Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)

1962-07-22 / nr. 4102

„PI­INE 1962“ adevărat. Carele, clăi de snopi pur­tătoare, trăgeau neîntrerupt î­n dreapta şi-n stin­gă batozii. Alte care se vedeau peste lanurile de porumb. Sno­pii curgeau ritmic, după o so­coteală şi o regulă îndătinată aici şi nici-o vorbă, nici căl­dura ameţitoare ce batea în miriştea largă ca într-o tobă, nimic nu tulbura acest dialog om­­­batoză, ce se continuă la aria de treier a G.A.C. „Calea nouă” din Matca (re­giunea Galaţi) zi şi noapte, noapte şi zi. Poate că acest angrenaj perfect, din care rezultau gră­mezile curate, strălucind în toate caratele belşugului ce se lăfăiau sub umbrar, ar fi tre­buit să trezească toată aten­ţia. Şi totuşi, proaspătul venit aici n-are alt cum, trebuie să treacă pe lingă bufetul des­chis pe arie, aşezat în margi­nea drumului pentru a nu fi ocolit, aşezat mai la o parte, pentru a nu-l înconjura din toate părţile pleava griului. — Faci ceva vînzare, tova­răşe . — Fac, nu mă plîng. Sticlele de sirop şi pache­tele de ţigări, bomboanele şi ciocolata aşteaptă schimbul batezarilor. Vine la sirop şi învăţătoarea Genoveva Botez. — Dumneavoastră sînteţi de serviciu azi ? o întreabă omul de la bufet. — Eu. Cîţiva, într-o clipă de răgaz, vin la învăţătorul de serviciu pe arie, să citească împreună ziarul, să discute despre po­litică, ori ascultă noutăţile pe care undele herţiene le aduc şi aici la Matca ori cine ştie ce ştiri despre recoltă, ceea ce le dă posibilitatea unor confruntări imediate a forţe­lor, a belşugului, a hărniciei. Pe batoză se produce o miş­care, se face schimbul. Unii trec la guri, alţii la tîrîş şi la saci Ritmul însă rămîne ne­tulburat. Batoza îşi deapănă mai departe firesc şi egal cîn­tecul ei. oamenii ridică la a­­celeaşi intervale de timp sno­pii sus, răbufnesc în răstim­puri strigătele celor de la tîrîş. Unul din proaspeţii veniţi de pe batoză se aşează în dreptul gazetei de arie „Nici un bob risipit“ şi citeşte un ar­ticol semnat „D", în care se spune că „Colectiviştii din Matca sărbătoresc strîngerea recoltei de pe ogorul unit...” că s-a evidenţiat echipa I condusă de Daniel I. S. loan”, că „azi dimineaţă au plecat spre baza de recepţie care pline, din recolta acestui an, ducîndu-se 8 000 kg grîu...” Sînt trecute şi alte fapte aici la gazeta de perete, fapte culese direct de pe arie, di­rect de la batezari, şi totuşi, cu toate aceste avantaje de documentare demne de invi­diat, gazeta n-a consemnat un lucru întîmplat aici şi care nu merita să treacă neobservat. Unui sac din cele 8 000 de kg duse la baza de recepţie, pentru care colectiviştii de la „Calea nouă” au primit chi­tanţa nr. 1 pe raion, colecti­viştii au hotărît să-i hără­zească o soartă deosebită. In­ginerul Gheorghe Susanu, un om tînăr, blond, cu sprânce­nele albite de soare, care ne-a declarat public că de-o mie de ori se simte mai bine aici pe tarlale decît la catedra unde preda pînă în primăvară, a mers cu un colectivist la moa­ră. Sacul cu pricina era în căruţă. — Numai un sac măcinaţi ? — Nurgiai. Le vine rîndul. — Hai, turnaţi în coş. , Cei doi se foiesc în jurul morarului. — Fă cum ai face şi sicoate toate resturile din coş, se adresează ei morarului. Au curăţat bine coşul şi au turnat sacul cu recolta 1962. Din sacul de făină au făcut apoi pîine şi pe fiecare au scris : „Pîine 1962”. Au­ rupt în două pîinile rumene şi fier­binţi şi-au tras adine în piept aroma caldă. Când au văzut cit e de bună, au zis că tre­buie să trimită şi tovarăşilor de la raion să vadă fiecare bunătatea pîinii colectiviste. Și au trimis. ILIE TANASACHE In regiunea Dobrogea S-a terminat treieratul griului şi ve­de de Mecanizatorii colectiviştii din giunea Dobrogea au terminat sîmbătă treieratul griului. Strîngerea recoltei acestei culturi pe mai mult 250 000 ha într-un timp mai scurt de­cit în anul trecut este urmarea unei mai bune organi­zări a muncii, şi în­drumării perma­nente a unităţilor agricole de către consiliile agricole din regiune, a spo­ririi parcului de maşini, precum şi folosirii mai raţio­nale a