Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)
1962-07-01 / nr. 4084
Candidaţi la studenţie este puţin timp, sute de tineri din regiunea Maramureş se vor îndrepta spre diferite facultăţi din ţară pentru a participa la examenele de admitere în învăţămîntul superior. O bună parte din ei vor putea studia ca bursieri ai sfatului popular sau ai întreprinderilor din regiune. Sfatul popular regional şi conducerile întreprinderilor au propus pentru a deveni bursieri pe tinerii cei mai harnici. In regiunea Maramureş, propunerile pentru viitorii studenţi bursieri ai sfatului popular şi ai întreprinderilor s-au făcut încă din luna noiembrie 1961. Au fost larg popularizate condiţiile de admitere şi facultăţile în care vor putea studia viitorii studenţi bursieri. Secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare orăşeneşti au organizat consfătuiri cu diriginţii şi directorii şcolilor în vederea alegerii celor mai merituoşi absolvenţi ai clasei a XI-a pentru a urma diferite facultăţi ca bursieri ai sfatului popular regional. Tinerilor cu aptitudini la matematică, limba şi literatura romînă sau ştiinţele naturii li s-a recomandat să urmeze Institutul pedagogic, înfiinţat anul trecut în oraşul Baia Mare. Tinerilor muncitori din întreprinderi (care au absolvit şcoli medii sau şcoli medii sorale), care doresc să se pregătească în învăţămîntul superior, li s-au recomandat facultăţi tehnice în specificul întreprinderii unde lucrează. Din propunerile existente pînă acum la sfatul popular al oraşului Baia Mare şi la conducerile întreprinderilor, se observă că o bună parte din tinerii care candidează la studenţie s-au orientat bine în alegerea profesiunii. Totuşi, există nejustificat de multe propuneri pentru arte plastice, conservator, medicină. Aceasta reflectă o insuficientă preocupare a organizaţiilor U.T.M., a conducerii şcolilor şi întreprinderilor, precum şi a unor secţii de învăţămînt pentru o cit mai justă orientare a absolvenţilor potrivit cu nevoile de cadre ale regiunii şi, în general, ale economiei naţionale. Chiar şi dintre tinerii care sunt recomandaţi să fie bursieri de întreprindere, unii sunt propuşi pentru filologie, medicină, arhitectură, în loc să fie îndrumaţi cu precădere spre o profesiune legată de profilul uzinei. Şi aceasta, pentru că în unele locuri, cura ar fi Combinatul chimic Baia Mare, Uzina „Unio" Satu Mare şi altele, în loc să fie propuşi pentru a urma învăţămîntul Superior cei mai merituoşi tineri din întreprinderile respective. Se primesc propuneri de la alte întreprinderi şi chiar din alte oraşe sau regiuni. La Combinatul chimic din Baia Mare, de exemplu, am întîlnit, printre candidaţii pentru bursă de întreprindere, un tînăr din regiunea Hunedoara, deşi aici există mulţi tineri merituoşi, absolvenţi ai şcolii medii, care au îndrăgit întreprinderea şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni studenţi. Organizaţia U.T.M. ar fi trebuit să-i propună pe aceştia conducerii întreprinderii pentru a fi trimişi ca bursieri. Socotim că este necesar să se studieze cu mai multă grijă posibilităţile întreprinderii şi să fie propuşi pentru facultate tinerii cei mai buni, care doresc să aibă o pregătire superioară, să se specializeze. Mai este puţin timp pînă cînd viitorii bursieri ai sfaturilor populare şi ai întreprinderilor se vor prezenta la examene. Cum se vor prezenta, cîţi vor reuşi ? Acest lucru