Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)

1962-10-14 / nr. 4173

Ritm mai intens lucrărilor agricole de toamnă! In majoritatea regiunilor ţării lucrările agricole de toamnă au fost intensificate. Din datele primite la Consiliul superior al agri­culturii rezultă că pînă la 11 octombrie, floa­­rea-soarelui a fost recoltată de pe 95 la sută din suprafaţa cultivată, porumbul şi cartofii de pe 77 la sută, iar sfecla de zahăr de pe 65 la sută. In multe unităţi agricole socialiste recoltările de toamnă s-au terminat. In ultima săptămînă s-au executat lucrări de pregătire a terenului pentru semănat pe mai mult de 400 000 hectare. Aceste lucrări s-au făcut pînă acum pe 2 165 000 hectare, ce­ea ce reprezintă 65 la sută din suprafaţa de­stinată însămînţărilor de toamnă. In gospodă­riile agricole de stat, lucrările de pregătire a terenului au fost efectuate în proporţie de 85 la sută, iar în gospodăriile colective din regiunile Galaţi, Dobrogea şi Bucureşti în proporţie de peste 80 la sută. Pînă la 11 octombrie s-au semănat cu grîu şi secară 1 420 000 hectare, adică aproape ju­mătate din suprafaţa prevăzută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, suprafaţa însămînţată în toamna aceasta este mai mare cu 370 000 hectare. Gospodăriile colective din regiunea Galaţi sunt fruntaşe pe ţară în desfăşurarea însă­­mînţărilor de toamnă. Folosind din plin ca­pacitatea de lucru a tractoarelor şi celorlalte maşini agricole, mecanizatorii şi colectiviştii din această regiune au realizat 82 la sută din planul de însămînţare a griului şi seca­rei. De asemenea, peste 60 la sută din terenu­rile prevăzute au fost însămînţate şi în re­giunile Bucureşti, Dobrogea şi Argeş. Consiliile agricole regionale şi raionale, precum şi cadrele tehnice, trebuie să îndru­me în continuare pe muncitori şi colecti­vişti pentru a executa lucrări de calitate atît la pregătirea terenului, cît şi la însămînţări. Pentru terminarea însămînţărilor în epoca optimă şi efectuarea lor în bune condiţii agro­tehnice pe întreaga suprafaţă este necesar ca în săptămînă viitoare să se grăbească şi mai mult lucrările de pregătire a terenului, precum şi însămînţările, în deosebi din cen­trul şi nordul ţării, unde aceste lucrări tre­buie să ia sfirşit mai devreme decît în cele­lalte regiuni. De asemenea, unităţile agricole socialiste trebuie să ia măsuri pentru termi­narea în cel mai scurt timp a strîngerii recol­tei culturilor tîrzii. Concomitent, să se con­tinue mai intens şi celelalte lucrări ce se execută în această perioadă — treieratul florii-soarelui şi al orezului, culesul în vii, livezi şi grădinile de legume, pregătirile pentru plantările de pomi şi viţă de vie, livra­rea producţiei contractate şi buna depozi­tare a recoltei. (Agerpres) n zumzet vesel a­­mintind de un harnic stup de albine a pus stă­­pînire pe sală. O sută cincizeci de tineri in vîrstă de 14 ani, din mai multe co­mune ale raionului Hîrlău vor primi în această zi bule­tinul de identitate. De aceea sînt atît de emoţionaţi, aştep­­tînd clipa cînd comandantul Miliţiei raionale le va înmîna preţiosul document, li priveşti la rîndul tău cu emoţie. Fe­tele cu panglicuţe albe în păr ori cu baticuri multicolo­re, băieţandrii răsăriţi, îmbră­caţi îngrijit, curat, însemnul roşu de pionier îl deosebeşti pretutindeni în sală. Cine sînt aceşti tineri ce formează un nou detaşament al tinerei noastre generaţii ? O scurtă anchetă întreprinsă printre cei 150 de tineri în vîrstă de 14 ani este deosebit de semnificativă: 147 de ti­neri din comunele Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi, Hîrlău, Deleni, Frumuşica sunt elevi în clasele a Vll-a şi a VlII-a ale şcolilor din aceste co­mune. Din cei 150 de copii din comună, 115 sunt fii şi fiice de colectivişti, iar 35, de mun­citori şi salariaţi la diferite întreprinderi de stat (raionul Hîrlău este un raion agricol). Se vede limpede că toţi aceşti copii ce s-au născut în anii noştri se bucură din plin de binefacerile regimului de de­mocraţie populară. Ei au cele mai largi posibilităţi de învă­ţătură, au asigurate cărţi gra­tuit, şcoli bine dotate, profe­sori calificaţi. Iată, pe o bancă, se află Vasile Helici, elev în clasa a Vll-a la şcoala medie din sa­tul Flămînzi. Da, din satul Flămînzi, unde în urmă cu 55 de ani, truditorii ogoarelor, asupriţi la