Emil Marinescu. împreună cu cîţiva colegi, am vizitat ţara dv. pentru a stabili contacte personale în scopul creă­rii unei baze pentru lărgirea co­laborării dintre F.A.O. şi România, a spus oaspetele. Romînia are un minunat plan de dezvoltare economică şi reali­zări importante, ceea ce îi permite să aducă o contribuţie de seamă la activitatea F.A.O., la ridicarea nivelului de viaţă al ţărilor s­ale dezvoltate. Ţara dv. va putea, la rindul ei, să folosească experien­ţa şi sprijinul organizaţiei noa­stre. Am acum o vedere de ansamblu asupra agriculturii ţării dv. Ro­­mînia situează agricultura la un înalt nivel şi trebuia-ă să mărturi­sesc că sunt profund impresionat de eficienţa măsurilor întreprinse în domeniul dezvoltării acestei ramuri. înainte de a ,veni aici aveam unele cunoştinţe despre muzica şi­­ folclorul Rominiei, îmi imaginam că roiţienii sunt foarte veseli, co­municativi. Cele constatate in tim­pul vizitei au depăşit imaginaţia mea. Veselia sănătoasă a poporu­lui român se datoreşte vieţii lui noi. Există în Romînia o mare bucurie de a trăi, peste tot se pot vedea oameni mulţumiţi. In încheiere, dr. B. R. Sen a exprimat mulţumiri pentru ospita­litatea cu care a fost primit în ţara­ noastră şi dorinţa de a mai vizita Romînia. (Agerpres) Informaţii La 30 iunie a.c. a sosit la Bucureşti Dr. Paul Wetzler, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei în Republica Populară Romînă. La sosire, Dr. Paul Wetzler a fost salutat de Gheorghe Luica, directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Ex­terne. ★ La Călimăneşti a fost dată în folosinţă recent vila „Ol­tul” cu o capacitate de 165 de locuri. In acest fel, capacita­tea de cazare a staţiunii creşte la 2 000 de locuri de serie. Oamenii muncii veniţi la o­­dihnă sau tratament găsesc aici o bază modernă de fizio­terapie, un laborator culinar etc. (Agerpres) Sâptâmîna viitoare pe ecranele Capitalei FETELE cu: NADEJDA RUMEANŢEVA (care a obţinut Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul in­­ternaţional al filmului de la Mar del Plata (Argentina) în 1962, NIKOLAI RIBNIKOV şi I. MAKAROVA O producţie a studioului „Mosfilm” NUMAI O GLUMA O producţie a studiourilor din R. P. Ungară cu cunoscuţii actori: TOLNAY KLÁRI, VASS EV­A, LATABAR KALMAN şi KISS MANYI

Next