trebuie să preocupe mai mult comitetele orăşeneşti, raionale U.T.M. din regiune, organizaţiile U.T.M. din întreprinderi, conducerile şcolilor şi ale întreprinderilor, precum şi secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare. Sfatul popular regional Maramureş dispune de peste 400 locuri pentru bursieri, întreprinderile mari din regiune au, de asemenea, locuri numeroase pentru bursieri. Pentru a putea alege pe cei mai buni tineri care să studieze în învăţămîntul superior, numărul candidaţilor propuşi pentru burse trebuie să fie mult mai mare decît cel existent acum. De aceea, în continuare trebuie să existe preocuparea de a se face noi propuneri de tineri care să candideze la examenele de admitere în facultăți. Totodată, pentru a se prezenta la examenele de admitere în facultăți, e necesar ca tinerii să aibă o pregătire temeinică. Cei care sînt elevi în clasa a XI-a la seral mai au legătură cu şcoala, cu cartea. Odată cu pregătirea pentru maturitate s-au pregătit şi pentru admitere. Dar unii tineri au absolvit şcoli medii cu 2-4 ani în urmă. Mai ales pentru aceştia trebuie să se organizeze cursuri de pregătire. In regiune există 7 asemenea centre de pregătire pentru viitorii studenţi. Unele s-au deschis mai devreme, altele mai tîrziu. In Baia Mare, de exemplu, cursul s-a deschis abia la începutul lunii mai. Aproape toate cursurile de pregătire îşi desfăşoară activitatea pe lingă şcolile medii şi cuprind absolvenţii de la zi şi seral din acest an. In Satu Mare, există un centru de pregătire pe lingă Şcoala medie „M. Eminescu“, care cuprinde 8 grupe, pe specialităţi. Cursurile la acest centru de pregătire s-au deschis în luna ianuarie. La aceste cursuri participă 229 de tineri, absolvenţi ai şcolii medii serale din acest an şi din anii anteriori. Acum, cursurile de pregătire au fost întrerupte pentru perioada cit va dura examenul de maturitate. Ele vor trebui reluate însă imediat după terminarea examenelor de maturitate. Pregătirea viitorilor studenţi va trebui intensificată ţinînd seama de perioada scurtă care a mai rămas pînă ce candidaţii se vor prezenta la examenele de admitere în învăţămîntul superior. Organizaţiilor U.T.M. din şcoli şi din întreprinderi le revine Sarcina de a se ocupa de mobilizarea tuturor candidaţilor să participe cu regularitate la cursuri şi să se pregătească cu toată seriozitatea. I. CHIŢIMIA Popa D. Constantin — comuna Stăneşti, raionul Curtea de Argeş. Arhiva fostei şcoli tehnice mecanice agricole Argeş se află în prezent la Şcoala de meserii din oraşul Piteşti, strada 1 Mai nr. 44. Urmează ca dumneavoastră să vă adresaţi acestei şcoli pentru a obţine diploma şi celelalte acte solicitate, Gheorghe Marin — Iaşi. Sesizarea dumneavoastră trimisa redacţiei s-a dovedit a fi întemeiată. Organele în drept care au cercetat cazul au constatat că pedagogul Popovici Petre de la căminul Şcolii medii nr. 3 avea o comportare nejustă faţă de elevi. Pentru această atitudine el a fost sancţionat pe linie administrativă cu ,,mutrare scrisă cu avertisment“. Totodată, comitetul U.T.M. al Şcolii medii nr. 3 a luat măsuri pentru a-l ajuta pe cel în cauză să lichideze lipsurile semnalate. V. Lucian Brăila, în urma scrisorii dumneavoastră critice trimisă „Scînteii tineretului“, biroul Comitetului orășenesc U.T.M. Brăila a analizat activitatea comitetului U.T.M de la Combinatul de industrializare a lemnului privind