Scînteia Tineretului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4214-4240)

1962-12-01 / nr. 4214

Mult succes tinerilor participanţi la Spartachiada de iarnă I­ ­n primăvara anu-­­ lui 1959 ziarul nos- I tru a consemnat I într-o cronică pe I marginea finalelor Spartachiadei de iarnă a tineretului evoluţia meritorie a tînărului halterofil clujean Fitzi Balaş. Atunci el a cucerit titlul de campion, lăsînd să se întreva­dă reale calităţi fizice care, dublate de o pregătire tehnică corespunzătoare îl pot situa printre sportivii fruntaşi ai hal­terelor din ţara noastră. Şi Fitzi Balaş — printr-o muncă asiduă — a justificat speran­ţele. Numele său a devenit cu­noscut şi peste hotare , este doar campion mondial de ju­niori la categoria uşoară. Zilele acestea l-am întilnit în timpul unui antrenament la complexul sportiv „23 August”, unde tînărul halterofil îşi desă­­vîrşeşte măiestria sportivă. Aflindu-ne în preajma pri­melor întreceri ale Spartachia­dei de iarnă, ne-am amintit că un asemenea eveniment a con­solidat primii paşi ai tînărului campion mondial în sportul cu halterele. — In urmă cu 3—4 ani mă aflam alături de mulţi tineri de la I.O.G. Cluj la startul în­trecerilor Spartachiadei de iar­nă. îmi amintesc că mai ales între noi, halterofilii, era o mare dispută. Fiecare îşi dorea să devină un bun sportiv. în­trecerile au stimulat mult pa­siunea noastră şi cinci peste citeva luni am primit centura de campion al Spartachiadei simţeam nevoia să împart bucuria mea, prima mea victo­rie cu toţi tovarăşii mei de muncă, cu toţi cei cu care m-am întrecut. — Spartachiada tineretu­lui v-a afirmat ca un spor­tiv dotat. Cum ați fost aju­tat în pregătire ca şi în pro­movarea pentru sportul de performanţă ? — Alături de alţi tineri, re­marcaţi în întrecerile Sparta­chiadei, m-am bucurat de aten-Convorbire cu FITZI BALAŞ, campion mondial de juniori la haltere, categoria uşoară ţi a federaţiei de specialitate. In 1960 am fost selecţionat in lotul olimpic în urma unor re­zultate considerate ca promiţă­toare, obţinute la unele con­cursuri la care am fost invitat: Cupa Dunării, Cupa oraşului Bucureşti. Condiţii materiale dintre cele mai optime, antrenori bine pre­gătiţi m-au ajutat efectiv în pregătirea tehnică. M-am stră­duit să recompensez această grijă prin performanţe cit mai valoroase. Astfel în 1960 am cucerit pentru prima oară titlul de campion republican cu 285 kg, luptînd de la egal la egal cu maestrul sportului Panait. Un an mai tirziu, la un concurs în U.R.S.S., am stabilit primul record mondial de juniori cu 340 kg, record corectat treptat: 350, 355 și în vara lui 1962, 357 kg ceea ce constituie un nou record mondial de juniori la categoria uşoară. — 1 decembrie este prima zi a întrecerilor actualei e­­diţii a Spartachiadei de iar­nă. Ce-aţi dori să uraţi ti­nerilor prezenţi astăzi la startul marii întreceri ? — Victorii dintre cele mai frumoase. Şi „secretul" victo­riei se află la fiecare dintre participanţi: încredere în pro­priile forţe, ambiţie şi sîrguin­­ţă în pregătire, calm şi curaj în momentele întrecerii. Emo­ţia, firească e drept, sau timo­rarea pe care o simţi în faţa adversarului, este un duşman al sportivilor, care a învins nu odată şi pe cei consacraţi. Am convingerea că la între­cerile primei et­ape a Sparta­chiadei de iarnă vor participa sute de mii de tineri, munci­tori, elevi, studenţi