Scînteia Tineretului, august 1962 (Anul 18, nr. 4110-4135)

1962-08-01 / nr. 4110

în laboratorul Röntgen al întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti. Calitatea sudurii se constată cu ajutorul radiografiei. Laborantul Nicolae Marinescu, discută cu doi sudori despre posibilităţile îmbunătăţirii calităţii sudurii. Foto : O. PLECAN Obligaţia institutului fnt numeroase faptele care dovedesc că practica studenţilor politehnicii bucureştene la Combinatul siderurgic din Hunedoara se desfăşoară mai bine decît în anii trecuţi. Iată cîteva : programa de practică a fost întocmită de cadrele didactice ale institutului în colaborare cu conducerea tehnică a combinatului, realizînduse astfel o îmbinare strînsă a cerinţelor programului de învăţămînt cu situaţia concretă din secţiile combinatului. Tot printr-o strînsă colaborare între institut şi cabinetul tehnic al combinatului s-a întocmit un plan concret, pe zile şi pe grupe de studenţi, în care s-au prevăzut secţiile şi locurile de muncă unde vor efectua studenţii practica. Un alt lucru care asigură desfăşurarea practicii în mod mai eficace este faptul că institutul a litografiat aceste programe şi le-a dat studenţilor pentru ca aceştia să cunoască problemele principale pe care trebuie să le studieze, să le aprofundeze în practică. Şi comitetul U.T.M. al combinatului a dovedit anul acesta o mai mare grijă faţă de practica studenţilor. In mod deosebit această grijă se evidenţiază în preocuparea faţă de organizarea timpului liber al studenţilor practicanţi. Comitetul U.T.M. a alcătuit, încă înainte de sosirea studenţilor la practică, un plan amănunţit cu activităţi culturalartistice şi sportive. După sosirea studenţilor planul a fost îmbogăţit cu propunerile acestora. Dar, faptele cele mai grăitoare sunt cele care privesc direct munca studenţilor în întreprindere, în secţiile combinatului. Oţelăria nr. 1. Studenţii anului II metalurgie ascultă cu atenţie explicaţiile tov. Iosif Eleonora, ieri studentă la acelaşi institut, azi inginer tehnolog. De la problemele generale, privind secţia, pînă la cele mai amănunţite probleme referitoare la cuptoarele Siemens-Martin, la elaborarea unei şarje, studenţii îşi notează în caietele de practică. Apoi studenţii se răspîndesc in secţie, la diverse locuri de muncă. Maistrul Munteanu Nicolae e asaltat cu întrebări : „Cum se face ajustarea cuptorului „Dar încărcarea lui „Cum se pregăteşte un tren de turnare ?” Răspunsurile maistrului sunt urmate de calcule, observaţii personale. La secţia vecină, studenţii au făcut cunoştinţă şi cu cuptoarele electrice , s-au interesat de procesul tehnologic, de cuptoare. Aici au avut prilejul să contribuie la rezolvarea unei probleme importante într-o oţelărie, participînd efectiv, în limita cunoştinţelor, dar cu mult entuziasm, la efectuarea reparaţiei unui cuptor. La laminorul de 800 mm, în jurul maistrului şef Dragotă Nicolae, sunt vreo 5 studenţi din anul II metalurgie. Printre ei, Malotcov Aurel, care inainte de a urma facultatea a lucrat aici, Blaga Emil, fost laminorist la Cîmpia Turzii, şi alţi studenţi care inainte de a merge la facultate au lucrat în întreprinderi metalurgice. Nu înseamnă însă că nu mai au de învăţat. Acum, după 2 sau 3 ani de facultate, privesc cu alţi ochi procesul tehnologic, înţeleg mai profund multe din problemele care-i frămîntau atunci cînd nu aveau cunoştinţele teoretice pe care le-au dobîndit în facultate. Şi aproape peste tot, în secţiile combinatului, la oţelăriile noi, la furnalele noi, la laminoarele Bluming şi 650, la cocserie, la aglomerare, studenţii sunt sprijiniţi cu multă dragoste de muncitori, maiştri şi ingineri să-şi însuşească cunoştinţe temeinice, profunde. Există însă şi lipsuri a căror înlăturare ar face ca practica să se desfăşoare la un nivel şi mai înalt. In ceea ce priveşte Institutul politehnic din Bucureşti trebuie arătat că dacă la începutul practicii a dovedit preocupare pentru organizarea practicii, nu la fel s-a îngrijit de îndrumarea consecventă a studenţilor metalurgişti pînă la data de 20 iulie. In această perioadă de 20 de zile studenţii ar fi avut nevoie de o îndrumare mai substanţială din partea institutului. Deficienţele acestei îndrumări au făcut ca practica studenţilor din anii I, II şi IV să se desfăşoare în acelaşi mod : prezentarea secţiilor, a instalaţiilor, explicarea sumară a procesului tehnologic, cu toate că programa este diferită, în funcţie de anii de studiu, de pregătirea studenţilor. Astfel, studenţii anului II trebuiau să-şi axeze practica, îndeosebi, pe activitatea în laboratoarele secţiilor. Acest lucru nu s-a realizat şi, numai acum, la jumătatea