antrenarea tinerilor muncitori în activitatea cultural-artistică, în urma măsurilor luate, organizaţia U.T.M. de la C.I.L. a iniţiat o serie de acţiuni cultural-educative menite să ofere tinerilor din întreprindere posibilitatea petrecerii în mod plăcut şi instructiv a timpului liber. Astfel s-au organizat o brigadă artistică de agitaţie, foi ale tineretului, concursuri gen „cine ştie cîştigă" pe diverse teme, biblioteci volante, simpozioane literare, conferinţe, competiţii sportive de masă şi altele. în momentul de faţă un număr însemnat de tineri participă activ la activitatea cultural-artistică din Combinat. Aşteptăm noi scrisori de la dumneavoastră ! C. Alexandru — Curtea de Argeş. Conducerea întreprinderii forestiere Curtea de Argeş a aprobat propunerile făcute de dumneavoastră în scrisoarea adresată redacţiei. Tinerilor muncitori care frecventează cursurile de pregătire în vederea susţinerii examenului de admitere în clasa a VIII-a li s-au creat condiţii optime de studiu : au fost încadraţi în schimburi de muncă care să le permită frecventarea regulată a cursurilor, au fost cazaţi în dormitoare apropiate de şcoală, s-au organizat grupe de întrajutorare la învăţătură etc. Vă dorim noi succese în muncă şi la şcoală! Un grup de tineri colectivişti de la G.A.C. „Victoria“, comuna Crivina, raionul Vînju Mare. Oficiul P.T.T.R. Vînju Mare a luat măsuri ca ziarul „Scînteia tineretului" la care sînteţi abonaţi pentru tot anul în curs, să vi se înmîneze la timp. Luca Mihai — Hunedoara. Sfatul popular al comunei Gurbăneşti, raionul Lehliu, ne-a comunicat că v-a expediat adeverinţa solicitată. Aşteptăm să ne confirmaţi dacă aţi intrat în posesia acestui act. D. Florea — comuna Ostrov, raionul Adamclisi. Elevii-muncitori de la G.A.S. Ostrov care urmau şcoala medie serală din oraşul Călăraşi, pierdeau întradevăr mult timp aşteptind vaporul-cursă ce-i transporta peste Dunăre. Pentru evitarea acestui neajuns, conducerea G.A.S. „Ostrov" a hotărît ca începînd cu noul an şcolar să pună la dispoziţia elevilormuncitori o şalupă care să asigure transportul lor de la Ostrov la Călăraşi şi retur. A apărut Tînârul leninist revistă editată de C.C. al U.T.M. — iunie 1962 SUMAR : — Plenara lărgită a C.C. al U.T.M.! •— Raport cu privire la sarcinile ce revin organizaţiilor U.T.M. din hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. şi sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale din aprilie 1962 prezentat de tovarăşul Virgil Trofin la plenara C.C. al U.T.M. P. NIŢA — In plină bătălie pentru recoltă. IN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI : AL. GOLIANU — Tineretul sovietic luptă pentru pace. VIAŢA U.T.M. : V. ICHIM — Cresc şi se întăresc rindurile organizaţiei . C. ANDREESCU — Exigenţă, operativitate, eficacitate. Concursul nostru: A. TATU — Toţi tinerii participă la acţiuni culturale ; I. PETRAREANU — O duminică de odihnă activă. TRIBUNA SECRETARULUI : GH. BACIU — Promotori ai noului ; C. CHIRU — Legumicultorii — tineri harnici şi pricepuţi. ŞCOLI ŞI PIONIERI: — Sarcinile organizaţiilor U.T.M. în desfăşurarea vacanţei de vară . M. CIOBANU — In tabăra de pe malul Argeşului ; — Instructorii îşi spun cuvîntul; — Sfaturi practice pentru vacanţă. RĂSPUNDEM LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR! CORESPONDENŢII NE SCRIU. Demonstraţii aviatice pe aeroportul Băneasa Un atractiv spectacol de paraşutism sportiv şi