capacităţii de lucru a acestora. In acelaşi timp s-a desfăşurat tran­sportarea şi înma­­gazinarea produc­ţiei G.A.S. şi a ce­lei contractate de G.A.C. Bazele de recepţionare au pri­mit pînă acum în­treaga cantitate de grîu cu care regiu­nea contribuie în a­­cest an la fondul centralizat al statu­lui. Numeroase uni­tăţi predau în pre­zent la baze impor­tante cantităţi de cereale peste cele prevăzute. Totodată sunt pre­gătite de pe acum condiţiile necesare recoltei viitoare. După eliberarea te­renurilor de păioa­­se au fost arate mai mult de 40 000 ha. In vederea grăbirii acestei lucrări, cu numeroase tractoa­re se lucrează în două schimburi. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului­­WLADYSLA­W GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CY­RAN­KIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consi­liul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­míne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul con­struirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror re­zultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polo­­nez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Proletari din toate ţările, uiniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4102 4 PAGINI - 20 BANI Duminică 22 iulie 1962 Citiţi pagina a ll-a: u­nde mergem să învăţăm ? VA PREZENTAM ŞCOLI PROFESIONALE DE UCENICI Carnetul de utemist Carnet al meu, asemeni dimineţii e roşul tău, apropiind distanţe mari şi oglindind coloanele de tineri profunzi şi visători şi temerari a căror voci le simt mereu aproape şi toate bat cîntînd în pieptul meu. Tu eşti fereastră de rubin iluminată de soarele partidului, mereu. Sub sunetele­ acestui soare roşu vibrez intens şi înţeleg deplin răspunderea patetică şi gravă a sarcinilor care îmi revin. CEZAR BALTAG leva "din interpretele Ansamblului artistic al U.T.M. care va duce solia cântecului și dansului româ­nesc la Festival. Foto­­ I. CUCU Incă un lot de piese executate de tânărul Nicu Pioară din secția strungărie . Uzinele de utilaj greu a primit calificativul de „foarte bine“. Acest lucru este certificat de controlorul de cali­tate loan Eftimie care verifică cu atenție fiecare piesă. Foto : N. STELORIAN Cursuri de pregătire a viitorilor studenţi La Institutul de mine din Petroşeni s-au deschis zilele acestea cursurile de pregătire a viitori­lor studenţi, care se vor prezenta la exa­menul de admitere în institut. De ase­menea în sediul În­treprinderii de con­strucţii siderurgice Hunedoara se ţin de 4 ori pe săptămînă, începînd din luna aprilie, cursuri de pregătire a celor aproape 60 de con­structori absolvenţi ai şcolilor medii, care urmează să se prezinte la con­cursul de admitere în învăţămîntul su­perior. Peste 1000 de ti­neri din oraşele şi satele regiunii Hu­nedoara urmează cursuri de pregăti­re, în vederea ad­miterii în învăţă­mîntul superior. Cei mai mulţi dintre ei se pregătesc să de­vină ingineri mi­neri, siderurgişti, să studieze agrono­mia sau medicina veterinară. (Agerpres) CÎNTICUL ŞI JOCUL ROMÂNESC LA FESTIVAL , sala de repeti­ţie a Ansamblului artistic al U.T.M. domneşte o acti­vitate febrilă. Se fac ultimele pre­gătiri, ultimele re­­tuşări ale programului care va fi prezentat la marea săr­bătoare a tinereţii de la Hel­sinki. Coriştii, printre care tineri ca Tîrleă Stan — radiotehni­­cian la „Electronica“, Giurgea Păun — cercetător la Acade­mia R.P.R. sau Neagu Ion, muncitor cismar, se străduiesc să nu dezmintă prestigiul pe care corul ansamblului — câş­tigător al medaliilor de aur la Moscova şi la Viena — se bucură peste hotare. Sub ba­gheta lui Marin Constantin — artist emerit — ei pregătesc un bogat repertoriu. „Cîntec tineresc pentru patrie"; „Crai­nici ai păcii“ ; „înainte, ti­neret", iată numai cîteva din cîntecele ce vor răsuna în cu­­rînd la Festivalul de la Hel­sinki. Echipa de dansuri popu­lare, cu costumele pline de lu­mina şi coloritul plaiurilor pa­triei, aceeaşi care a cucerit primul loc la Bucureşti, Mos­cova şi Viena, se pregăteşte şi ea cu seriozitatea şi entu­ziasmul tineresc specific a­­cestui