Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)
1962-10-02 / nr. 4162
Populaţia Djakartei a făcut o călduroasă primire a înalţilor oaspeţi români - DJAKARTA ! Trimisul special Agerpres, Ion Gălăteanu, transmite: Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia şi Republicii Populare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lingă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Române şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun-venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine“. In întimpinarea înalţilor oaspeţi romini au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíno în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti români. Avionul „11-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor armate indoneziene, şi după câteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, şi Corneliu Mănescu. Înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno, care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşdintele Sukarno s-a îmbrăţişat, de asemenea, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut in revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno, s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvint de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus : Suntem foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Rominia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romini să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor români invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub coloniasmul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român. Îmi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că, în scurta dv. vizită în Indonezia, vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat Şi al guvernului Republicii Populare Romíne, în numele poporului român, vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfirşit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest. Împărtăşim din toată inima, alături de dv, bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între popoare, pentru coexi(Continuare în pag. a IV-a) Telegrame Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române și al întregului popor român, vă transmitem Dumneavoastră și prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din țara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez le-a obținut, sub conducerea Partidului său Comunist și a guvernului Republicii Populare Chineze, în dezvoltarea economiei și culturii, în construcția socialistă. Prețuind relațiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta și în viitor spre binele ambelor noastre țări, contribuind la întărirea unității lagărului socialist și a puternicului front al forțelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialismului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frățească dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE ION GHEORGHE MAURER GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Prim-secretar Consiliului de Miniştri al Comitetului Central al Republicii Populare Romíne al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Excelenţei sale Domnului SEKU TURE, Preşedintele Republicii Guineea Conakry Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenței Republicii Guineea vă adresez: Excelență, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române şi poporului român, calde felicitări şi sincere urări de fericire pentru dv. şi de prosperitate pentru harnicul popor guineez. Îmi exprim convingerea că relaţiile de bună colaborare ce s-au stabilit între Republica Populară Romînă şi republica Guineea se vor dezvolta şi în viitor spre binele popoarelor noastre şi al păcii în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române T-'b V \% \ Noua unitate — cea mai mare și mai modernă din fără — prelucrează zilnic 400 de tone de semințe de floarea-soarelui. La Iași, în zona industrială a orașului, a intrat în funcțiune Fabrica de ulei „Unirea". O modernă fabrică de mobilă a intrat în funcţiune La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gradului ridicat de calificare a muncitorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară. începînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pînă