demonstraţii aviatice va putea fi urmărit astăzi de dimineaţă cu începere de la ora 10 pe aeroportul Băneasa. La reuşită acestui program artistic îşi vor da concursul maeştri din 4 ţări : R.P. Polonă, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria şi R. P. Romina. Probele de duminica ale paraşutiştilor sportivi vor deschide concursul internaţional care se va desfăşura în continuare pînă la 10 iulie la Clinceni. Din lotul paraşutiştilor români vor face parte şi cunoscuţii recordmani mondiali Gh. Iancu şi Elena Băcăoanu. La zbor fără motor va evolua maestrul sportului Mircea Finescu, iar la zbor cu motor, St. Calotă şi C. Manolache. (Agerpres) Campionatul republican Astăzi nu loc trei meciuri din ultima etapă din turul campionatului republican de rugbi. Un plus de interes îl prezintă întîlnirea de la Petroşeni, dintre echipa din loculi de rugbi tute — Ştiinţa, care s-a dovedit cea mai bună echipă din provincie, şi campioana ţării, Steaua Bucureşti, în Capitală pe stadionul din şoseaua Olteniţei, de la ora 8:30, se dispută partida Unirea—C.S.M.S. Iaşi, iar după-amiază, de la ora 18, pe terenul din str. Dr. Staicovici. Progresul primeşte replica formaţiei Ştiinţa Cluj. (Agerpres) Studenţii de la Institutul de mine din Petroşani ieşind bucuroşi de la un examen pe care l-au trecut cu succes. Foto : AGERPRES Lung, strimt şi sălbatic, dar superb prin sălbatica sa frumuseţe, pasul Surduc este unul din cele mai impunătoare defilee ale Carpaţilor meridionali, închipuind hotarul dintre Paring şi Vîlcan, apele celor două Jiuri de est şi de vest, unite la gura strîmtorii Surduc-Livezeni se năpustesc vijelios pe albia îngustă spre cîmpia olteană. Șerpuind, șoseaua urmează cursul întortochiat al Jiului, cînd pe un mal, cînd pe celălalt. Peisajul este completat armonios de firul argintiu al liniei ferate, de dantelăria viaductelor și sumedenia tunelelor (în număr de 39) realizare minunată a regimului nostru democratpopular. Drum de acces spre ţinutul cel mai mănos al Daciei romane, defileul Jiului este pomenit în lucrările multor istorici. Cercetările efectuate la Bumbeşti au dat la iveală mai multe fortificaţii romane şi un material arheologic Valoros, format din obiecte de ceramică, sticlă şi metal. O adevărată surpriză a constituit descoperirea unui sigiliu roman, a unor fragmente de arme, (vîrfuri de săgeţi şi suliţe), a unui mare număr de unelte ca: topoare de fier, tesle, burghie, cuţite, cleşti de mărimi diferite, bucăţi dintr-o seceră, o coasă etc. Uneori paşii drumeţilor se opresc în loc şi privirile lor se rotesc întrebătoare: Ce taine mai asâ. nd uriaşele prispe de piatră ? La km 4 în partea stingă a şoselei ce străbate defileul se deschide Valea Polatiştei. Parcă nici unde arpa nu e mai limpede, aerul mai ozonat, pădurea mai îmbietoare şi iarba poienilor mai verde şi mai fragedă ca în acest loc — vara şi toamna — belşugul de smeură, afine, fragi, mure, alune, ciuperci, este de nedescris. In locul unde pîrîul Surpată se uneşte cu apa Cutresei se află trei peşteri monumentale, adevărate laboratoare ale naturii. Urmînd un itinerar opus Văii Palatiştei, aflat dincolo de apa Jiului, se poate ajunge prin Cîndetu şi Dragoiul la Pasul Vîlcan şi la casa de odihnă Straja (1621 m şi respectiv 1445 m). Ambele sunt situate în munţii vîlean. Deşi aceşti munţi nu ating înălţimile din Retezat sau Paring, totuşi ei sînt foarte atrăgători pentru