perioadei de practică, s-au luat măsuri pentru înlăturarea acestor lipsuri. Studenţii anului IV, care tind spre specializare în diverse sectoare ale siderurgiei, au fost cu întîrziere repartizaţi pe grupe. Era necesar însă ca la alcătuirea acestor grupe să se ţină seama şi de specialitatea pe care vor să şi-o aleagă studenţii, de temele ştiinţifice pe care şi-au propus să le urmărească în mod NICOLAE ARSENIE (Continuare in pag. a IV-a) Practica studenţilor din Bucureşti la Combinatul siderurgic din Hunedoara Economii importante Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au realizat în primul semestru al anului, la întreaga producţie marfă, economii peste plan în valoare de 55 572 000 lei. Acest succes este rezultatul preocupării chimiştilor şi petroliştilor de a utiliza mai bine capacităţile de producţie şi a gospodări cit mai chibzuit materiile prime şi auxiliare. în acest fel, pe lingă depăşirea planului de producţie, ei au redus cheltuielile de fabricaţie la numeroase produse. In fruntea acestei acţiuni se situează petroliştii din sectorul prelucrării ţiţeiului. Numai colectivul rafinăriei din Ploieşti, prin mai buna valorificare a ţiţeiului supus prelucrării şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie, a realizat în prima jumătate a anului economii suplimentare a căror valoare depăşeşte suma de 4 750 000 lei. In aceeaşi perioadă de timp, prin reducerea cu mai bine de 3 milioane de lei a cheltuielilor de fabricaţie la producerea firelor şi fibrelor sintetice şi prin micşorarea consumurilor specifice, colectivul uzinei din Săvineşti a dat peste plan economii în valoare de 4 805 000 lei. (Agerpres) La Azuga Un nou cuptor de şamotizare La Fabrica de şamotă din Azuga a fost dat în funcţiune, zilele acestea, un nou cuptor rotativ de şamotizare, cu o capacitate de 40 000 de tone de şamotă refractară pe an. Noul agregat, împreună cu instalaţiile sale, a fost proiectat şi executat în ţară. Prin intrarea lui în funcţiune, capacitatea fabricii din Azuga se dublează. Şamota refractară produsă aici serveşte la fabricarea cărămizilor silico-aluminoase folosite la căptuşirea diferitelor agregate din siderurgie şi alte ramuri industriale. O dată cu noul agregat a fost dată în exploatare şi o instalaţie de desprăfuire, care împiedică raspîndirea prafului, asigurînd condiţii bune de lucru pentru muncitori. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4110 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 august 1962 Răspund cerinţelor tehnicii noi BAIA MARE (de la corespondentul nostru). In întreprinderile maramureşene au fost organizate de la începutul anului 276 cursuri de ridicare a calificării, care cuprind circa 6 900 de tineri muncitori. Comitetele U.T.M. din întreprinderile „Unio“, „1 Septembrie“ şi IRA nr. 7 din Satu Mare, Uzinele Chimice şi exploatarea minieră „7 Noiembrie“ din oraşul Baia Mare şi altele şi-au adus o contribuţie însemnată la mobilizarea tinerilor la cursuri. In aceste întreprinderi cursurile au fost frecventate cu regularitate de către tineri, iar cunoştinţele căpătate s-au făcut simţite în procesul de producţie, concretizîndu-se în calitatea mai bună a produselor, în reducerea rebuturilor sub procentul admis, în creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Sunt cunoscute şi apreciate rezultatele în producţie ale unor tineri muncitori care urmează cu regularitate cursurile de ridicare a calificării. „Mame focun ale prieteniei“ retutindeni îl întilneşti pe acest tinăr: este blond, înăltuţ, suplu, cu o privire binevoitoare, uşor iscoditoare. Ifi întinde mina cu prietenie şi se recomandă t — Suomi I Finlanda ! Peste cîteva secunde stadiul oarecum stinjenit al cunoaşterii este depăşit. Prin intermediul unui dicţionar romîno-finlandez afli cum ii cheamă, ce profesie are, de ce iubeşte pacea, de ce te primeşte cu prietenie caldă in fara sa. Dar oricît de binevoitor ar fi acest tinăr, indiferent că este muncitor intr-o fabrică de mobilă, student la politehnică sau vînzător la un magazin universal, el ar vrea să te facă să cunoşti cut mai multe despre Finlanda, ţară baltică atit de pitorească. lată o idee salutată de toji participanfii la Festival : „Ziua Finlandei“. Un prilej de cunoaştere complexă a vieţii şi muncii tinerei generaţii finlandeze. In aceasta zi au fost organizate diferite vizite şi întilniri pretutindeni în oraş. întreaga activitate din această zi a culminat cu tradiţionala sărbătoare intitulată „Kokko“, focul cel mare, care se aprinde pe insula Seurassari in fiecare an, la 24 iunie. Dintr-un început se cuvin cîteva lămuriri. In Finlanda la 24 iunie este cea mai scurtă noapte din întreg