Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)
1962-07-22 / nr. 4102
„PIINE 1962“ adevărat. Carele, clăi de snopi purtătoare, trăgeau neîntrerupt în dreapta şi-n stingă batozii. Alte care se vedeau peste lanurile de porumb. Snopii curgeau ritmic, după o socoteală şi o regulă îndătinată aici şi nici-o vorbă, nici căldura ameţitoare ce batea în miriştea largă ca într-o tobă, nimic nu tulbura acest dialog ombatoză, ce se continuă la aria de treier a G.A.C. „Calea nouă” din Matca (regiunea Galaţi) zi şi noapte, noapte şi zi. Poate că acest angrenaj perfect, din care rezultau grămezile curate, strălucind în toate caratele belşugului ce se lăfăiau sub umbrar, ar fi trebuit să trezească toată atenţia. Şi totuşi, proaspătul venit aici n-are alt cum, trebuie să treacă pe lingă bufetul deschis pe arie, aşezat în marginea drumului pentru a nu fi ocolit, aşezat mai la o parte, pentru a nu-l înconjura din toate părţile pleava griului. — Faci ceva vînzare, tovarăşe . — Fac, nu mă plîng. Sticlele de sirop şi pachetele de ţigări, bomboanele şi ciocolata aşteaptă schimbul batezarilor. Vine la sirop şi învăţătoarea Genoveva Botez. — Dumneavoastră sînteţi de serviciu azi ? o întreabă omul de la bufet. — Eu. Cîţiva, într-o clipă de răgaz, vin la învăţătorul de serviciu pe arie, să citească împreună ziarul, să discute despre politică, ori ascultă noutăţile pe care undele herţiene le aduc şi aici la Matca ori cine ştie ce ştiri despre recoltă, ceea ce le dă posibilitatea unor confruntări imediate a forţelor, a belşugului, a hărniciei. Pe batoză se produce o mişcare, se face schimbul. Unii trec la guri, alţii la tîrîş şi la saci Ritmul însă rămîne netulburat. Batoza îşi deapănă mai departe firesc şi egal cîntecul ei. oamenii ridică la aceleaşi intervale de timp snopii sus, răbufnesc în răstimpuri strigătele celor de la tîrîş. Unul din proaspeţii veniţi de pe batoză se aşează în dreptul gazetei de arie „Nici un bob risipit“ şi citeşte un articol semnat „D", în care se spune că „Colectiviştii din Matca sărbătoresc strîngerea recoltei de pe ogorul unit...” că s-a evidenţiat echipa I condusă de Daniel I. S. loan”, că „azi dimineaţă au plecat spre baza de recepţie care pline, din recolta acestui an, ducîndu-se 8 000 kg grîu...” Sînt trecute şi alte fapte aici la gazeta de perete, fapte culese direct de pe arie, direct de la batezari, şi totuşi, cu toate aceste avantaje de documentare demne de invidiat, gazeta n-a consemnat un lucru întîmplat aici şi care nu merita să treacă neobservat. Unui sac din cele 8 000 de kg duse la baza de recepţie, pentru care colectiviştii de la „Calea nouă” au primit chitanţa nr. 1 pe raion, colectiviştii au hotărît să-i hărăzească o soartă deosebită. Inginerul Gheorghe Susanu, un om tînăr, blond, cu sprâncenele albite de soare, care ne-a declarat public că de-o mie de ori se simte mai bine aici pe tarlale decît la catedra unde preda pînă în primăvară, a mers cu un colectivist la moară. Sacul cu pricina era în căruţă. — Numai un sac măcinaţi ? — Nurgiai. Le vine rîndul. — Hai, turnaţi în coş. , Cei doi se foiesc în jurul morarului. — Fă cum ai face şi sicoate toate resturile din coş, se adresează ei morarului. Au curăţat bine coşul şi au turnat sacul cu recolta 1962. Din sacul de făină au făcut apoi pîine şi pe fiecare au scris : „Pîine 1962”. Au rupt în două pîinile rumene şi fierbinţi şi-au tras adine în piept aroma caldă. Când au văzut cit e de bună, au zis că trebuie să trimită şi tovarăşilor de la raion să vadă fiecare bunătatea pîinii colectiviste. Și au trimis. ILIE TANASACHE In regiunea Dobrogea S-a terminat treieratul griului şi vede de Mecanizatorii colectiviştii din giunea Dobrogea au terminat sîmbătă treieratul griului. Strîngerea recoltei acestei culturi pe mai mult 250 000 ha într-un timp mai scurt decit în anul trecut este urmarea unei mai bune organizări a muncii, şi