Scînteia Tineretului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4136-4161)

1962-09-01 / nr. 4136

Anul acesta, în toate sectoa­rele de producţie ale Uzinei de superfosfaţi şi acid sulfuric din Năvodari s-au organizat cursuri de ridicare a califică­rii. Tematicile lecţiilor preda­te sunt orientate înspre prin­cipalele sarcini de producţie din fiecare secţie. Ele au fost întocmite de o comisie forma­tă din cei mai pricepuţi ingi­neri, pe baza unei largi con­sultări cu muncitorii şi maiş­trii din secţiile respective. Fiecare lecţie vine să-i ajute pe muncitori în cunoaşterea teoretică a fenomenelor chi­mice care se produc în timpul desfăşurării procesului de producţie, în cunoaşterea cît mai profundă a fazelor de fa­bricaţie. Iată un exemplu : la fabricarea acidului sulfuric, o­­peraţia de prăjire a piritei o­­cupă un loc foarte important în cadrul procesului tehnolo­gic. Aici, fiecare minut are o mare valoare. O întîrziere în manevrarea unei comenzi sau o abatere de la instrucţiuni, poate duce la dereglarea în­tregului proces tehnologic. Existenţa unor neajunsuri a arătat că unii muncitori ti­neri nu cunoşteau suficient de bine parametrii de fabri­caţie, nu stăpâneau toate a­­mănuntele privind noua teh­nologie de prăjire a piritei fia noua linie de acid sulfuric, prăjirea piritei se execută după o tehnologie diferită faţă de cea după care se făcea la vechea linie). Firesc a fost ca în programa de învătămînt a cursurilor de ridicare a califi­cării să fie cuprinse si aceste probleme. Lucru care s-a şi făcut. Cei 40 de tineri care au absolvit cursurile de operatori chimişti lucrează acum mult mai bine, obţin rezultate spo­rite. Conducerea procesului teh­nologic în sala de contact şi instalaţ­ia de absorbţie de la fabricaţia acidului sulfuric este în mare parte automati­zată. Aceasta cere din partea muncitorilor pregătirea teore­tică corespunzătoare. Iată de ce în tematica cursurilor de ridicare a calificării au fost cuprinse cunoştinţe mai largi de automatizare si mecaniza­re. In cadrul lecţiei intitulată: „comenzi la distanţă“, tinerii au avut posibilitatea să ia cu­noştinţă, pe baza planşelor prezentate, de modul de func­ţionare a instalaţiei. La uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari, comi­tetul U.T.M. a acumulat o bună experienţă în antrena­rea şi mobilizarea tinerilor la diverse forme de îmbogă­ţire a cunoştinţelor profesio­nale. Membrii comitetului U.T.M. au urmărit în perma­nenţă ca lecţiile predate să fie cît mai strîns legate de cerinţele şi necesităţile pro­ducţiei. Atunci cind a fost ca­zul, spre exemplu, la cursurile de ridicare a calificării pen­tru dozatorii de la sectorul superfosfaţi, unde unele lecţii au avut un caracter prea ge­neral, membrii comitetului au discutat cu lectorul respectiv despre necesitatea ca lecţiile să fie axate pe problemele cu­rente pe care le ridică buna desfăşurare a procesului de producţie. Rezultatul a fost că următoarele lecţii au fost prezentate cursanţilor mult îmbunătăţite, cu exemple con­crete din uzină, din acest sec­­tor de producţie. RIDICAREA CALIFICĂRI­I­­TIN­ERI­LOR CHI­MIŞTI Chimia este cea mai tînără ramură a industriei noastre socialiste. Creată în anii regimului democrat-popular, ea s-a dezvoltat şi se dez­voltă în ritm impetuos. Pentru a face faţă cu succes sarcinilor mereu crescînde, unităţile industriei chimice au nevoie în permanenţă de tot mai multe cadre specializate, capabile să minuiască utilajul modern, să aplice cu succes procedeele înaintate de muncă. E necesar ca aceste cadre să înveţe continuu pentru a fi mereu în pas cu tehnica nouă. Pentru a cunoaşte cum se desfăşoară acţiunile de ridicare a cali­ficării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, redacţia ziarului nostru a organizat un raid prin cîteva uzine şi