Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)
1962-10-14 / nr. 4173
Ritm mai intens lucrărilor agricole de toamnă! In majoritatea regiunilor ţării lucrările agricole de toamnă au fost intensificate. Din datele primite la Consiliul superior al agriculturii rezultă că pînă la 11 octombrie, floarea-soarelui a fost recoltată de pe 95 la sută din suprafaţa cultivată, porumbul şi cartofii de pe 77 la sută, iar sfecla de zahăr de pe 65 la sută. In multe unităţi agricole socialiste recoltările de toamnă s-au terminat. In ultima săptămînă s-au executat lucrări de pregătire a terenului pentru semănat pe mai mult de 400 000 hectare. Aceste lucrări s-au făcut pînă acum pe 2 165 000 hectare, ceea ce reprezintă 65 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de toamnă. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de pregătire a terenului au fost efectuate în proporţie de 85 la sută, iar în gospodăriile colective din regiunile Galaţi, Dobrogea şi Bucureşti în proporţie de peste 80 la sută. Pînă la 11 octombrie s-au semănat cu grîu şi secară 1 420 000 hectare, adică aproape jumătate din suprafaţa prevăzută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, suprafaţa însămînţată în toamna aceasta este mai mare cu 370 000 hectare. Gospodăriile colective din regiunea Galaţi sunt fruntaşe pe ţară în desfăşurarea însămînţărilor de toamnă. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi celorlalte maşini agricole, mecanizatorii şi colectiviştii din această regiune au realizat 82 la sută din planul de însămînţare a griului şi secarei. De asemenea, peste 60 la sută din terenurile prevăzute au fost însămînţate şi în regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Argeş. Consiliile agricole regionale şi raionale, precum şi cadrele tehnice, trebuie să îndrume în continuare pe muncitori şi colectivişti pentru a executa lucrări de calitate atît la pregătirea terenului, cît şi la însămînţări. Pentru terminarea însămînţărilor în epoca optimă şi efectuarea lor în bune condiţii agrotehnice pe întreaga suprafaţă este necesar ca în săptămînă viitoare să se grăbească şi mai mult lucrările de pregătire a terenului, precum şi însămînţările, în deosebi din centrul şi nordul ţării, unde aceste lucrări trebuie să ia sfirşit mai devreme decît în celelalte regiuni. De asemenea, unităţile agricole socialiste trebuie să ia măsuri pentru terminarea în cel mai scurt timp a strîngerii recoltei culturilor tîrzii. Concomitent, să se continue mai intens şi celelalte lucrări ce se execută în această perioadă — treieratul florii-soarelui şi al orezului, culesul în vii, livezi şi grădinile de legume, pregătirile pentru plantările de pomi şi viţă de vie, livrarea producţiei contractate şi buna depozitare a recoltei. (Agerpres) n zumzet vesel amintind de un harnic stup de albine a pus stăpînire pe sală. O sută cincizeci de tineri in vîrstă de 14 ani, din mai multe comune ale raionului Hîrlău vor primi în această zi buletinul de identitate. De aceea sînt atît de emoţionaţi, aşteptînd clipa cînd comandantul Miliţiei raionale le va înmîna preţiosul document, li priveşti la rîndul tău cu emoţie. Fetele cu panglicuţe albe în păr ori cu baticuri multicolore, băieţandrii răsăriţi, îmbrăcaţi îngrijit, curat, însemnul roşu de pionier îl deosebeşti pretutindeni în sală. Cine sînt aceşti tineri ce formează un nou detaşament al tinerei noastre generaţii ? O scurtă anchetă întreprinsă printre cei 150 de tineri în vîrstă de 14 ani este deosebit de semnificativă: 147 de tineri din comunele Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi, Hîrlău, Deleni, Frumuşica sunt elevi în clasele a Vll-a şi a VlII-a ale şcolilor din aceste comune. Din cei 150 de copii din comună, 115 sunt fii şi fiice de colectivişti, iar 35, de muncitori şi salariaţi la diferite întreprinderi de stat (raionul