singe, s-au ridicat împotriva unui regim crud şi nedrept, înălţînd flăcările de luptă ale răscoalei din 1907. Cei din faţa noastră sînt ur­maşii robilor de ieri, tineri fericiţi, cum este şi Vasile Helici. Ce ne poate spune el, despre viaţa sa ? — Am doar 14 ani de via­ţă. Învăţ, vreau să mă pre­gătesc cît mai bine, fac parte din rîndurile pionierilor. Do­resc din toată inima să devin utemist. Mama mea, tată n-am, munceşte în gospodăria colectivă... Totul era spus cu fruntea senină şi priviri pline de în­credere. Nu departe de el, un băiat blond cu nasul în vînt, ne-a atras atenţia. Vasile Muntea­­nu, căci despre el e vorba, este elev în clasa a Vll-a la şcoala medie din comuna Bel­ceşti. Am vrut să-i cunoaştem preocupările, gîndurile. Poate că unii ar fi tentaţi să spună: ce poţi pretinde de la un tî­­năr de 14 ani ? Dar nu, nu este aşa. Vasile Munteanu gîndeşte bine, părinţii săi, şcoala, organizaţia de pio­nieri l-au învăţat să îmbine preocupările sale de vîrstă cu o gîndire tot mai matură. — Tăticu meu, tot Vasile îl cheamă, este un om care iubeşte mult munca. Cît sîrg pune el în gospodărie ? Are 245 zile muncă... Să ştiţi că şi eu iubesc gospodăria. Ştiu că în ea este viitorul meu şi al tuturor copiilor şi tinerilor din sat, cum îmi spunea tata de multe ori. Şi, în concluzie, a ţinut să adauge : Eu vreau să mă fac şofer să conduc camioanele gospodăriei colec­tive. Acestea sînt gîndurile de viitor ale lui Vasile Muntea­nu, fiu de colectivist care în această zi a primit buletinul de identitate. Rînd pe rînd sosesc în sală invitaţii, reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, părinţi, colegi. Actul de înmînare către ti­neri a buletinului de popu­laţie are o adîncă semnifica­ţie. De aceea în cuvinte calde, apropiate de inima tinerilor. CAROL ROMAN (Continuare în pag. a IIl-a) ÎNMÎNAREA BULETINULUI DE IDENTITATE In grădina Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj, şeful de lucrări ing. Ion Rusu, împreună cu un grup de studenţi din anul lll-agronomie, la o oră de lucrări practice. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4173 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 14 octombrie 1962 30 000 tone laminate peste plan Muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de la laminoarele de profile de 650 şi 800 mm de la Combinatul siderurgic Hune­doara au înregistrat un nou succes în întrecerea pe care o desfăşoară cu laminoriştii reşi­­ţeni. Aici a fost produsă a 30 000­ a tonă de laminate pes­te plan de la începutul anu­lui. Totodată, rebuturile au fost reduse în medie cu peste 10 la sută faţă de normele ad­mise şi s-au realizat economii peste plan care depăşesc suma de 4 milioane lei. Laminoriştii hunedoreni a­­plică acum în continuare ini­ţiativele care i-au ajutat să obţină asemenea realizări: scurtarea cu 10-15 secunde a duratei de laminare a fiecărui lingou şi blum de oţel, utili­zarea mai perfectă a cajelor finisoare etc. O noua fabrică modernă de placi aglomerate la Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în func­­țiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o­ ca­pacitate de 18 000 tone de plăci aglomerate pe an, produce plăci triplu strati­ficate, cu rezistență mare și de diferite grosimi. Ma­teria primă o constituie lemnul de esență moale, folosit în amestec cu de­­şeurile rezultate de la fa­bricile de turnire şi de cherestea de fag. Aceste deşeuri, care se foloseau pînă acum drept com­bustibil, capătă astfel o valorificare superioară, înzestrată cu utilaje şi instalaţii corespunzătoare nivelului actual al tehnicii, noua fabrică se caracteri­zează printr-un grad ridicat de mecanizare şi auto­matizare. Buştenii sunt transportaţi mecanizat la maşini speciale care îi cu­răţă de coajă, iar apoi tri­mişi la utilajele de aş­­chiere. Tot cu ajutorul unor­­maşini speciale se fac u­­mezirea şi încleierea aş­chiilor care sunt transpor­tate pneumatic. Dozarea aşchiilor pe mărimi, în ve­derea producerii unor plăci de grosimi diferite, este supravegheată de la un pupitru de comandă. (Agerpres) Concurs al cooperativelor săteşti Intre 1 octombrie 1962 — 31 ianuarie 1963 se desfăşoară un concurs al unităţilor coope­ratiste săteşti. Concursul se desfăşoară în două etape şi are drept obiective principale o cît mai bună prezentare a mărfurilor, aprovizionare şi servire