fabrici aparţinînd M.I.P.C. Tematica — o problemă importantă Combinatul petrochimic de la Brazi -Nou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deose­bite în muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi, au fost confe­rite „Ordinul Muncii“ clasele a Il-a şi a lll-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înminate, în cadrul unei solemnităţi, de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, unindu-le noi succese în activitatea lor de viitor. La solemnitate au participat tovarăşii: Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Indus­triei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumi­tru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. La Brazi, in apropierea Ploieş­­tiului, a fost pus in funefiune com­plexul de reformare catalitica a benzinei si de hidrolinare a mo­torinei. In instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin com­bustibili superiori fi o serie de produse care sunt folosite ca ma­terii prime în industria noastră petrochimică, la fabricarea cauciu­(Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4136 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 septembrie 1962 Tinerii tehnicieni şi ingineri învaţă Ce se face pentru continua pregătire şi pentru specializarea tinerilor ingineri, maiştri şi tehnicieni — iată întrebarea la care am căutat răs­puns la Uzina de sodă de la Govora. — La noi — spune un tînăr inginer nu există inginer, mai­stru sau tehnician, care să nu fi trecut la începutul activită­ţii sale prin toate secţiile productive ale uzinei. Acest procedeu i-a familiarizat cu pro­blemele locului res­pectiv de muncă, i-a inarmat cu cunoaş­terea temeinică, pro­fundă a problemelor care se pun în faţa uzinei în aşa fel în­­cît acum, fiecare din­tre cadrele tehnice sunt capabile să con­tribuie cu competen­ţă la rezolvarea sar­cinilor uzinei. Conducerea uzinei, la indicaţia comitetu­lui de partid, în co­laborare cu comitetul sindicatului şi comi­tetul U.T.M, a folosit numeroase alte forme pentru specializarea tinerelor cadre teh­nice. Este, credem, inte­resant să relatăm cîteva din formele specializării cadrelor tehnice. In uzina de la Govora se orga­nizează, ori de cîte ori se ridică vreo problemă în procesul de producţie, aşa nu­mitele „sfaturi teh­nice” pentru ingineri, maiştri şi tehnicieni. Trebuia, d­e exem­plu, soluţionată pro­blema măririi capa­cităţii staţiei de ab­sorbţie de la secţia sodă calcinată şi menţinerea unui re­gim tehnologic op­tim. Un grup de ingineri tineri a pri­mit sarcina să stu­dieze această pro­blemă şi să propună soluţiile cuvenite Ceilalţi ingineri, mai­ştri şi tehnicieni din uzină s-au pregătit şi ei pentru a par­ticipa la discuţii. Cînd s-a ţinut „sfa­tul tehnic“ fiecare a venit cu sugestii, completări. S-au a­doptat astfel cele mai bune soluţii şi drept urmare a fost mărită capacitatea de producţie a liniei de sodă calcinată cu 11 la sută. In uzină se folo­seşte de asemenea, cu bune rezultate şi un alt procedeu : ingine­rilor tineri şi celor stagiari li se indică spre studiu şi rezol­vare anumite teme tehnice legate de îm­bunătăţirea procesu­lui de producţie. De (Continuare în pag. a IlI-a) Raid realizat de V. DINULESCU și I. BODEA Creşte numărul unităţilor comerciale La parterul unor blocuri noi de locuinţe din Tulcea, Med­gidia, Mangalia şi Constanţa au fost date în folosinţă, în ultima vreme, magazine pen­tru desfacerea produselor in­dustriale şi alimentare, iar la Mamaia s-a terminat con­strucţia unui complex comer­cial cu 15 magazine. Totodată, prin darea în folosinţă a încă 10 magazine Universale la Ho­­ria, Somova, Cerna, Traian şi în alte localităţi, s-a îmbună­tăţit şi deservirea populaţiei din satele dobrogene. Alte a­­semenea magazine sunt în curs de construire, in special în sa­tele din