Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)

1962-10-02 / nr. 4162

Populaţia Djakartei a făcut o călduroasă primire a înalţilor oaspeţi români - DJAKARTA ! Trimisul spe­cial Agerpres, Ion Gălăteanu, transmite: Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prie­tenie în Indonezia la invitaţia preşedintelui şi primului mini­stru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakar­ta luni la ora 13,23 ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, stră­juit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodo­bit sărbătoreşte. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia şi Republicii Popu­lare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indone­zia. Lingă portretele conducă­torilor de stat ai Republicii Populare Române şi Indone­ziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun-ve­­nit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine“. In întimpinarea înalţilor oaspeţi romini au venit pe aeroport dr. Sukarno, pre­şedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministru­lui prim, generalul Nasution, ministrul apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu­ reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Dja­karta şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíno în Indonezia, şi membrii amba­sadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi nume­roşi ziarişti indonezieni, co­respondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti români. Avionul „11-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţi­­nînd forţelor armate indone­ziene, şi după câteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, şi Cor­­neliu Mănescu. Înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de pre­şedintele dr. Sukarno, care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prie­teneşte. Preşdintele Sukarno s-a îmbrăţişat, de asemenea, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a pre­zentat dr-ului Sukarno persoa­nele care îl însoţesc. Preşedin­tele Indoneziei a prezentat to­varăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej un grup de înalte perso­nalităţi ale Republicii Indone­zia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Româ­ne și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de o­­noare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de pre­şedintele dr. Sukarno, a trecut in revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul in­donezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno, s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvint de salut. A­­dresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus : Suntem­ foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Ro­­minia, şi de două ori i-am in­vitat pe scumpii noştri prie­teni romini să viziteze Indone­zia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor români invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt con­vins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legă­turilor de prietenie între ţări­le noastre. Ziua de astăzi are o deose­bită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor no­ştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octom­brie, întreaga­­ Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub coloniasmul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a flu­turat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noa­stră pentru eliberarea Iria­nului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guver­nului român. Îmi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pen­tru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că, în scurta dv. vi­zită în Indonezia, vă vom do­vedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de a­­dîncă prietenie faţă de po­porul român, că noi, indo­nezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza li­bertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi ju­ste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, înainte de toa­te, să mulţumesc cordial pen­tru amabila invitaţie de a vi­zita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi mun­ca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat Şi al guvernului Republi­cii Populare Romíne, în nu­mele poporului român, vă transmit dv. şi întregului po­por al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sin­ceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Dja­karta coincide cu un eveni­ment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . As­tăzi, 1 octombrie 1962, ia sfir­­şit în mod oficial domnia co­lonială olandeză în Irianul de vest. Împărtăşim din toată inima, alături de dv­, bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satis­facţie pentru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a po­porului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile poporului indonezian îndrep­tate spre prosperitatea econo­mică şi social-culturală a pa­triei sale, rolului activ al In­doneziei în viaţa internaţio­nală, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, pre­şedintele Sukarno, în promo­varea înţelegerii şi colaborării între popoare, pentru coexi­(Continuare în pag. a IV-a) Telegrame Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române și al întregului popor român, vă transmitem Dumnea­voastră și prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din