Hîrlău este un raion agricol). Se vede limpede că toţi aceşti copii ce s-au născut în anii noştri se bucură din plin de binefacerile regimului de democraţie populară. Ei au cele mai largi posibilităţi de învăţătură, au asigurate cărţi gratuit, şcoli bine dotate, profesori calificaţi. Iată, pe o bancă, se află Vasile Helici, elev în clasa a Vll-a la şcoala medie din satul Flămînzi. Da, din satul Flămînzi, unde în urmă cu 55 de ani, truditorii ogoarelor, asupriţi la singe, s-au ridicat împotriva unui regim crud şi nedrept, înălţînd flăcările de luptă ale răscoalei din 1907. Cei din faţa noastră sînt urmaşii robilor de ieri, tineri fericiţi, cum este şi Vasile Helici. Ce ne poate spune el, despre viaţa sa ? — Am doar 14 ani de viaţă. Învăţ, vreau să mă pregătesc cît mai bine, fac parte din rîndurile pionierilor. Doresc din toată inima să devin utemist. Mama mea, tată n-am, munceşte în gospodăria colectivă... Totul era spus cu fruntea senină şi priviri pline de încredere. Nu departe de el, un băiat blond cu nasul în vînt, ne-a atras atenţia. Vasile Munteanu, căci despre el e vorba, este elev în clasa a Vll-a la şcoala medie din comuna Belceşti. Am vrut să-i cunoaştem preocupările, gîndurile. Poate că unii ar fi tentaţi să spună: ce poţi pretinde de la un tînăr de 14 ani ? Dar nu, nu este aşa. Vasile Munteanu gîndeşte bine, părinţii săi, şcoala, organizaţia de pionieri l-au învăţat să îmbine preocupările sale de vîrstă cu o gîndire tot mai matură. — Tăticu meu, tot Vasile îl cheamă, este un om care iubeşte mult munca. Cît sîrg pune el în gospodărie ? Are 245 zile muncă... Să ştiţi că şi eu iubesc gospodăria. Ştiu că în ea este viitorul meu şi al tuturor copiilor şi tinerilor din sat, cum îmi spunea tata de multe ori. Şi, în concluzie, a ţinut să adauge : Eu vreau să mă fac şofer să conduc camioanele gospodăriei colective. Acestea sînt gîndurile de viitor ale lui Vasile Munteanu, fiu de colectivist care în această zi a primit buletinul de identitate. Rînd pe rînd sosesc în sală invitaţii, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, părinţi, colegi. Actul de înmînare către tineri a buletinului de populaţie are o adîncă semnificaţie. De aceea în cuvinte calde, apropiate de inima tinerilor. CAROL ROMAN (Continuare în pag. a IIl-a) ÎNMÎNAREA BULETINULUI DE IDENTITATE In grădina Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj, şeful de lucrări ing. Ion Rusu, împreună cu un grup de studenţi din anul lll-agronomie, la o oră de lucrări practice. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4173 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 14 octombrie 1962 30 000 tone laminate peste plan Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la laminoarele de profile de 650 şi 800 mm de la Combinatul siderurgic Hunedoara au înregistrat un nou succes în întrecerea pe care o desfăşoară cu laminoriştii reşiţeni. Aici a fost produsă a 30 000 a tonă de laminate peste plan de la începutul anului. Totodată, rebuturile au fost reduse în medie cu peste 10 la sută faţă de normele admise şi s-au realizat economii peste plan care depăşesc suma de 4 milioane lei. Laminoriştii hunedoreni aplică acum în continuare iniţiativele care i-au ajutat să obţină asemenea realizări: scurtarea cu 10-15 secunde a duratei de laminare a fiecărui lingou şi blum de oţel, utilizarea mai perfectă a cajelor finisoare etc. O noua fabrică modernă de placi aglomerate la Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în funcțiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o capacitate de 18 000 tone de plăci aglomerate pe an, produce plăci triplu stratificate, cu rezistență mare și de diferite grosimi. Materia primă o constituie lemnul de esență moale, folosit în amestec cu deşeurile rezultate de la fabricile de turnire şi de cherestea de fag. Aceste deşeuri, care se