sau ţărani muncitori. Mulţi dintre ei vor face cunoştinţă cu noi disci­pline sportive. Şi de astă dată din masa largă a tineretului se vor releva elemente talen­tate. Porţile stadioanelor, ale sălilor de sport le sunt larg deschise şi, de asemenea, dru­mul de afirmare ca sportivi de perspectivă. în curind vom avea bucuria să remarcăm, ca de fiecare dată cu prilejul competiţiilor de masă, nume noi, elemente tinere talentate, care se vor a­­firma viguros în sportul de per­formanţă. Urez din toată inima, tutu­ror participanţilor la întreceri­le Spartachiadei mult succes. Ne-am despărţit de tînărul nostru campion mondial Fitzi Balaş dorindu-i să cucerească pe mai departe noi performan­ţe de valoare mondială. VASILE RANGA ■ • Mâine sunt pro­gramate jocurile ulti­mei etape a turului campionatului catego­riei A de fotbal. In Capitală, pe stadionul Republicii, vor avea loc intilnirile Steaua—Pro­gresul (ora 12) ■ Di­namo București—Vii­torul (ora 14). • Echipa selecțio­nată masculină de handbal a R. P. Ro­míno a evoluat asea­ră la Helsinki în compania reprezenta­tivei Finlandei. Hand­­baliștii romi­ni au ofe­rit celor 2 000 de spectatori o veritabilă demonstrație, repur­­tind victoria cu scorul de 32—16 (17—7). Cel mai eficace jucător al echipei noastre a fost Moser, care a înscris 8 puncte. • Echipa masculină de volei Dinamo Bucu­rești continuă seria­ ­ SCURT succeselor la „Dina­­moviada" din R. P. Bulgaria. După ce a învins cu 3—0 pe Ru­da Hvezda Praga, în­­vingătoarea ediţiei precedente, voleiba­liştii români au cîştigat tot cu 3—0 (15—4; 15—9; 15—3) meciul cu Spartak Sofia. E­­chipa feminină Dina­mo Bucureşti a pier­dut cu 0—3 la Gwar­­dia Varşovia şi a în­trecut cu 3—2 (10—15; 15—2; 15—0; 4—15; 15—10) pe Dózsa Bu­dapesta.­­ Campionatul unio­nal de şah a continuat cu desfășurarea parti­delor întrerupte. Spas­ski a cîștigat la Mike­­nas, Holmov l-a învins pe Hodos, A. Zaitev­­ pierdut la Novopas­­,in și Korelov la Mi­­kenas. S-au încheiat remiză partidele Ban­­nik—Taimanov, Hodos —I. Zaitev și A. Zai­tev—Suetin. înaintea rundei a 8-a care se dispută la 1 decembrie, un clasa­ment conduce Viktor Korcinoi cu 5 puncte, urmat de Taimanov — 4 puncte şi o partidă amînată, Tal şi Hol­mov cite 4 puncte, Bannik — 3,5 puncte. • Selecţionata de hochei pe gheaţă a U.R.S.S. şi-a încheiat turneul in Canada, susţinind ultimul meci in oraşul Winnipeg, cu echipa Maroons, pe care a învins-o cu 3—0 (0—0; 1—0; 2—0). • După consumarea a 6 runde, în campio­natul unional feminin de şah care se desfă­­șoară la Riga pe pri­mul loc se află Larissa Volpert cu 4 puncte și o partidă Întreruptă, urmată de Zvorikina, Zatulovskaia, Nahi­­movskaia cu cele 4 puncte, Kusnir 3,5 puncte. Cum alegem tema adunării pionierești (Urmare din pag 1) cit dacă ar fi făcut zece vizite un şir nepregătite. Pe pionierii claselor a Vll-a îi preocupă mult ce vor face după terminarea şcolii. „Ce să fiu ?