la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automatizată. Maşini şi agregate moderne taie, croiesc, fasonează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi guvern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4162 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 octombrie 1962 DIM NOU ÎN AMFITEATRE eri dimineaţă, la deschiderea noului an universitar 83 000 de studenţi (la cursurile de zi) din 13 centre universitare s-au întîlnit în institute şi facultăţi inaugurând astfel o nouă etapă de muncă perseverentă şi entuziastă. Pretutindeni, frontispiciile clădirilor, holurile şi amfiteatrele erau împodobite festiv, cu ramuri de brad, cu lozinci, cu nelipsitul şi ospitaliera „bine aţî venit !“. La Bucureşti, în cuvîntul său de deschidere rostit într-unul din amfiteatrele Institutului politehnic, rectorul prof. univ. C. Dinculescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., trecînd în revistă condiţiile în care se inaugurează noul an de învăţămînt politehnic, realizările institutului şi îndeosebi rezultatele frumoase obţinute de studenţi în anii trecuţi, a chemat pe toţi studenţii la o muncă şi mai profundă, mai dăruită şi perseverentă pentru noua etapă de învăţămînt deschisă la 1 octombrie. Luînd exemplul studenţilor fruntaşi, va trebui ca inginerii de mîine să se pregătească temeinic pentru ca institutul să devină prin ei un institut al fruntaşilor. Acesta era îndemnul pe care l-au simţit şi l-au înţeles şi căruia îi vor răspunde desigur cu toate forţele atît studenţii anilor mari precum şi „bobocii“ ♦ nu mai puţin entuziaşti ce-şi vor sărbători în institut vîrsta maturităţii. In cuvintele lor, Peneş Aurelian de la Institutul de petrol, gaze şi geologie şi studentul fruntaş Niste Vasile, de la Institutul agronomic din Bucureşti au exprimat, în prima zi a anului universitar, în numele colegilor lor, hotărîrea de a mulţumi pentru condiţiile în care muncesc şi învaţă, printr-un studiu şi mai temeinic şi mai perseverent, în atmosfera festivă a deschiderii anului universitar, zeci de studenţi din anul I, veniţi din producţie sau de pe băncile şcolii şi-au exprimat şi ei hotărîrea unanimă de a răspunde cu toată dăruirea îndemnului la învăţătură, ca o datorie patriotică. Aceleaşi sentimente le-au trăit Carol Aronescu şi Santa Tuchel în amfiteatrul Institutului politehnic din Galaţi, în ziua deschiderii anului universitar, sau aceia care au audiat prelegerea de introducere la cursurile anului universitar, ţinută de rectorul universităţii bucureştene prof. univ. Jean Livescu. La Cluj, sala mare a casei universitarilor, umplută pînă la refuz a cunoscut iarăşi sărbătoarea inaugurării anului universitar în ropotele de aplauze ale studenţilor Universităţii „Babeş-Bolyai“. Clujul universitar găzduieşte astăzi 12 000 de studenţi, adică de trei ori mai mulţi decît înainte de eliberarea patriei. La 1 octombrie, Piteştiul, cel de-al 13-lea centru universitar, a intrat în viaţa noastră universitară, primindu-şi cei dintîi studenţi în trei facultăţi — de filologie, matematici şi ştiinţe naturale. Tăind panglica inaugurativă a institutului, care intră o dată cu studenţii săi în primul an universitar, le dorim din toată inima succes ! Dar festivitatea inaugurărilor s-a prelungit dincolo de amfiteatre, în căminele nou construite, în laboratoarele şi sălile de cursuri noi ale ţării. In cuvîntările ţinute la deschidere s-a subliniat atît la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Galaţi, Braşov, Bacău, Baia Mare, Tg.-Mureş, Petroşeni, Constanţa, bucuria revederii cadrelor didactice şi a studenţilor în condiţii optime de muncă şi studiu. Numai în anul acesta au luat fiinţă numeroase facultăţi şi secţii noi, create ca răspuns la cererea crescîndă de specialişti în domenii tot mai variate ale industriei, agriculturii, economiei, culturii şi învăţămîntului. Ţara are astăzi 46 de institute şi 164 de facultăţi. Zeci de milioane de lei au fost alocate şi în acest an pentru înzestrarea laboratoarelor cu utilaj modern! Numai în Institutul de medicină din Timişoara s-a cheltuit în acest scop 1 500 000 lei, iar la Institutul de mine din Petroşeni 550 000 