ansamblu, a cărui vîrstă medie nu depăşeşte 23 de ani. Membrii ansamblului, soli ai artei romîneşti, vor duce la Helsinki dragostea de viaţă, optimismul şi voioşia poporu­lui nostru. Turnătorul în fontă Marin Măndoiu, inginerul electroteh­nic Sonia Moldovan, studenta Badea Georgeta, muncitoarea tipografă Geta Bucur, asisten­tul universitar Ion Sandu şi toţi ceilalţi colegi ai lor vor încinge pe estradele Festiva­lului „Suita prieteniei“ în care se vor completa ca într-un buchet armonios dansul fin­landez, cubanez, chinezesc, senegalez, rusesc şi romînesc. Laureat al Festivalurilor de la Berlin, Bucureşti, Moscova şi Viena, Ansamblul artistic al U.T.M. se prezintă la Festiva­lul de la Helsinki cu un pro­gram care cuprinde cele mai valoroase lucrări din bogatul repertoriu al ansamblului: cîntece, dansuri, lucrări simfo­nice. Şi încă o noutate: pe lingă cor şi echipa de dan­suri, ansamblul a creat, spe­cial­ pentru acest Festival, şi o formaţie de muzică uşoară. Dragostea egoistă creează egoism­ rticolul „Cel puţin mamă...“ publicat în „Scînteia tinere­tului” ne înfăţi­şează o situaţie care nu poate să nu ne tulbure şi indigne­ze. O mamă căreia i s-a încre­dinţat misiunea de pedagog, care în această calitate îşi poate edu­ca fiul nu numai acasă, dar şi la şcoală, tolerează şi sprijină alunecarea acestuia pe panta grosolăniei şi corupţiei, a chiu­lului şi parazitismului. Tovarăşa Gheorghiu înţelege intr-un fel cu totul aparte răs­punderea ei de educator. Ce fel de răspundere este aceasta dacă e lipsită de orice conţinut so­cial, dacă e concepută ca drep­tul de a nu da nimănui socotea­lă pentru felul cum se formează un viitor cetăţean ? De fapt sun­tem­ în faţa unei evidente lipse de răspundere. Şi nimeni nu tre­buie să se mire pentru faptul că acest caz este înfăţişat in presa centrală, că redacţia primeşte nenumărate scrisori ale oameni­lor muncii prin care atitudinea tovarăşei Gheorghiu este con­damnată. Ce bucură şi satisfacţii poate aduce părinţilor caricatura unui „bărbat“ care-şi face apari­ţia pe scena societăţii scuipînd într-o parte şi în alta, dispre­­ţuind munca şi pe ceilalţi oa­meni, formîndu-şi „cultura spi­rituală” prin cărţi triviale şi obscene, gata oricînd să abuzeze, incapabil să se stăpînească şi să fie disciplinat ? Timpurile „Domnului Goe” au trecut de mult. Şi chiar dacă el se cheamă Gino, totuşi neapărat este descoperit şi tratat ca atare. Oare mama-profesoara nu-şi dă seama ce a dăruit fiului prin „generozităţile” ei? Deja apar simptomele dezadaptării, deja se conturează oprobiul opiniei publice. Există adevăruri care dacă sînt nesocotite se răzbună cum­plit. Adresîndu-se părinţilor, Makarenko scria : „Nu trebuie să uitaţi, de asemenea, că aţi dat viaţă copilului vostru şi că îl educaţi nu numai pentru bu­curia voastră părintească, în fa­milia voastră, sub conducerea voastră, creşte un viitor, cetă­ţean d­lin viitor militant social, un viitor luptător. Dacă o încurcaţi, dacă educaţi un om rău, nu numai voi, dar şi alţi oameni şi ţara întreagă vor avea de suferit de pe urma lui. Nu nesocotiţi această problemă, nu o consideraţi drept o povaţă plictisitoare, în uzina sau insti­tuţia în care lucraţi e o ruşine să scoateţi rebuturi în loc de producţie bună. E şi mai ruşinos să da­i societăţii oameni răi sau dăunători”. După cîte ne putem da sea­ma, tovarăşa Gheorghiu contează pe o revenire la normal, care ar fi în sarcina şcolii, a organiza­­ţiei de tineret, a însăşi vieţii. Desigur lucrul acesta este posi­bil. Deseori deficienţele educaţiei familiare sunt corectate de insti­tuţiile şi colectivele prin care societatea noastră formează pe noii cetăţeni. Este însă foarte grea şi dăunătoare situaţia în care familia acţionează asupra copilului în sens contrar, îl trage înapoi. Oare este normală situa­ţia în care părintele îşi îmbol­năveşte copilul. ÎI inoculează conştient maladia, scontînd pe faptul că va veni medicul să-l însănătoşească ? Desigur, în or­dinea morală şi psihică lucrurile sunt şi mai complicate. In cazul de faţă se pune problema reedu­cării. Or, reeducarea este