Delta Dunării. (Agerpres) Vedere de noapte din Mamaia. Foto: AGERPRESI INSTITUTUL POLITEHNIC DIN GALAţI­ nstitutul politeh­nic din Galaţi a fost amplasat în această localitate datorită poziţiei geografice şi eco­nomice a oraşu­lui şi regiunii Galaţi, care cu­prind pe teritoriul lor Delta Dunării şi bălţile, cu imensele lor bogăţii, două dintre cele mai importante porturi ale ţării (Galaţi şi Brăila), o bază solidă a industriei metalur­gice, şantiere navale, mari fa­brici de conserve şi centre importante de vinificaţie — toate asigurînd cele mai pri­elnice condiţii pentru dezvol­tarea institutului, pentru le­garea cît mai strînsă a învă­­ţămîntului cu producţia. In cadrul actualului profil, insti­tutul are două facultăţi cu specialităţi unice pe ţară : — Facultatea de mecanică cu secţiile : — nave şi instalaţii de bord; — tehnologia construcţiilor de maşini; — Frigotehnie ; — Facultatea de tehnologia produselor alimentare şi teh­nica pescuitului, cu secţiile: — industrii fermentative, conserve şi lapte; — morărit, panificaţie; — industrii alimentare ex­tractive; — tehnica pescuitului şi stu­­ficultură. Potrivit profilului arătat, institutul pregăteşte specia­lişti cu o înaltă calificare pri­vind proiectarea, construirea şi exploatarea navelor, teh­nologia construcţiilor de ma­­­şini, proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor fri­­goriferice, exploatarea şi va­lorificarea stufului, pregăteşte ingineri piscicoli, ingineri pen­tru industrii fermentative (bere, vin), pentru fabricile de conserve, lapte şi produse lac­tate, pentru fabricile de zahăr, ulei, paste făinoase, mori, a­­batoare etc. Prin grija partidului şi gu­vernului, baza materială a in­stitutului s-a îmbunătăţit an de an, astfel că acum dispune de toate cele necesare pentru desfăşurarea în condiţii op­time a procesului de învăţă­mînt. Clădirea impunătoare a in­stitutului, situată pe una din arterele principale ale oraşu­lui, cuprinde, pe lingă săli de curs, de seminarii, săli de pro­iecte, cabinete de catedră, 25 de laboratoare înzestrate cu utilaje şi aparatură modernă, ateliere-şcoală, un spaţiu co­respunzător bibliotecii (cu aproximativ 100 000 volume) şi sală de festivităţi (cu o ca­pacitate de 400 locuri), înzes­trată cu două aparate de pro­iecţie etc. Condiţiile de studiu sunt asigurate prin sala de lectură de la bibliotecă, sălile de curs, sălile de lectură de la cămine şi camerele confor­tabile de la cămine. Institutul dispune de 3 că­mine studenţeşti cu o capaci­tate de cca. 1 000 locuri şi de o sală de mese în care pot lua masa, într-o serie, 300 stu­denţi. In cursul acestui an, se va da în funcţiune o nouă cantină modernă cu o capaci­tate de 1 500 locuri. Peste 75 la sută din numărul studen­ţilor primesc burse de stat. Aprofundarea cunoştinţelor, deprinderea cu munca de cer­cetare ştiinţifică, legarea mai strînsă a cunoştinţelor teore­tice de realităţile din între­prinderile noastre se realizea­ză şi prin interesanta activi­ (Continmre in pag. a lll-a) Egri Iosif rector al Institutului politeh­nic din Galaţi ÎN ACEST NUMÅR, în pag. a 51-a: • Citiţi aceste cărţi în pag. a lll-a: • Pe teren cu instructo­rul raional în pag .a IV-a: • Prezenţe romineşti peste hotare Foto: O. PLECAN Pricepere, măiestrie şi gust. Tî­­nărul Vasile Ionescu este unul dintre cei mai pricepuți pic­tori ai secției decor a Com­plexului industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara. O nouă linie de înaltă tensiune Localitatea Negreşti, centru de raion, din regiunea Iaşi a început să primească energie electrică produsă de termocen­trala Borzeşti şi de alte cen­trale electrice, prin interme­diul reţelei de linii a sistemu­lui energetic naţional. Pentru aducerea curentului electric, în această localitate a fost construită o linie de înaltă tensiune