excursionişti. Drumurile spre Valea Jiului sînt deschise oricînd şi oricui. Frumuseţile ei naturale sînt atît de încîntătoare, incit merită osteneala pentru a fi văzute. Cunoaşterea lor va umple de bucurie şi mîndrie inima celor care le cercetează. A. NICHIFOREL TURISTICE ÎN MUNŢII VÎLCAN dMZTMJdLSiW Menw nrseeeretor Ultima etapă a categoriei A la fotbal Şase din cele şapte meciuri ale ultimei etape a campionatului categoriei A de fotbal se dispută astăzi. In Capitală, pe stadionul „23 August", Steaua intîlneşte cu începere de la ora 18, pe Dinamo Bacău. Repriza a doua a acestui meci va fi transmisă la radio, începînd de la ora 19, pe programul I. In ţară au loc următoarele meciuri: Timişoara : Ştiinţa— Dinamo Bucureşti; Cluj : Ştiinţa—Dinamo Piteşti; Arad : U.T.A.—Minerul Lupeni; Petroşeni : Jiul—Metalul Tîrgovişte ; Braşov : Steagul Roşu — Progresul Bucureşti. Ultimul meci al etapei, Rapid — Petrolul, este programat mîine, pe stadionul Republicii, în nocturnă, de la ora 20:30. ZIUA CEA MAI FRUMOASĂ Pentru ce anume ? — a fost întrebat. Din nou, tinărul a ridicat din umeri. Nu ştia exact pentru ce. De fapt, nimic important nu-l solicita. Cîteva săptămini a lucrat corect, ca să nu-l critice nimeni. Şi abia că l-au criticat toţi cerindu-i mai mult: o conştiinţă de muncitor al zilelor noastre. Apoi, cu ajutorul tovarăşilor de muncă, şi în primul rînd al comuniştilor, acest tînăr a început să facă descoperiri... Adică, să priceapă mecanismul uzinei, cite se pot face într-o uzină, şi ce-ar fi dacă toţi ar lucra fără pasiune. Dar cea mai emoţionantă descoperire a făcut-o cu privire la propria lui persoană , că le poate fi altora de folos. O inovaţie care i s-a aprobat uşura munca a sute de tovarăşi... Din acel moment, uzina i s-a părut interesantă, cele opt ore de lucru foarte interesante, făcînd parte din viaţa lui de fiecare zi. Dacă Friedel Mantsch se va angaja în oricare din întreprinderile noastre, va descoperi şi el, cu ajutorul tovarăşilor de muncă, ceea ce este cu adevărat frumos şi interesant. Atunci va avea tăria să condamne existenţa de parazit şi va şti să-şi ferească tinereţea de „prieteni" cheflii, ba mai mult, să le dovedească şi lor că om este cel care munceşte. Cu gindul la acea zi cînd va fi stimat şi preţuit şi va face cinste familiei lui de muncitori, Friedel Mantsch trebuie să se apuce de lucru. Să lucreze, să-şi pună multe întrebări despre ce-a făcut, ce se aşteaptă de la el — şi să dea tot atitea răspunsuri prin munca pasionantă de fiecare zi. (Urmare din pag. 1) neinteresant. Și chiar îşi făcea următoarea socoteală : dacă stau opt ore aici, alte două la masă, o oră în tramvai etc. cit timp îmi mai rămine pentru altele ? PE SCURT • Desfășurată pe teren neutru, la Geneva, finala „Cupei campionilor europeni” la baschet masculin a opus echipele Dinamo Tbilisi și Real Madrid. După un meci foarte spectaculos, victoria a revenit baschetbaliștilor sovietici cu scorul de 90-83 (38-36). • Meciurile disputate în campionatul unional de fotbal s-au încheiat cu următoarele rezultate : Dinamo Moscova-Spartak Moscova 2-0; Dinamo Leningrad-Torpedo Kutaisi 1-1; Aripile Sovietelor Kuibîiev-Avangard Harkov 3-0; Jalgiris Vilnius-Moldova Chișinău 1-1 ; Șahtior Donețk-Kairat Alma Ata 2-0. • Pe stadionul „1 Mai" din Constanţa s-a desfăşurat sîmbătă întîlnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţionata regiunii Dobrogea. Au cîştigat