anul. Imperiul luminii este atotstăpînitor. Mulţi finlandezi denumesc această petrecere populară — „Sărbătoarea luminii“. In cinstea tinereții, această serbare a fost repetată pe insula Seurassari și la 30 iulie sub denumirea „Marile focuri ale prieteniei“. Am remarcat la un coleg finlandez atunci cînd m-a invitat pe insulă să petrecem o seară împreună, că rostind numele insulei m-a cuprins de după umeri și a repetat din nou : Seurassari. O fi vreo legătură intre denumir în care-şi trăiesc viata finlandezii. Insula în întreaga ei infăfişare aminteşte într-un anumit fel de „Muzeul satului“ din Bucureşti. Aici sunt expuse case, cabane, locuinţe prezentind vizitatorului toată bogăţia arhitecturală a străvechiului stil finlandez. Pe toate drumurile ce duc spre interiorul de basm al insulei soseau neîncetat zeci, sute, mii de tineri din diferite țări ale lumii. Un grup cubanez intonează un marș. In imediata apropiere vine un grup de japonezi mișcînd cu eleganță evantaie din santal parfumat. Vin apoi romîni, care cu concursul unor tineri finlandezi au încins „în mers“ o Perinită. Şi invitaţii sosesc necontenit: sorea insulei şi gestul său ? Şi am aflat: în traducere ad-literam, numele insulei înseamnă : „Insula comuniunii“. Da, intr-adevăr, gestul ziaristului finlandez exprima un sentiment nobil, profund uman, cel al prieteniei între popoare. Drumul pînă în centrul insulei te face să trăieşti parcă avea un poem nordic al măreţiei florei, al apelor liniştite, al podurilor străvechi din lemn, al atmosferei calme, dar în acelaşi timp calde din Carelia, dansurile ansamblului Terpsikhore, muzica folclorică interpretată de orchestra virtuosului Pertti Kirin. Publicul a apreciat în mod deosebit de mult pe cîntăreața Harras Hursti de la opera finlandeză, cintecele și dansurile de la Turun Klikurit. Şi o remarcă : dansurile finlandeze, în genere legănate cuprind o vastă gamă de posibilităţi expresive: mişcarea unduioasă, lină, se îngeamănă brusc Citiţi în pag. a IV-a: Relatări despre din cadrul vietici, americani, tunisieni, iranieni, indonezieni, algerieni... Seara (in jurul orei 22:00 abia începe să se întunece), 8000 de tineri adăugau farmecului naturii căldura înţelegerii, a prieteniei. Aplauze necontenite au susţinut un bogat program artistic prezentat de tineri finlandezi şi intercalat cu diferite numere ale tinerilor din alte ţări. Tinerii au admirat îndelung muzica uşoară executată de Humppa-Veikkot, baletul cu ritmul impetuos, năvalnic. Prin faţa ochilor ei se perindă bogata gamă coloristică a costumelor finlandeze : roşul şi negrul la băieţi, albastrul, albul şi roşul la fete. Tinerii au apreciat îndeosebi acrobaţiile artistice executate de elevii şcolii de balet din Berlin, performanţele artistice ale unui cuplu acrobatic finlandez Marja şi Pena, dansurile tinerilor din Guineea etc. începea să se întunece, atunci cînd oaspeţii au fost invitaţi pe plaje. Vîlvătăile unui loc încins au luminat în noapte chipurile africanilor, europenilor, americanilor, asiaticilor. Aceşti tineri au privit îndelung vîlvătaia înaltă de 20 de metri şi s-au gîndit poate la viața lor, la năzuințele şi viitorul lor. Lumina sfîşia vălul întunericului. Pretutindeni 11 întîlneşti pe acest tinăr: este blond, înăltat, suplu, cu o privire binevoitoare, uşor iscoditoare. Şi, mai putem adăuga : ştie să fie o gazdă bună, primitoare, caldă... CAROL ROMAN Helsinki, 31 iulie ,1962 alte manifestări Festivalului Corespondenţă telefonică din Helsinki Berinit* s-s Încetățenit ţi ps străzii Helsinkî-ului, Telefoto : AQERPRES. O interesantă infanie în sala mare a Sfatului popular orăşenesc din Cîmpulung Muscel, membrii cenaclului literar „Alexandru Sahia“, corespondenţii voluntari, tineri şi vîrstnici s-au întîlnit de curînd cu scriitorii Dan Deşliu, Radu Boureanu, Vasile Iosif şi Gheorghe Tomozei. Poeţii au citit din cele mai valoroase lucrări ale lor. Astfel, Dan Deşliu a recitat poemul „Oţelarilor”, Radu Boureanu poemul „Culoare roşie şi neagră’’, Vasile Iosif „Recunoştinţă”, Gheorghe Tomozei „Fîntîna de la Argeş” etc. In cuvîntul lor, participanţii la această plăcută întîlnire au vorbit despre lucrările scriitorilor pe care-i aveau ca oaspeţi şi au solicitat din partea lor sprijin pentru creşterea tinerelor talente din localitate. II. B MARGESCU tehnician Herculane — pitoreasca staţiune bănăţeană, unde mii de oameni el concediul muncii îşi petrec zilele de Foto ! AGERPRES Cît mai multe furaje însilozate în ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate în creşterea efectivelor de animale şi a producţiei lor. Paralel cu mă-surile luate pentru mărirea şi îmbunătăţirea şeptelului au fost întreprinse numeroase acţiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulă-i toare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare, cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. La G. A. S. Coţuşca, regiunea Suceava, s-a obţinut anul trecut o producţie medie de 4 052 litri de lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de Cost de 0,95 lei litrul. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, regiunea Dobrogea, ,Variaş, regiunea Banat, Sălarg, regiunea Crişana, şi altele. Şi în multe gospodării colective, porumbul siloz a constituit în timpul iernii nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gospodăriile colective Palazu- Mare şi viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3 000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obţinute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea şi de staţiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obţin prin însilozarea porumbului în amestec cu soia şi alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în amestec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1000 de litri. La Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2.608 litri de lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4 053 de litri. Cultura porumbului de siiloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective creşte mult faţă de anul trecut. Pe lingă mărirea efectivului pe baza reţinerii prăsilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat peste 100 000 de vaci — depăşind cu 3 la sută prevederile anuale — precum şi 172 000 de viţele, 340 000 de ovine etc. Creşterea în contiinuare a numărului de animale din toate speciile şi a produci Recomandările Institutului central de cercetări agricole viei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8 500 000 tone de furaje. în curînd va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz, în vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimentale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Institutul central de cercetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. şi G.A.C. să se însilozeze în medie cîte 10 tone de nutreţuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin şi cite 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă de reproducţie. De aceea este necesar să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum şi pînă la căderea zăpezii. Astfel, pe lingă porumbul din cultură pură şi cel cultivat în amestec cu leguminoase, se va însiloza porumbul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie însilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi şi lucernă, de iarbă de Sudan, samurastra, frunzele şi capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii şi morcovii furajeri, cartofii înărunţi, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi şi biui ruieni de pe marginea drumuurilor, din livezi, borhoturile umede în amestec cu coceni de porumb etc. şi în ceea ce priveşte perioasa de însilozare a porumbuilui se recomandă unităţilor să ţină seama de faza de vegetaţie a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să, fie însilozat în momentul cînd conţine cantităţile maxime da unităţi nutritive şi cînd ura o umiditate (suculenţă)—de 65—75 la sută. Porumbul, în mod normal, trebuie să fie recoltat în faza de lapte-ceară, pentru că în această fază conţine circa 70 la sută apă şi 20—25 la sută unităţi nutritive la 100 kg de nutreţ. Sînt însă situaţii cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să, se înceapă această lucrare mai devreme pentru ca cea mai mare parte din porumb să fie însilozată in perioada optimă, cînd plantele au suculenţă necesară obţinerii unui nutreţ de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate, nu trebuie procedat şablon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea şi simţul de gospodar. O altă problemă o constituie asigurarea spaţiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutreţuri. La alegerea tipurilor de silozuri trebuie ţinut seama ca acestea să fie ieftine, uşor de folosit, să permită mecanizarea lucrărilor de încărcare, presare şi scoatere a nutreţului. In afară de aceasta, silozurile trebuie să protejeze nutreţul împotriva pătrunderii aerului, apei, a îngheţului şi căldurilor mari. Silozurile care corespund mai mult condiţiilor actuale sunt cele amenajate direct la suprafaţa pămîntului, între doi pereţi protectori, care pot fi confecţionaţi din materiale diferite (piatră, cărămidă, beton armat, scîndură, baloţi de paie presate etc.). Pereţii trebuie să fie astfel făcuţi incit să reziste presiunii tractoarelor cu şenile cînd (Continuare în pag. a II-a)