între Vaslui şi Ne­greşti în lungime de aproxi­mativ 30 de kilometri. In prezent toate raioanele regiunii Iaşi sunt racordate la sistemul naţional prin linii de înaltă tensiune. (Agerpres) Pregătiri pentru noul an de odaia cu deschi­derea noului an de învăţămînt, în Capita­lă se dau­ în folosinţă încă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Şase din noile localuri — şcolile cu 8, cu 16 sau 24 săli de clasă din comunele Chiajna şi Jilava, din cartie­rele Băneasa şi Mili­tari, de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Nerva Traian, sunt gata să-şi pri­mească elevii. La ce­lelalte cinci se fac ul­timele pregătiri : se instalează băncile şi mobilierul laboratoa­relor, lucrări ce ur­mează a fi terminate pînă la deschiderea anului de învăţămînt. Totodată, la localu­rile şcolilor existente au fost executate lu­crări de vopsitorie şi zugrăveli, s-au revi­zuit instalaţiile elec­trice, sanitare şi de încălzire. Peste 95 la sută din aceste şcoli, la care s-a făcut re­cepţia lucrărilor, sunt pregătite pentru noul an de învăţămînt. (Agerpres) a Goşmani, sat din regiunea Ba­cău. îndrăzneala mi-a ieşit înainte în felurite chipuri. Odată, cînd am stat de vorbă cu inginerul zooteh­nist Dragoş Maruş, avea chipul lui, ochii lui. Avea chipul lui Vasile Săvinoiu, brigadier la sectorul zootehnic. Sau chipul preşedintelui Acrîşmăriţei. In timpul unei discuţii el a între­rupt-o brusc şi a dat fuga după cineva care trăgea un lemn dintr-o stivă clădită în­tre făruşi. Unde-l duci ? — Să retezăm din el un capăt de grindă. — Dar acela, uită-te după mina mea, nu-i bun ? — UNde ar fi... — Păi atunci de ce te-apuci să strici frumuse­ţe de lemn pentru un căpătîi ? Şi l-a ajutat să ducă lemnul înapoi, la stivă. Cînd s-a în­tors a continuat să vorbească liniştit despre avantajul creş­terii porcilor pentru carne. Dar mai bine s-o luăm aşe­zat, de la început, 1­ O zi obişnuită de muncă la sediul gospodăriei colective. Scripte. Dosare deschise pe mese, teancuri de dosare în dulapuri. O linişte preocupată, absorbind orice zgomot ca o sugativă apăsată pe şirurile de cifre scrise îngrijit, cu migală voită, de socotitorii gospodă­riei. Te-ai putea înşela. Ai crede că te afli în cea mai severă ambianţă de serviciu financiar, la o întreprindere industrială. Dar ţăcănitul abacului care se aude în răstimpuri atrage a­­tenţia asupra mîinilor. Mîinile celor 2-3 socotitori (contabi­lul e plecat după preşedinte) sînt arse de soare. Tocurile şi creioanele chimice par în a­­ceste mîini unelte mult prea gingaşe. Dosar cuprinzînd devize, lu­crări şi indici de plan pe 1962. O filă: deviz de materiale ne­cesare la construcţia unui grajd pentru 100 capete. Deviz de materiale pentru construcţia unui complex pen­tru creşterea porcilor. —• L-aţi făcut ? “ Acum se realizează. E a­­proape gata. E o frumuseţe. Nici nu-ţi vine să crezi că-i făcut din zile-muncă. — Cum aşa din zile-muncă? — Simplu ca bună-ziua. N-a fost făcut de meşteri din afară, ci din zilele noastre muncă. Ce colectivistul cîştiga numai ce primeşte el la ziua-muncă ? Constantin Andrei, colectivist de la noi, a dus în toamnă a- acasă mai bine de cinci mii de kile de cereale şi nici mai mult nici mai puţin decit 11 536 lei. Dar el a mai ieşit cîştigat cu ceva ce n-a dus acasă: a ieşit cîştigat cu ce s-a mai adăugat anul trecut la averea obşteas­că. Şi averea asta a noastră obştească preţuieşte azi ceva peste 2 200 000 lei. Asta-i, va­loarea întreagă a zilei-muncă : ce duce acasă fiecare şi ce rămâne făcut pentru gos­podărie, care-i tot un cîştig al colectivistului, dar pentru vii­tor. Omul care calculează astfel valoarea zilei-muncă se a­­pleacă din nou pe abacul lui. Mai departe. Alte file din do­sar. Dosarul nu e, totuşi, prea voluminos. Mai poate să cuprindă încă multe fişe de devize. Dosarul