foloseau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valorificare superioară, înzestrată cu utilaje şi instalaţii corespunzătoare nivelului actual al tehnicii, noua fabrică se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare şi automatizare. Buştenii sunt transportaţi mecanizat la maşini speciale care îi curăţă de coajă, iar apoi trimişi la utilajele de aşchiere. Tot cu ajutorul unormaşini speciale se fac umezirea şi încleierea aşchiilor care sunt transportate pneumatic. Dozarea aşchiilor pe mărimi, în vederea producerii unor plăci de grosimi diferite, este supravegheată de la un pupitru de comandă. (Agerpres) Concurs al cooperativelor săteşti Intre 1 octombrie 1962 — 31 ianuarie 1963 se desfăşoară un concurs al unităţilor cooperatiste săteşti. Concursul se desfăşoară în două etape şi are drept obiective principale o cît mai bună prezentare a mărfurilor, aprovizionare şi servire a consumatorilor şi îndeplinirea şi depăşirea planului de desfacere. Unităţilor clasate pe primele locuri li se vor decerna diplome, iar lucrătorii fruntaşi vor fi premiaţi. (Agerpres) Din buchet lipsea o floare... n tramvaiul 17 s-a urcat de la Piaţa Unirii un tînăr cu un buchet de flori în braţe. Să tot fi avut vreo 22—23 da ani, era îmbrăcat curat iar petalele multicolore îi aruncau pe faţă o lumină frumoasă. Un loc liber şi tînărul s-a aşezat. La ce se gîndea ? Poate la fata căreia avea să-i dea florile ? Probabil. A duce flori unei fete e un lucru delicat, o dovadă a bunei educaţii şi numai cînd te gîndeşti cîtă plăcere îi vei face te şi încearcă un fior de emoţie. Poate că în clipa aceea restul călătorilor chiar în lumina aceasta îl vedeau pe tînărul cu florile. O clipă mai tîrziu s-a întîmplat un fapt. Cu gesturi tremurătoare s-a urcat în tramvai o femeie cu părul alb. Şi-a scos bilet şi neavînd unde sta s-a apucat de speteaza scaunului din faţa celui cu florile. O clipă, el a zărit sub ochi degetele bătrîne străbătute de firele viorii ale venelor. Și, fulgerător s-a făcut mic în scaun, s-a răsucit întorcîndu-se cu spatele, încerca să ia un aer preocupat ca oamenii din jur să creadă că nu observă pe femeia de lîngă el. Poate de aceea și ridica atît de sus buchetul. Era de prisos. Pentru că fiecare înțelesese că din buchet lipsea o floare. Floarea bunului simț. „Căsnicia“ lui Vasile în viața oamenilor au foc felurite întimplări, unele care aduc bucurie, altele nu. Una dintre acestea din urmă i s-a întîmplat lui S. Vasile din Hunedoara : l-a părăsit solia. Neplăcut, intr-adevăr, mai ales că, la plecare „soţia” a aranjat in aşa fel lucrurile incit, să nu-i lase decit pereţii goi. Fapt pentru care Vasile a fost nevoit să doarmă un timp prin vecini. Şi iată că, in culmea necazului, omul ne-a trimit o scrisoare la rr dudit. — Nu văd care e greşeala mea, zice el. — O iubeai ! II Întrebăm noi. — Grozav. — Dar ea ! — Mi-a jurat de zeci de ori... — Cum v-ați cunoscut ? — M-am dus o dată la Dorohoi. Am stat acolo o zi. In ziua aceea am cunoscut-o pe sofia mea... — Dar de Îndrăgostit cînd v-a{i Îndrăgostit ? — In ziua aceea. Atunci mi-a și jurat că mă iubește. — Hotărîrea de a vă căsători cînd aji luat-o ! — Cum „cînd“ ! Atunci! Nu v-am spus că am stat acolo o zi întreagă ! ! Şi clnd te glndeşti că omul avea intenţia să-şi întemeieze o căsnicie pentru toată viaţa. ...Păi bine, Vasile, asta-i treabă! EUGEN FLORESCU ! 7 BOMBAY 13 Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamnă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă, despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde, sunt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus : steagurile roşu-galbenalbastru şi portocaliu-albverde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romină şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey , un complex model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune, ambele sunt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucureşti, M. P. Mathur, şi de ambasadorul Republicii populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui". Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20 000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. în 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharahstra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea (Continuare în pag. a TV-a) Zilnic, Nicolae Burlacu, președintele gospodăriei colective din comuna Mihălășeni, raionul Săveni. Împreună cu inginerul agronom Elena Silvienu, controlează calitatea însămînțărilor, dau îndrumări, ajută, încă o verificare nu-i de prisos. Boabele se prefiră printre degete. A fost bine tratată sămînța ? Noul peisaj arhitectonic al bătrînului oraş moldovean-leşi Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Poporul, partidul şi guvernul Guineei sunt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporului dv. cu prilejul celei de a patra aniversări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guvernului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prosperitate. Cu înaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry Telegrame Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez vă exprimăm dv şi prin dv Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín sincere mulţumiri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul romín, bazată pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei I MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Pekin, 1 2 oct. 1962 LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze La culesul viei. Foto : FLORIN TOGA ajustor A In atenţia posturilor atemiste de control CALITATEA PRODUSELOR zona metalurgică din Colibaşi, regiunea Argeş, s-a dezvoltat mult. Sarcinile ei de producţie au sporit şi sporesc din an în an. Pentru realizarea lor la timp şi în bune condiţii, aici a fost creată o producţie proprie de S.D.V.-uri (scule, dispozitive şi verificatoare). Sectorul sculerie a căpătat astfel o mare însemnătate în planul general al întreprinderii. De modul cum îşi îndeplineşte sarcinile acest sector depinde realizarea producţiei planificate de către fiecare sector, secţie sau atelier al uzinei. Munca acestui sector capătă o şi mai mare însemnătate dacă ţinem seama că între Uzina metalurgică din Colibaşi şi uzinele de Tractoare, „Steagul roşu“ din Braşov, I.M.S. Roman, Uzina de pompe Bucureşti şi Fabrica de maşini-unelte din Arad s-a dezvoltat mult planul de cooperare privind producţia de scule, dispozitive şi verificatoare. Conştienţi de răspunderea ce le revine, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestui sector se străduiesc să fie la înălţimea cerinţelor producţiei. Rezultatele obţinute pe luna trecută, de pildă, sunt edificatoare. Planul de producţie a fost depăşit cu 10 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 3 la sută, iar calitatea produselor s-a îmbunătăţit cu 0,5 la sută. Cu toate rezultatele bune obţinute, însă, unele dintre scule, dispozitive şi verificatoare, nu sunt de calitate superioară, se uzează mult prea devreme sau pur și simplu, se degradează la prima utilizare. Unele dintre sectoarele uzinei au formulat dese şi aspre critici la adresa sectorului sculerie şi cu privire la nerespectarea termenelor de livrare a comenzilor primite. Pornind de la aceste constatări, membrii postului utemist de control din uzină şi-au propus organizarea unui raid în vederea stabilirii cauzelor deficienţelor ivite. Au fost stabilite locurile de muncă unde participanţii la raid urmau să se oprească şi s-a pornit la lucru. ★ Chiar în ziua aceea la atelierul ascuțitorie, un lot de 40 de cuțite de strung, purtînd seria 031053, fuseseră executate necorespunzător. Rezultat NICOLAE COTIGĂ (Continuare în pag. a lll-a)