lei. La Tg. Mureş s-a inaugurat un nou studiu al Institutului de teatru şi un cămin de 300 locuri. La Baia Mare un nou cămin cu 312 locuri şi o cantină la care vor lua masa 600 de studenţi, încă 1900 de studenţi vor spori numărul căminiştilor bucureşteni, iar peste 2 000 de studenţi vor lua masa în condiţii excelente într-o cantină dată în folosinţă recent în complexul studenţesc de la Grozăveşti. Institutul pedagogic din Bacău a primit şi el un cămin nou de 300 de locuri, cifră care în 1939 includea numărul tuturor profesorilor existenţi în fostele judeţe Roman. Ba-ADRIAN DOHOTARU (Continuare în pag. a III-a) Aspect de la deschiderea festivă a anului universitar la Universitatea din Bucureşti. Foto: N. STELORIAN In pămîntul bine mărunţit, semănătorile — cu toate mecanismele reglate conform notiţei tehnice — aşează în rinduri drepte bob cu bob. Indicatori ai calităţii ? Teren jalonat (ca să nu iasă clinuri) brazdă de control, adincimea recomandată de agrotehnică. In raionul Salonta nr 28 din cele 42 de gospodări agricole colective ale raionului Salonta au început însâmînţările de toamnă. Colectiviştii din aceste gospodării au depus toate eforturile pentru recoltarea la timp a culturilor de toamnă, pentru eliberarea terenurilor şi pregătirea lor în vederea însămînţărilor. De pildă, la G.A.C. Girişul Negru în numai cîteva zile s-au însămînţat 101 ha griu, 60 ha cu orz şi 24 ha cu secară furajeră, la G.A.C. Tăut suprafaţa însămînţată cu grîu, orz şi secară masă verde se ridică la peste 130 de ha. Aceeaşi preocupare faţă de încadrarea lucrărilor în timpul optim o manifestă . VIORICA CLONDA corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Crişana (Continuare în pag. a II-a) -T-T Foto : I. CUCU Insămînţările de toamnă In raionul Găeşti Experienţa le-a dovedit colectiviştilor din raionul Găeşti , că dacă pregăteşti din vreme terenul, în condiţii optime, dacă ai grijă ca sămînţa să fie de soi bun, selectată şi tratată, înseamnă că ai pus o temelie sigură pentru o producţie bună în anul viitor. Pentru însâmînţările de toamnă, prima grijă a colectiviştilor din raion a fost condiţionarea seminţelor. Griul care va fi semănat pe cele 22 780 ha a fost selecţionat din cele mai productive soiuri şi tratat aproape în întregime. Anul acesta s-a dat mai multă atenţie în alegerea parcelelor pentru semănatul griului. Astfel, peste 20 000 de ha de grîu vor fi semănate pe terenurile care au fost cultivate cu leguminoase şi porumb. Acolo unde au fost păioase şi unde solul este mai puţin fertil s-au transportat pînă în prezent peste 6 200 de tone de gunoi de grajd şi peste 4 000 tone de amendamente calcaroase. Colectiviştii din comunele Vişina, Slobozia, şi din alte comune au pregătit întreaga suprafaţă destinată pentru semănatul griului. Tineretul a dat un ajutor substanţial la transportul şi incorporatul în sol al gunoiului de grajd. Avînd totul pregătit, colectiviştii din aceste comune au început semănatul. Pînă acum cei din Vişina au semănat 241 ha. Printre cei care au început semănatul se numără şi colectiviştii din Jugureni şi Mogoşani care au semănat pînă acum peste 80 de hectare cu grîu. Gospodăria colectivă din Topoloveni a fost totdeauna socotită o gospodărie fruntaşă. Colectiviştii de aici şi-au propus să obţină şi în anul viitor, de pe fiecare hectar producţii mari. Pentru aceasta au ales terenul după plante bune premergătoare, au pregătit 70 la sută din suprafaţa ce va fi cultivată cu păioase şi pînă acum au însămînţat 33 de hectare. Dar această cifră, de 4 zile rămîne aceeaşi. Or, pentru a încadra lucrarea în timpul optim, semănatul nu numai că nu trebuie stagnat, dar este necesar să fie grăbit. Aici se observă, de asemenea, o slabă preocupare pentru fertilizarea solului, deşi gospodăria dispune de mari cantităţi de îngrăşăminte naturale. Organizaţia U.T.M. ar trebui să se ocupe mai mult de antrenarea tineretului la transportul gunoiului de grajd. In gospodăriile colective din comunele Găeşti, Puţul cu Salcie, va trebui să se ia măsuri pentru intensificarea pregătirii terenului şi pentru a se începe cît mai repede semănatul griului. AURELIA POPESCU corespondentul „Scînteii tineretului", pentru regiunea Argeş