se va umple, desigur curînd, şi va fi nece­sar să se încopcieze altul. Se umple şi din ţăcănitul de-acum al abacului şi din scrisul din clipa asta al creioanelor chi­mice şi din munca, mai ales din munca şi numai din munca colectiviştilor din Goş­mani. Preşedintele, Constantin A­­crîşmăriţei, e mic de stat. Nu ştie să povestească. S-a de­prins să arate. Zice că asta i-a rămas din vremea (ce mult pare de atunci) câd veneau ţăranii din satele învecinate să se convingă de felul cum se munceşte în gospodărie. „Nu puteai să le spui vorbe. Lor trebuia să le dai să „pi­păie". Preşedintele se duce la faţa locului şi începe: — Uite ăsta-i unul din graj­durile de vaci. Avem 462 tau­rine, dar pînă la sfîrşitul anu­lui o să avem 538. Uite, ăsta e din paiantă şi l-am învelit cu paie dar are tavan din grinzi şi nu ne-a costat cine ştie cît. Asta e materni­tatea, aici vin boxele. Be­tonul pe care stai dumneata e despărţitura de trecere din­tre cele două rînduri de boxe. Dincoace e încăperea pentru purceii înţărcaţi de la 2 la 4 luni. Iar pe toată partea cea­laltă e îngrăşătoria, despărţită în două: de o parte, purceii de la 4 la 6 luni, de cealaltă cei de la 6 la 8 luni. Şi aici am pus bitum pe jos numai că în loc de cărămidă am par­dosit cu capete de lemn, aşa că am „ciupit" ceva din cost. Cu munca patrioti­că, cu resursele locale am „apărat" cu totul cam vreo treizeci de miişoare, la tot ce se vede aici. Şi să nu uit de a­­jutorul pe care ni l-au dat ti­nerii să obţinem economia asta. Cînd i-am spus lui Va­sile Grădinaru, secretarul utemeului pe gospodărie că e nevoie de braţe de muncă la CONSTANTIN NAN­CU corespondentul unScânteii tineretului“ pentru regiunea Bacău (Continuare in pag. a III-a) întrecerea continuă Continuînd întrecerea pentru în­deplinirea planului la tofi indicii, oamenii muncii din întreprinde­rile regiunii Suceava au îndeplinit planul producfiei globale pe pri­mele 8 luni ale anului cu 13 zile înainte de termen, iar cel al pro­­ducției-marfă cu 11 zile mai de­vreme. In această perioadă s-au realizat peste plan aproape 45 000 m.c. de bușteni, 11­00 m.p. de cherestea, 37 000 m.p. de țe­­sături, 100 tone de zahăr etc. Datorită intrării în producție a unor noi întreprinderi, sortimentul mărfurilor fabricate în regiune s-a îmbogățit cu diferite produse ca : celuloză, hîrtie, saci şi pungi de hîrtie, placaje, cu noi modele de mobilă etc. Colectivele întreprinderilor din această parte a țării au obținut succese de seamă şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. In această perioadă s-a realizat o creştere a productivităţii muncii cu 2,7 la sută peste sarcina pla­nificată. Valoarea economiilor su­plimentare obținute în primele 7 luni ale anului prin reducerea prețului de cost depășește cu 5 500 000 lei prevederile angaja­mentului anual. (Agerpres). Terenuri redate agriculturii In regiunea Oltenia se desfă­­şoară o vie activitate pentru identificarea şi redarea în pro­ducţia agricolă a unor noi tere­nuri. In urma studiului făcut au fost identificate 13 000 ha care vor­­ fi redate agriculturii prin defrişarea de tufişuri, mărăcini­­şuri, vii hibride, desţelenirea unor păşuni şi fineţe cu produc­tivitate scăzută, desfiinţarea unor drumuri inutile etc. Pînă acum, au fost puse în cultură circa 2 000 ha. Cele mai bune rezul­tate s-au obţinut în raionul Co­rabia. In urma organizării teritoriului, gospodăriile colective au cîştigat încă 520 ha, iar în vara aceasta în raion au fost defrişate 120 ha. In această toamnă şi în pri­măvara viitoare, în regiune vor fi puse în cultură încă 2 000 ha de pe care, potrivit aprecierilor făcute de specialişti se va obţi­ne un spor anual de recoltă de circa 500 vagoane cereale. (Agerpres) Activităţi practice la complexul şcolar agricol din Drăgăneşti Vale. Foto: AGERPRES

Next