fotbaliştii români cu scorul de 1-0 (1-0) prin golul marcat de Moroianu în minutul 34. • In turul trei al probei de simplu feminin din cadrul turneului international de tenis de la Wimbledon, jucătoarea cehoslovacă Sukova a dispus cu 8-6, 6-3 de australianca Jan Lehane. Sukove s-a calificat pentru sferturile de finală în care se va întîlni cu Mortimer (Anglia). In proba de dublu mixt, Lihaciov, Dmitrieva (U.R.S.S.) au învins cu 6-2; 6-4 pe Arilla, Templer (Spania). Cuplul cehoslovac Javorski, Sukova a eliminat cu 6-2 ; 6-2 pe Klarke, Rich (Noua Zeelandă). • La campionatele mondiale de haltere care vor avea loc anul acesta între 16 și 22 septembrie la Budapesta şi-au anunţat oficial participarea 14 ţări : U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Austria, R. P. Bulgaria, Canada, Finlanda, Franţa, Irak, Iran, Izrael, Italia, R. D. Germană şi Turcia. Se aşteaptă confirmările din partea altor 20 de ţări, printre care R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, R. P. Română, R. F. Germană, Suedia și Belgia. Viteza zilnica de lucru — in creştere (Urmare din pag. 1)a, a început in raionul nostru fi recoltatul griului. Primele gospodării colective care au început au fost cele din Cotorca fi din satul Mitropolia. Situaţia aceasta ne face să fim optimişti in privinţa respectării vitezei zilnice de lucru. — Multe gospodării colective şi-au luat angajamentul de a scurta termenul stabilit cu cite o zi-două. Există posibilitatea reducerii timiaului de lucru in întregul raion ? ■— De bună seamă. Folosirea raţională a mafinilor fi atelajelor, buna organizare a muncii la recoltatul manual vor contribui direct la urgentarea lucrărilor. Aici au un cuvint important de spus şi tinerii. Dacă, alături de virstnici, toţi tinerii vor munci cu pasiune şi nu vor lipsi nici o oră de la muncă, vor putea contribui in mare măsură la creşterea vitezei zilnice de lucru la recoltatul cu coasa şi secera, la strîngerea snopilor, la treierat. In loc de 8 zile, recoltatul poate dura 6-7 zile, iar treieratul 12-14 zile in loc de 18. Noi sperăm să reducem timpul de lucru pe care l-am stabilit. Faptele din teren dovedesc că există suficiente condiţii pentru aceasta. De pildă, in comuna Florica cele 668 de ha de grîu, 10 ha de orz, 50 de ha cu mazăre, 35 de ha de borceag pentru săminţă şi 30 de ha de ovăz, nu pot fi recoltate în timpul optim cu mijloacele S.M.T.-ului. De aceea colectiviştii au reparat 6 secerători simple pe care le au în proprietate obştească, cele 90 de atelaje, iar coasele şi secerile necesare au fost ascuţite pentru a depăşi viteza zilnică şi a realiza recoltatul in şase zile in loc de opt, a fost stabilit un număr de peste 200 cosaşi. Dintre aceştia organizaţia U.T.M. a recomandat numeroşi tineri. Magazia veche cu o capacitate de 50 de vagoane a G.A.C. a fost reparată şi pregătită în acest scop şi pînă la 1 iulie se va termina construcţia altei magazii cu o capacitate de 50 de vagoane. Pregătiri intense pentru strîngerea recoltei s-au făcut şi în cele două gospodării colective din comuna Amaru. In afară de repararea a 4 secerători simple, au fost pregătite magaziile, revizuite atelajele pentru recoltatul celor 800 de ha cu grîu, 32 de ha cu orz şi 16 ha cu ovăz, iar forţele au fost completate cu peste 200 de cosaşi, cu echipe de strîngători şi de treierători. Mecanizatorii de la S.M.T. Inoteşti, Mihăileşti şi Ciorani au raportat