țara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez le-a obținut, sub conducerea Partidului său Comunist și a guvernului Republicii Populare Chineze, în dezvoltarea economiei și culturii, în construcția socialistă. Prețuind relațiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta și în viitor spre binele ambelor noastre țări, con­tribuind la întărirea unității lagărului socialist și a puternicului front al forțelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, ză­dărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialis­mului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frățească dintre popoare­le român şi chinez ! GHEORGHE ION GHEORGHE MAURER GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Prim-secretar Consiliului de Miniştri al Comitetului Central al Republicii Populare Romíne al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Excelenţei sale Domnului SEKU TURE, Preşedintele Republicii Guineea Conakry Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenței Republicii Guineea vă adresez: Excelență, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române şi poporului român, calde felicitări şi sincere urări de fericire pentru dv. şi de prosperitate pentru harnicul popor guineez. Îmi exprim convingerea că relaţiile de bună colaborare ce s-au stabilit între Republica Populară Romînă şi republica Guineea se vor dezvolta şi în viitor spre binele popoarelor noastre şi al păcii în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române T-'b V \% \ Noua unitate — cea mai mare și mai modernă din fără — prelucrează zilnic 400 de tone de semințe de floarea-soarelui. La Iași, în zona industrială a orașului, a intrat în funcțiune Fabrica de ulei „Unirea". O modernă fabrică de mobilă a intrat în funcţiune La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mo­bilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gra­dului ridicat de ca­lificare a muncito­rilor, se asigură fa­bricarea unui mobi­lier de calitate su­perioară. începînd de la depozitul de sorta­re a materialului lemnos şi pînă la asamblarea garni­turilor de mobilă, munca este meca­nizată şi automati­zată. Maşini şi a­­gregate moderne taie, croiesc, faso­nează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi guvern pentru valorificarea superioară a mate­rialului lemnos. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4162 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 octombrie 1962 DIM NOU ÎN AMFITEATRE­ eri dimineaţă, la deschiderea noului an universitar 83 000 de studenţi (la cursurile de zi) din 13 centre uni­versitare s-au în­­tîlnit în institute şi facultăţi inaugurând astfel o nouă etapă de muncă perseverentă şi en­tuziastă. Pretutindeni, fronti­spiciile clădirilor, holurile şi amfiteatrele erau împodobite festiv, cu ramuri de brad, cu lozinci, cu nelipsitul şi ospi­taliera­ „bine aţî venit !“. La Bucureşti, în cuvîntul său de deschidere rostit într-unul din amfiteatrele Institutului politehnic, rectorul prof. univ. C. Dinculescu, membru co­respondent al Academiei R­.P.R., trecînd în revistă con­diţiile în care se inaugurează noul an de învăţămînt politeh­nic, realizările institutului şi îndeosebi rezultatele frumoa­se obţinute de studenţi în anii trecuţi, a chemat pe toţi stu­denţii la o muncă şi mai pro­fundă, mai dăruită şi perse­verentă pentru noua etapă de învăţămînt deschisă la 1 oc­tombrie. Luînd exemplul stu­denţilor fruntaşi, va trebui ca inginerii de mîine să se pre­gătească temeinic pentru ca institutul să devină prin ei un institut al fruntaşilor. Acesta era îndemnul pe care l-au simţit şi l-au înţeles şi căruia îi vor răspunde desigur cu toate forţele atît studenţii ani­lor mari precum şi „bobocii“ ♦ nu mai puţin entuziaşti ce-şi vor sărbători în institut vîrsta maturităţii. In cuvintele lor, Peneş Au­relian de la Institutul de pe­trol, gaze şi geologie şi stu­dentul fruntaş Niste Vasile, de la Institutul agronomic din Bucureşti au exprimat, în pri­ma zi a anului universitar, în numele colegilor lor, hotărîrea de a mulţumi pentru condiţii­le în care muncesc şi învaţă, printr-un studiu şi mai temei­nic şi mai perseverent, în atmosfera festivă a des­chiderii anului universitar, zeci de studenţi din anul I, veniţi din producţie sau de pe băncile şcolii şi-au exprimat şi ei hotărîrea unanimă de a răspunde cu toată dăruirea în­demnului la învăţătură, ca o datorie patriotică. Aceleaşi sentimente le-au trăit Carol Aronescu şi Santa Tuchel în amfiteatrul Institutului poli­tehnic din Galaţi, în ziua des­chiderii anului universitar, sau aceia care au audiat prelege­rea de introducere la cursuri­le anului universitar, ţinută de rectorul universităţii bucureş­­tene prof. univ. Jean Livescu. La Cluj, sala mare a casei universitarilor, umplută pînă la refuz a cunoscut iarăşi săr­bătoarea inaugurării anului u­­niversitar în ropotele de a­­plauze ale studenţilor Uni­versităţii „Babeş-Bolyai“. Clu­jul universitar găzduieşte as­tăzi 12 000 de studenţi, adică de trei ori mai mulţi decît îna­inte de eliberarea patriei. La 1 octombrie, Piteştiul, cel de-al 13-lea centru univer­sitar, a intrat în viaţa noas­tră universitară, primindu-şi cei dintîi studenţi în trei fa­cultăţi — de filologie, mate­matici şi ştiinţe naturale. Tăind panglica inaugurativă a institutului, care intră o dată cu studenţii săi în primul an universitar, le dorim din toată inima succes ! Dar festivitatea inaugurări­lor s-a prelungit dincolo de amfiteatre, în căminele nou construite, în laboratoarele şi sălile de cursuri noi ale ţării. In cuvîntările ţinute la des­chidere s-a subliniat atît la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoa­ra, Craiova, Galaţi, Braşov, Bacău, Baia Mare, Tg.