îndrumării permanente a unităţilor agricole de către consiliile agricole din regiune, a sporirii parcului de maşini, precum şi folosirii mai raţionale a capacităţii de lucru a acestora. In acelaşi timp s-a desfăşurat transportarea şi înmagazinarea producţiei G.A.S. şi a celei contractate de G.A.C. Bazele de recepţionare au primit pînă acum întreaga cantitate de grîu cu care regiunea contribuie în acest an la fondul centralizat al statului. Numeroase unităţi predau în prezent la baze importante cantităţi de cereale peste cele prevăzute. Totodată sunt pregătite de pe acum condiţiile necesare recoltei viitoare. După eliberarea terenurilor de păioase au fost arate mai mult de 40 000 ha. In vederea grăbirii acestei lucrări, cu numeroase tractoare se lucrează în două schimburi. (Agerpres) TELEGRAMĂ TovarăşuluiWLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Proletari din toate ţările, uiniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4102 4 PAGINI - 20 BANI Duminică 22 iulie 1962 Citiţi pagina a ll-a: unde mergem să învăţăm ? VA PREZENTAM ŞCOLI PROFESIONALE DE UCENICI Carnetul de utemist Carnet al meu, asemeni dimineţii e roşul tău, apropiind distanţe mari şi oglindind coloanele de tineri profunzi şi visători şi temerari a căror voci le simt mereu aproape şi toate bat cîntînd în pieptul meu. Tu eşti fereastră de rubin iluminată de soarele partidului, mereu. Sub sunetele acestui soare roşu vibrez intens şi înţeleg deplin răspunderea patetică şi gravă a sarcinilor care îmi revin. CEZAR BALTAG leva "din interpretele Ansamblului artistic al U.T.M. care va duce solia cântecului și dansului românesc la Festival. Foto I. CUCU Incă un lot de piese executate de tânărul Nicu Pioară din secția strungărie . Uzinele de utilaj greu a primit calificativul de „foarte bine“. Acest lucru este certificat de controlorul de calitate loan Eftimie care verifică cu atenție fiecare piesă. Foto : N. STELORIAN Cursuri de pregătire a viitorilor studenţi La Institutul de mine din Petroşeni s-au deschis zilele acestea cursurile de pregătire a viitorilor studenţi, care se vor prezenta la examenul de admitere în institut. De asemenea în sediul Întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara se ţin de 4 ori pe săptămînă, începînd din luna aprilie, cursuri de pregătire a celor aproape 60 de constructori absolvenţi ai şcolilor medii, care urmează să se prezinte la concursul de admitere în învăţămîntul superior. Peste 1000 de tineri din oraşele şi satele regiunii Hunedoara urmează cursuri de pregătire, în vederea admiterii în învăţămîntul superior. Cei mai mulţi dintre ei se pregătesc să devină ingineri mineri, siderurgişti, să studieze agronomia sau medicina veterinară. (Agerpres) CÎNTICUL ŞI JOCUL ROMÂNESC LA FESTIVAL , sala de repetiţie a Ansamblului artistic al U.T.M. domneşte o activitate febrilă. Se fac ultimele pregătiri, ultimele retuşări ale programului care va fi prezentat la marea sărbătoare a tinereţii de la Helsinki. Coriştii, printre care tineri ca Tîrleă Stan — radiotehnician la „Electronica“, Giurgea Păun — cercetător la Academia R.P.R. sau Neagu Ion, muncitor cismar, se străduiesc să nu dezmintă prestigiul pe care corul ansamblului — câştigător al medaliilor de aur la Moscova şi la Viena — se bucură peste hotare. Sub bagheta lui Marin Constantin — artist emerit — ei pregătesc un bogat repertoriu. „Cîntec tineresc pentru patrie"; „Crainici ai păcii“ ; „înainte, tineret", iată numai cîteva din cîntecele ce vor răsuna în curînd la Festivalul de la Helsinki. Echipa de dansuri populare, cu costumele pline de lumina şi coloritul plaiurilor patriei, aceeaşi care a cucerit primul loc la Bucureşti, Moscova şi Viena, se pregăteşte şi ea cu seriozitatea şi entuziasmul tineresc specific acestui ansamblu, a cărui vîrstă medie nu depăşeşte 23 de ani. Membrii ansamblului, soli ai artei romîneşti, vor duce la