a consumatorilor şi îndeplinirea şi depăşirea planului de desfa­cere. Unităţilor clasate pe primele locuri li se vor decerna diplome, iar lucrătorii fruntaşi vor fi premiaţi. (Agerpres) Din buchet lipsea o floare... n tramvaiul 17 s-a urcat de la Piaţa Unirii un tînăr cu un buchet de flori în braţe. Să tot fi avut vreo 22—23 da ani, era îmbrăcat curat iar petalele multicolore îi aruncau pe faţă o lumină frumoasă. Un loc liber şi tînărul s-a aşezat. La ce se gîndea ? Poate la fata căreia avea să-i dea florile ? Pro­babil. A duce flori unei fete e un lucru delicat, o dovadă a bunei educaţii şi numai cînd te gîndeşti cîtă plăcere îi vei face te şi în­cearcă un fior de emoţie. Poate că în clipa aceea restul călătorilor chiar în lumina aceasta îl vedeau pe tînărul cu florile. O clipă mai tîrziu s-a întîmplat un fapt. Cu gesturi tremurătoare s-a urcat în tramvai o femeie cu pă­rul alb. Şi-a scos bilet şi neavînd unde sta s-a apucat de speteaza scaunului din faţa celui cu flo­rile. O clipă, el a zărit sub ochi degetele bătrîne străbătute de fi­rele viorii ale venelor. Și, fulge­rător s-a făcut mic în scaun, s-a răsucit întorcîndu-se cu spatele, încerca să ia un aer preocupat ca oamenii din jur să creadă că nu observă pe femeia de lîngă el. Poate de aceea și ridica atît de sus buchetul. Era de prisos. Pen­tru că fiecare înțelesese că din buchet lipsea o floare. Floarea bunului simț. „Căsnicia“ lui Vasile î­n viața oamenilor au foc fe­­lurite întimplări, unele care aduc bucurie, altele nu. Una dintre acestea din urmă i s-a întîmplat lui S. Vasile din Hunedoara : l-a părăsit solia. Neplăcut, intr-adevăr, mai ales că, la plecare „soţia” a aranjat in aşa fel lucrurile incit, să nu-i lase decit pereţii goi. Fapt pen­tru care Vasile a fost nevoit să doarmă un timp prin vecini. Şi iată că, in culmea necazului, o­­mul ne-a trimit o scrisoare la rr dud­it. — Nu văd care e greşeala mea, zice el. — O iubeai ! II Întrebăm noi. — Grozav. — Dar ea ! — Mi-a jurat de zeci de ori... — Cum v-ați cunoscut ? — M-am dus o dată la Dorohoi. Am stat acolo o zi. In ziua aceea am cunoscut-o pe sofia mea... — Dar de Îndrăgostit cînd v-a{i Îndrăgostit ? — In ziua aceea. Atunci mi-a și jurat că mă iubește. — Hotărîrea de a vă căsători cînd aji luat-o ! — Cum „cînd“ ! Atunci! Nu v-am spus că am stat acolo o zi întreagă ! ! Şi clnd te glndeşti că omul avea intenţia să-şi întemeieze o căsnicie pentru toată viaţa. ...Păi bine, Vasile, asta-i treabă! EUGEN FLORESCU ! 7 BOMBAY 13 Trimisul spe­cial Agerpres Ion Gălăţeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea şi numărul lo­cuitorilor săi (peste patru mi­lioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamnă cu o largă potcoavă în golul căreia pă­trund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a că­zut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughe­zii l-au cedat prinţului moşte­nitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind princi­palul port de acces în această ţară imensă, despre care se spunea că era „perla coroa­nei britanice". Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al In­diei independente. Fiind si­tuat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate ob­serva o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bu­levarde, sunt încadrate armo­nios de prezenţa zveltă a pal­mierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus : steagurile roşu-galben­albastru şi portocaliu-alb­­verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romină şi Republica India, dintre po­poarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizi­tei în Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, îm­preună cu tovarăşii Ion Ghe­orghe Maurer, şi Corneliu Mă­­nescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey , un complex model de ferme pentru produse lactate, şi In­stitutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse în programul vizitei au însă tră­sături comune, ambele sunt menite să slujească la promo­varea bunăstării poporului indian, la accelerarea progre­sului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşe­dinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de am­basadorul Republicii India la Bucureşti, M. P. Mathur, şi de ambasadorul Republicii popu­lare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bom­bay şi din regiunile înconjură­toare a făcut o caldă demon­straţie de simpatie solilor po­porului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui". Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agricul­turii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe con­ducătorul complexului, Khu­­rody, şi o serie de colabora­tori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalţi­lor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Lapte­lui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20 000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de con­strucţii. în 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharah­­stra a hotărît scoaterea vite­lor din oraş şi amenajarea (Continuare în pag. a TV-a) Zilnic, Nicolae Burlacu, pre­ședintele gospodăriei colec­tive din comuna Mihălășeni, raionul Săveni. Împreună cu inginerul agronom Elena Silvi­­enu, controlează calitatea în­­sămînțărilor, dau îndrumări, a­­jută, încă o verificare nu-i de prisos. Boabele se prefiră prin­tre degete. A fost bine tra­tată sămînța ? Noul peisaj arhitectonic al bătrînului oraş moldovean-leşi Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Poporul, partidul şi guvernul Guineei sunt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporu­lui dv. cu prilejul celei de a pa­tra aniversări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adre­saţi poporului şi guvernului ro­mân sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prosperitate. Cu înaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry Telegrame Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez vă exprimăm dv şi prin dv Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín sincere mulţu­miri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chi­nez şi poporul romín, bazată pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mín, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în în­făptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei I MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Pekin, 1 2 oct. 1962 LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze La culesul viei. Foto : FLORIN TOG­A ajustor A In atenţia posturilor atemiste de control CALITATEA PRODUSELOR zona metalurgică din Colibaşi, re­giunea Argeş, s-a dezvoltat mult. Sarcinile ei de producţie au spo­rit şi sporesc din an în an. Pentru realizarea lor la timp şi în bune condiţii, aici a fost creată o producţie proprie de S.D.V.-uri (scule, dispozitive şi verificatoare). Sectorul sculerie a căpătat astfel o mare însemnătate în planul general al întreprinde­rii. De modul cum îşi îndepli­neşte sarcinile acest sector depinde realizarea producţiei planificate de către fiecare sector, secţie sau atelier al uzinei. Munca acestui sector capătă o şi mai mare însemnă­tate dacă ţinem seama că în­tre Uzina metalurgică din Colibaşi şi uzinele de Tractoa­re, „Steagul roşu“ din Bra­şov, I.M.S. Roman, Uzina de pompe Bucureşti şi Fabrica de maşini-unelte din Arad s-a dezvoltat mult planul de coo­perare privind producţia de scule, dispozitive şi verifica­toare. Conştienţi de răspun­derea ce le revine, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestui sector se străduiesc să fie la înălţimea cerinţelor produc­ţiei. Rezultatele obţinute pe luna trecută, de pildă, sunt edificatoare. Planul de pro­ducţie a fost depăşit cu 10 la sută, iar productivitatea mun­cii a crescut cu 3 la sută, iar calitatea produselor s-a îmbu­nătăţit cu 0,5 la sută. Cu toate rezultatele bune obţinute, însă, unele dintre scule, dispozitive şi verifica­toare, nu sunt de calitate supe­rioară, se uzează mult prea devreme sau pur și simplu, se degradează la prima utili­zare. Unele dintre sectoarele uzinei au formulat dese şi aspre critici la adresa sectoru­lui sculerie şi cu privire la nerespectarea termenelor de livrare a comenzilor primite. Pornind de la aceste con­statări, membrii postului ute­mist de control din uzină şi-au propus organizarea unui raid în vederea stabilirii cau­zelor deficienţelor ivite. Au fost stabilite locurile de muncă unde participanţii la raid urmau să se oprească şi s-a pornit la lucru. ★ Chiar în ziua aceea la ate­lierul ascuțitorie, un lot de 40 de cuțite de strung, purtînd seria 031053, fuseseră executa­te necorespunzător. Rezultat NICOLAE COTIGĂ (Continuare în pag. a lll-a)

Next