că toate tractoarele, combinele, batozele şi seceraturile-legăturii cu care vor lucra în campania de vară la recoltat şi la arăturile adinei în mirişti (cu schimbul de zi şi de noapte) sunt gata pregătite. După ritmul cu care se lucrează în prezent, viteza zilnică de recoltare va fi depăşită. Colectiviştii şi mecanizatorii sunt hotărîţi să stringă la timp şi fără pierderi recolta, pregătind in acelaşi timp condiţii optime şi pentru arăturile şi însămînţările celei de-a doua culturi — porumbul siloz. In aceste zile, paralel cu astfel de lucrări, colectiviştii dau zor cu construcţiile magaziilor noi pe care le vor termina pînă cel tîrziu la 1 iulie a.c. Piloţii sosiţi din cursă pe aeroportul Băneasa verifică una dintre instalaţiile minoriului IL 18 Foto : GR. PREPELIŢĂ Declaraţiile dr. B. R. Sen, directorul general al F. A. O. Simbătă dimineaţa, dr. B. R. Sen, directorul general al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. (F.A.O.), şi experţii organizaţiei care l-au însoţit în vizita sa în ţara noastră, au părăsit Capitala, înainte de plecare, dr. B. R. Sen a avut o convorbire cu redactorul Agenţiei Române de Presă ,,Agerpres", Emil Marinescu. împreună cu cîţiva colegi, am vizitat ţara dv. pentru a stabili contacte personale în scopul creării unei baze pentru lărgirea colaborării dintre F.A.O. şi România, a spus oaspetele. Romînia are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante, ceea ce îi permite să aducă o contribuţie de seamă la activitatea F.A.O., la ridicarea nivelului de viaţă al ţărilor sale dezvoltate. Ţara dv. va putea, la rindul ei, să folosească experienţa şi sprijinul organizaţiei noastre. Am acum o vedere de ansamblu asupra agriculturii ţării dv. Romînia situează agricultura la un înalt nivel şi trebuia-ă să mărturisesc că sunt profund impresionat de eficienţa măsurilor întreprinse în domeniul dezvoltării acestei ramuri. înainte de a ,veni aici aveam unele cunoştinţe despre muzica şi folclorul Rominiei, îmi imaginam că roiţienii sunt foarte veseli, comunicativi. Cele constatate in timpul vizitei au depăşit imaginaţia mea. Veselia sănătoasă a poporului român se datoreşte vieţii lui noi. Există în Romînia o mare bucurie de a trăi, peste tot se pot vedea oameni mulţumiţi. In încheiere, dr. B. R. Sen a exprimat mulţumiri pentru ospitalitatea cu care a fost primit în ţara noastră şi dorinţa de a mai vizita Romînia. (Agerpres) Informaţii La 30 iunie a.c. a sosit la Bucureşti Dr. Paul Wetzler, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei în Republica Populară Romînă. La sosire, Dr. Paul Wetzler a fost salutat de Gheorghe Luica, directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe. ★ La Călimăneşti a fost dată în folosinţă recent vila „Oltul” cu o capacitate de 165 de locuri. In acest fel, capacitatea de cazare a staţiunii creşte la 2 000 de locuri de serie. Oamenii muncii veniţi la odihnă sau tratament găsesc aici o bază modernă de fizioterapie, un laborator culinar etc. (Agerpres) Sâptâmîna viitoare pe ecranele Capitalei FETELE cu: NADEJDA RUMEANŢEVA (care a obţinut Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul internaţional al filmului de la Mar del Plata (Argentina) în 1962, NIKOLAI RIBNIKOV şi I. MAKAROVA O producţie a studioului „Mosfilm” NUMAI O GLUMA O producţie a studiourilor din R. P. Ungară cu cunoscuţii actori: TOLNAY KLÁRI, VASS EVA, LATABAR KALMAN şi KISS MANYI