“ — e o întrebare care cere un răspuns precis. Răs­punsul la această întrebare se poate da în multe feluri, lată unul: O delegaţie de pionieri din clasa a Vll-a de la Şcoala de 8 ani nr. 4 din Bacău a po­posit într-o zi, împreună cu instructorul de pionieri şi cu diriginta clasei, la sediul orga­nizaţiei de partid a Fabricii „Partizanul“. S-au dus acolo să invite la adunarea lor de pionieri o muncitoare frunta­şă. A venit la adunarea lor tovarăşa Matei, muncitoare la secţia de ştanţat. Tovarăşa Matei e o muncitoare tînără. Cum lucrau în trecut munci­torii în fabrică, despre viaţa lor mizeră a aflat tovarăşa Matei de la o comunistă mai în vîrstă, şi le-a povestit şi copiilor. O poveste tristă care a fost o dată. Dar acum ? O fabrică nouă, cu oameni noi, cu multe succese, cu... şi po­vestea despre muncitorul din zilele noastre, care îşi iubeşte cu pasiune meseria, curge ca un izvor de munte. Peste citeva zile, pionierii i-au făcut tovarăşei Matei o vizită la locul de muncă. Mulţi au vizitat-o şi acasă. Au în­drăgit-o mult, au îndrăgit pro­­fesia ei. Astfel de adunări au plăcut copiilor şi ei au cerut să se mai organizeze. De ce au plă­cut ? Pentru că scopul lor a fost bine stabilit, conform ce­rinţelor muncii educative şi dorinţei pionierilor, pentru că au fost bine pregătite şi s-a creat posibilitatea desfăşurării largi a iniţiativei şi muncii pasionate a pionierilor. Felul cum au fost pregătite şi des­făşurate au contribuit la edu­caţia comunistă a copiilor. Experienţa multor instruc­tori de pionieri a dovedit că cele mai interesante adunări sunt acelea care se ţin în afara clasei, în multe detaşamente însă adunările se ţin in clasa unde învaţă copiii, chiar for­ma şi conţinutul lor seamănă cu ora de curs. Asemenea a­­dunări n-au eficacitatea dori­tă. Aşa, de pildă, la Şcoala de 8 ani nr. 74 din Capitală se pregăteşte o adunare cu tema „Frumoasă eşti patria mea“. Din cele aflate, ea se va des­făşura astfel: profesoara de geografie le va vorbi copiilor despre frumuseţile şi bogăţiile patriei. Copiii vor cânta din cîntecele învăţate şi vor recita citeva poezii. La orele de geografie, profesorul le expli­că lecţia, la adunare tot el. Care va fi deosebirea ? De ce nu se face adunarea sub for­ma unei călătorii pe hartă, care să-i antreneze în activi­tatea pregătitoare pe toţi co­piii ? In activitatea pionierească, se mai practică ţinerea de re­ferate de către copii despre o temă sau alta, ceilalţi pionieri fiind numai auditori, ca la o conferinţă. Şi mulţi instruc­tori numesc aceasta adunare pionierească cu temă. Sunt instructori care spun uneori că nu ştiu ce teme ii interesează pe copii, între­­baţi-i pe ei şi vă vor spune! Vernisajul expoziţiei „Grafica sirba din sec. XVI-XVIII“ Sub auspiciile Comitetului de stat pentru cultură şi artă, vineri la amiază s-a deschis în sala ,,Nicolae Cristea“ din Capitală expoziţia „Grafica sirbă din sec. XVI-XVIII“. La deschidere, au participat ar­tistul poporului Ion Jalea, pre­şedintele Uniunii artiştilor pla­stici, maestrul emerit al artei Jules Perahim, vicepreşedinte al Consiliului artelor plastice, repre­­zentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, artişti plastici şi alţi oameni de artă şi cultură Au fost de fata Arso Milatovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia în R. P. Romina, membrii ambasadei şi alţi membri ai corpului diplo­matic. Au luat cuvîntul cu acest pr­eț pictorul Anastasie Anastasiu, di­rector adjunct al Muzeului de artă al R. P. Romíne, și dr. Dej­an Medacovici, profesor de istoria artelor la Universitatea din Bel­­grad. (Agerpres) FIER VECHI—OŢEL&RIILORI BRAŞOV (de la coresponden­tul nostru). — Ieri la orele 10 dimineaţa din gara Timiş Triaj Braşov a plecat un tren marşrat spre marele gigant al Hunedoa­rei, transported 1 308 tone de fier vechi colectat