de zeci de ori mai dificilă decît educa­rea justă şi eficientă de la înce­put. Aceasta nu înseamnă că răs­punderea pentru cazul discutat nu revine şi colectivului de e­­levi, colectivului pedagogic al Şcolii nr. 36, care trebuia să se ocupe atît de educarea fiului, cît şi de educarea mamei. Viaţa noastră nouă creează oa­­meni noi, îi ridică şi-i înnobi­lează. Sperăm că şi în cazul de faţă ieşirea va fi găsită. Dragos­tea egoistă creează egoism. Pă­rinţii care vor să-i facă pe co­­piii lor fericiţi ca pe Gino, în fond le pregătesc o nefericire din ce în ce mai profundă. Izolarea de viaţă duce la ruperea de via­ţă. Fuga de muncă generează in­capacitate şi pustiu sufletesc. Prin dragoste şi exigenţă, prin­­tr-un colectiv sănătos, prin mun­că stăruitoare şi orientarea către scopurile înalte şi nobile care înflăcărează tineretul nostru şi Gino va putea ieşi la lumină. Sîntem încredinţaţi că peste un timp, „Scînteia tineretului” va putea să ne comunice ştiri noi, îmbucurătoare şi generatoa­re de optimism despre acest caz pe care am vrea să-l uităm, pen­tru că am vrea să dispară. PAUL POPESCU NEVEANU director adjunct al Institutului de științe pedagogice Zi­a­da, tabără pa litoral. 58 de sonde forate peste plan Anul acesta, petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţinerea acestui succes de seamă se datoreşte dezvoltării întrecerii socialiste pentru fo­rarea rapidă şi economică a sondelor şi extinderii in toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. Aproxi­mativ jumătate din volumul total de foraj a fost efectuat in acest an cu ajutorul turbi­nei. Aplicarea acestei metode înaintate de lucru a permis sondorilor să depăşească sim­ţitor viteza de lucru planifi­cată şi să reducă în acest fel durata de săpare a unei sonde. (Agerpres) Vizită la tehnică şi franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru­ Drăghici, Alexan­dru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Al­­măşan, ministrul minelor­ şi energiei electrice, Voinea Ma­­rinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale. Aurel Bi­­joli, ministrul finanţelor şi alte persoane oficiale au vi­zitat sâmbătă la amiază Expo­ziţia tehnică şi ştiinţifică fran­ceză. Oaspeţii au fost întâmpinaţi, la sosire, de ministrul in­dustriei Franţei, Michel Mau­rice­ Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R. P. Romînă, de membri ai Legaţiei şi alte per­­soane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor fran­ceze au prezentat produsele expuse, dând ample explicaţii. (Agerpres) n­ca care va face cunoscute cele mai îndrăgite melodii de mu­zică uşoară ale compozitorilor, noştri. In sală, la repetiţie, asistă uneori şi tovarăşii de muncă ai celor de pe scenă, veniţi să-i încurajeze pe cei alături de care vor fi şi ei, cu inima, în zilele Festivalului. Dar programul bogat, pre­zentat de ansamblu, nu se re­zumă numai la atît. Uniţi printr-o viziune regizorală lar­gă, ce vrea să zugrăvească cît mai sugestiv marile realizări ale poporului nostru (prin pro­iecţii de imagini şi fotografii ale construcţiilor şi frumuse­ţilor ţării noastre), paleta pro­gramului artistic ce va fi pre­zentat e deosebit de bogată în nuanţe. De la cîntecul de ti­neret la dansul muncii, de la gingăşia doinei, la tumultul unui joc din Ţara Oaşului, de la cîntecele lui Dunaevski la verva sprinţară a Periniţei, totul va contribui să redea spectatorilor o imagine cuprin­zătoare a realizărilor şi nă­zuinţelor de pace ale poporu­lui nostru, a talentului său şi a frumuseţii artei sale, VIORICA grigorescu Seară de poezie la Sinaia Programul de activitate zil­nică al Casei de cultură din Si­naia oferă oamenilor muncii veniţi la odihnă în această staţiune posibilitatea de a-şi petrece timpul plăcut şi edu­cativ. Nu de mult, sala de conferinţe a Casei de cultură a fost arhiplină. Iubitorii poe­ziei au avut prilejul să se în­­tîlnească aici cu doi tineri poeţi: Ilie Constantin şi Cor­nelia Şerban. Cu acest prilej tinerii poeţi au citit din ver­surile lor şi au răspuns la numeroasele întrebări puse de participanţi. A. BÃDESCU

Next