-Mureş, Petroşeni, Constanţa, bucuria revederii cadrelor didactice şi a studenţilor în condiţii opti­me de muncă şi studiu. Numai în anul acesta au luat fiinţă numeroase facultăţi şi secţii noi, create ca răspuns la cere­rea crescîndă de specialişti în domenii tot mai variate ale industriei, agriculturii, econo­miei, culturii şi învăţămîntu­­lui. Ţara are astăzi 46 de in­stitute şi 164 de facultăţi. Zeci de milioane de lei au fost alo­cate şi în acest an pentru în­zestrarea laboratoarelor cu u­­tilaj modern! Numai în In­stitutul de medicină din Timi­şoara s-a cheltuit în acest scop 1 500 000 lei, iar la Insti­tutul de mine din Petroşeni 550 000 lei. La Tg. Mureş s-a inaugurat un nou studiu al Institutului de teatru şi un cămin de 300 locuri. La Baia Mare un nou cămin cu 312 locuri şi o cantină la care vor lua masa 600 de studenţi, încă 1900 de studenţi vor spori numărul căminiştilor bucu­­reşteni, iar peste 2 000 de stu­denţi vor lua masa în condiţii excelente într-o cantină dată în folosinţă recent în comple­xul studenţesc de la Groză­veşti. Institutul pedagogic din Bacău a primit şi el un cămin nou de 300 de locuri, cifră care în 1939 includea numărul tuturor profesorilor existenţi în fostele judeţe Roman. Ba-ADRIAN DOHOTARU (Continuare în pag. a III-a) Aspect de la deschiderea festivă a anului universitar la Universitatea din Bucureşti. Foto: N. STELORIAN In pămîntul bine mărunţit, semănătorile — cu toate mecanismele reglate conform notiţei tehnice — aşează în rinduri drepte bob cu bob. Indicatori ai calităţii ? Teren jalonat (ca să nu iasă clinuri) brazdă de control, adincimea recomandată de agrotehnică. In raionul Salonta nr 28 din cele 42 de gospo­dări agricole colective ale ra­ionului Salonta au început însâmînţările de toamnă. Co­lectiviştii din aceste gospodă­rii au depus toate eforturile pentru recoltarea la timp a culturilor de toamnă, pentru eliberarea terenurilor şi pre­gătirea lor în vederea însă­­mînţărilor. De pildă, la G.A.C. Girişul Negru în numai cîteva zile s-au însămînţat 101 ha griu, 60 ha cu orz şi 24 ha cu secară furajeră, la G.A.C. Tăut suprafaţa însămînţată cu grîu, orz şi secară masă verde se ridică la peste 130 de ha. Aceeaşi preocupare faţă de încadrarea lucrărilor în timpul optim o manifestă . VIORICA CLONDA corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Crişana (Continuare în pag. a II-a) ­ -T-­T Foto : I. CUCU Insămînţările de toamnă In raionul Găeşti Experienţa le-a dovedit co­­­­lectiviştilor din raionul Găeşti , că dacă pregăteşti din vreme terenul, în condiţii optime, dacă ai grijă ca sămînţa să fie de soi bun, selectată şi tratată, înseamnă că ai pus o temelie sigură pentru o producţie bună în anul vii­tor. Pentru însâmînţările de toamnă, prima grijă a colec­tiviştilor din raion a fost con­diţionarea seminţelor. Griul care va fi semănat pe cele 22 780 ha a fost selecţionat din cele mai productive soiuri şi tratat aproape în întregime. Anul acesta s-a dat mai multă atenţie în alegerea parcelelor pentru semănatul griului. Ast­fel, peste 20 000 de ha de grîu vor fi semănate pe terenurile care au fost cultivate cu le­guminoase şi porumb. Acolo unde au fost păioase şi unde solul este mai puţin fertil s-au transportat pînă în prezent peste 6 200 de tone de gunoi de grajd şi peste 4 000 tone de amendamente calcaroase. Co­lectiviştii din comunele Vişi­na, Slobozia, şi din alte co­mune au pregătit întreaga su­prafaţă destinată pentru se­mănatul griului. Tineretul a dat un ajutor substanţial la transportul şi incorporatul în sol al gunoiului de grajd. A­­vînd totul pregătit, colectivi­ştii din aceste comune au în­ceput semănatul. Pînă acum cei din Vişina au semănat 241 ha. Printre cei care au început semănatul se numără şi colec­tiviştii din Jugureni şi Mogo­­şani care au semănat pînă a­­cum peste 80 de hectare cu grîu. Gospodăria colectivă din Topoloveni a fost totdeauna socotită o gospodărie frunta­şă. Colectiviştii de aici şi-au propus să obţină şi în anul viitor, de pe fiecare hectar producţii mari. Pentru aceasta au ales terenul după plante bune premergătoare, au pre­gătit 70 la sută din suprafaţa ce va­ fi cultivată cu păioase şi pînă acum au însămînţat 33 de hectare. Dar această cifră, de 4 zile rămîne aceeaşi. Or, pentru a încadra lucrarea în timpul optim, semănatul nu numai că nu trebuie stagnat, dar este necesar să fie grăbit. Aici se observă, de asemenea, o slabă preocupare pentru fertilizarea solului, deşi gos­podăria dispune de mari can­tităţi de îngrăşăminte natu­­rale.­­ Organizaţia U.T.M. ar trebui să se ocupe mai mult de antrenarea tineretului la transportul gunoiului de grajd. In gospodăriile colective din comunele Găeşti, Puţul cu Salcie, va trebui să se ia măsuri pentru intensificarea pregătirii terenului şi pentru a se începe cît mai repede semănatul griului. AURELIA POPESCU corespondentul „Scînteii tineretului", pentru regiunea Argeş

Next