Helsinki dragostea de viaţă, optimismul şi voioşia poporului nostru. Turnătorul în fontă Marin Măndoiu, inginerul electrotehnic Sonia Moldovan, studenta Badea Georgeta, muncitoarea tipografă Geta Bucur, asistentul universitar Ion Sandu şi toţi ceilalţi colegi ai lor vor încinge pe estradele Festivalului „Suita prieteniei“ în care se vor completa ca într-un buchet armonios dansul finlandez, cubanez, chinezesc, senegalez, rusesc şi romînesc. Laureat al Festivalurilor de la Berlin, Bucureşti, Moscova şi Viena, Ansamblul artistic al U.T.M. se prezintă la Festivalul de la Helsinki cu un program care cuprinde cele mai valoroase lucrări din bogatul repertoriu al ansamblului: cîntece, dansuri, lucrări simfonice. Şi încă o noutate: pe lingă cor şi echipa de dansuri, ansamblul a creat, special pentru acest Festival, şi o formaţie de muzică uşoară. Dragostea egoistă creează egoism rticolul „Cel puţin mamă...“ publicat în „Scînteia tineretului” ne înfăţişează o situaţie care nu poate să nu ne tulbure şi indigneze. O mamă căreia i s-a încredinţat misiunea de pedagog, care în această calitate îşi poate educa fiul nu numai acasă, dar şi la şcoală, tolerează şi sprijină alunecarea acestuia pe panta grosolăniei şi corupţiei, a chiulului şi parazitismului. Tovarăşa Gheorghiu înţelege intr-un fel cu totul aparte răspunderea ei de educator. Ce fel de răspundere este aceasta dacă e lipsită de orice conţinut social, dacă e concepută ca dreptul de a nu da nimănui socoteală pentru felul cum se formează un viitor cetăţean ? De fapt suntem în faţa unei evidente lipse de răspundere. Şi nimeni nu trebuie să se mire pentru faptul că acest caz este înfăţişat in presa centrală, că redacţia primeşte nenumărate scrisori ale oamenilor muncii prin care atitudinea tovarăşei Gheorghiu este condamnată. Ce bucură şi satisfacţii poate aduce părinţilor caricatura unui „bărbat“ care-şi face apariţia pe scena societăţii scuipînd într-o parte şi în alta, dispreţuind munca şi pe ceilalţi oameni, formîndu-şi „cultura spirituală” prin cărţi triviale şi obscene, gata oricînd să abuzeze, incapabil să se stăpînească şi să fie disciplinat ? Timpurile „Domnului Goe” au trecut de mult. Şi chiar dacă el se cheamă Gino, totuşi neapărat este descoperit şi tratat ca atare. Oare mama-profesoara nu-şi dă seama ce a dăruit fiului prin „generozităţile” ei? Deja apar simptomele dezadaptării, deja se conturează oprobiul opiniei publice. Există adevăruri care dacă sînt nesocotite se răzbună cumplit. Adresîndu-se părinţilor, Makarenko scria : „Nu trebuie să uitaţi, de asemenea, că aţi dat viaţă copilului vostru şi că îl educaţi nu numai pentru bucuria voastră părintească, în familia voastră, sub conducerea voastră, creşte un viitor, cetăţean dlin viitor militant social, un viitor luptător. Dacă o încurcaţi, dacă educaţi un om rău, nu numai voi, dar şi alţi oameni şi ţara întreagă vor avea de suferit de pe urma lui. Nu nesocotiţi această problemă, nu o consideraţi drept o povaţă plictisitoare, în uzina sau instituţia în care lucraţi e o ruşine să scoateţi rebuturi în loc de producţie bună. E şi mai ruşinos să dai societăţii oameni răi sau dăunători”. După cîte ne putem da seama, tovarăşa Gheorghiu contează pe o revenire la normal, care ar fi în sarcina şcolii, a organizaţiei de tineret, a însăşi vieţii. Desigur lucrul acesta este posibil. Deseori deficienţele educaţiei familiare sunt corectate de instituţiile şi colectivele prin care societatea noastră formează pe noii cetăţeni. Este însă foarte grea şi dăunătoare situaţia în care familia acţionează asupra copilului în sens contrar, îl trage înapoi. Oare este normală situaţia în care părintele îşi îmbolnăveşte copilul. ÎI inoculează conştient maladia, scontînd pe faptul că va veni medicul să-l însănătoşească ? Desigur, în ordinea morală şi psihică lucrurile sunt şi mai complicate. In cazul de faţă se pune problema reeducării. Or, reeducarea este de zeci de ori mai dificilă decît educarea justă şi eficientă de la început. Aceasta nu înseamnă că răspunderea pentru cazul discutat nu revine şi colectivului de elevi, colectivului pedagogic al Şcolii nr. 36, care trebuia să se ocupe atît de educarea fiului, cît şi de educarea mamei. Viaţa noastră nouă creează oameni noi, îi ridică şi-i înnobilează. Sperăm că şi în cazul de faţă ieşirea va fi găsită. Dragostea egoistă creează egoism. Părinţii care vor să-i facă pe copiii lor fericiţi ca pe Gino, în fond le pregătesc o nefericire din ce în ce mai profundă. Izolarea de viaţă duce la ruperea de viaţă. Fuga de muncă generează incapacitate şi pustiu sufletesc. Prin dragoste şi exigenţă, printr-un colectiv sănătos, prin muncă stăruitoare şi orientarea către scopurile înalte şi nobile care înflăcărează tineretul nostru şi Gino va putea ieşi la lumină. Sîntem încredinţaţi că peste un timp, „Scînteia tineretului” va putea să ne comunice ştiri noi, îmbucurătoare şi generatoare de optimism despre acest caz pe care am vrea să-l uităm, pentru că am vrea să dispară. PAUL POPESCU NEVEANU director adjunct al Institutului de științe pedagogice Ziada, tabără pa litoral. 58 de sonde forate peste plan Anul acesta, petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţinerea acestui succes de seamă se datoreşte dezvoltării întrecerii socialiste pentru forarea rapidă şi economică a sondelor şi extinderii in toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. Aproximativ jumătate din volumul total de foraj a fost efectuat in acest an cu ajutorul turbinei. Aplicarea acestei metode înaintate de lucru a permis sondorilor să depăşească simţitor viteza de lucru planificată şi să reducă în acest fel durata de săpare a unei sonde. (Agerpres) Vizită la tehnică şi franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almăşan, ministrul minelor şi energiei electrice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale. Aurel Bijoli, ministrul finanţelor şi alte persoane oficiale au vizitat sâmbătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întâmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Franţei, Michel Maurice Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R. P. Romînă, de membri ai Legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dând ample explicaţii. (Agerpres) nca care va face cunoscute cele mai îndrăgite melodii de muzică uşoară ale compozitorilor, noştri. In sală, la repetiţie, asistă uneori şi tovarăşii de muncă ai celor de pe scenă, veniţi să-i încurajeze pe cei alături de care vor fi şi ei, cu inima, în zilele Festivalului. Dar programul bogat, prezentat de ansamblu, nu se rezumă numai la atît. Uniţi printr-o viziune regizorală largă, ce vrea să zugrăvească cît mai sugestiv marile realizări ale poporului nostru (prin proiecţii de imagini şi fotografii ale construcţiilor şi frumuseţilor ţării noastre), paleta programului artistic ce va fi prezentat e deosebit de bogată în nuanţe. De la cîntecul de tineret la dansul muncii, de la gingăşia doinei, la tumultul unui joc din Ţara Oaşului, de la cîntecele lui Dunaevski la verva sprinţară a Periniţei, totul va contribui să redea spectatorilor o imagine cuprinzătoare a realizărilor şi năzuinţelor de pace ale poporului nostru, a talentului său şi a frumuseţii artei sale, VIORICA grigorescu Seară de poezie la Sinaia Programul de activitate zilnică al Casei de cultură din Sinaia oferă oamenilor muncii veniţi la odihnă în această staţiune posibilitatea de a-şi petrece timpul plăcut şi educativ. Nu de mult, sala de conferinţe a Casei de cultură a fost arhiplină. Iubitorii poeziei au avut prilejul să se întîlnească aici cu doi tineri poeţi: Ilie Constantin şi Cornelia Şerban. Cu acest prilej tinerii poeţi au citit din versurile lor şi au răspuns la numeroasele întrebări puse de participanţi. A. BÃDESCU