de tinerii din oraşul Braşov. Metalul vechi încărcat în cele 50 de vagoane a fost colectat în ultimele 10 zile. în această mun­că s-au evidenţiat tinerii de la Uzinele „Rulmentul" (150 tone), Nord C.F.R. (150 tone), „Stea­gul roşu” (100 tone), întreprin­derea de prefabricate (30 tone), elevii din şcolile profesionale şi medii, precum şi pionierii din oraşul Braşov. la IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Duminică, încă de dimineaţă pe rampa gării din Iaşi era o animaţie deosebită. Ultimele camioane îşi descărcau conţinutul în vagoane, acestea erau cîntărite şi ataşate la gar­nitura care se formase. Lucrul s-a terminat. Garnitura marşlui a luat drumul spre oţelăriile pa­triei ducînd 600 tone de fier vechi colectat in ultima săptă­­mină din oraşele Paşcani şi Iaşi. Tinerii de la Atelierele de repa­rat material rulant, şcoala medie şi alte unităţi din Paşcani au trimis oţelarilor 120 de tone fier vechi. Tinerii de la Atelie­rul de reparat material rulant Nicolina, Complexul C.F.R., Fa­brica de antibiotice, Şcolile me­dii numerele 1 şi 3, I.R.A. 4 şi alte întreprinderi din Iaşi au expediat 480 tone. Acţiunea de colectare a metalelor vechi şi expediate spre oţelării continuă în întreaga regiune. INFORMAŢII Un nou bloc de locuinţe cu 12 apartamente, un hotel, un nou local de şcoală de 8 ani cu 16 săli de clasă, reamenaja­rea străzilor Republicii şi Do­robanţi, extinderea reţelei de apă potabilă sunt doar câteva din lucrările terminate anul a­­cesta la Măcin în cadrul pla­nului de modernizare a oraşu­lui. Vineri seara, Uniunea artiştilor plastici din R. P. Română a orga­nizat, la sediul din Bucureşti, ani­versarea a 100 de ani de la naşte­rea pictorului maghiar Ferencz Karoly. Cu acest prilej a fost­ organi­zată o expoziţie cuprinzînd repro­duceri din opera pictorului. Au participat artişti plastici, oa­meni de artă şi cultură. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucu­reşti, (Ager­pres) ★ Un fapt obișnuit: pionierii în vizită la prietenii lor, muncitorii. (Fotografie realizată de cercul foto al Palatului pionierilor) CINEMATOGRAFE CHERMEZA : Republica, Bucu­reşti, Vasile Roaită, Alex. Sahias VARA ROMANTICA : Magheru; ALIBIUL NU AJUNGE : Floreasca, I. C. Frimu, G. Coşbuc ,■ CAR­TOUCHE — cinemascop: V. Ale­­csandri, Arta, înfrăţirea între po­poare, 23 August, 16 Februarie, Drumul Serii, B. Delavrancea, OA­MENI ŞI FIARE — ambele serii : Victoria, 8 Martie; CULISELE VA­­RIETEULUI la cinematograful Lu­mina­­ LUPII LA STÎNA : Central, Griviţa, M. Eminescu, Olga Ban­­ci şi PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septem­brie; TINTIN ŞI MISTERUL „LI­NEI DE AUR” - după amiază : 13 Septembrie; PROGRAM DE FIL­ME DOCUMENTARE : Timpuri Noi­­ DE LA APENINI LA ANZI: Maxim Gorki; PETRE CEL ISTEŢ rulează la cinematografele Donca Simo, Volga (după amiază) Liber­tăţii ; HAIDUCII DIN RIO FRIO: Volga (dimineaţa); TOM DEGEŢE­LUL; Libertăţii (dimineaţa); OMUL AMFIBIE : Cultural ; MISTERUL CELOR DOI DOMNI „N” rulează la cinematografele Gh. Doja, Fla­căra, Mioriţa ; PRIETENUL NO­STRU COMUN rulează la cinema­tograful Al. Popov.• COCOŞUL SPERIE MOARTEA rulează la ci­nematograful C. David; CELEBRUL 702 : Unirea; O VIAŢĂ rulează la cinematograful T. Vladimirescu; FLĂCĂRI ŞI FLORI: Munca, Ilie Pintilie; MOARTEA ARE O FAŢĂ — cinemascop: Popular, 30 Decem­brie; RAZE PE GHEAŢĂ: Moşi­lor; PERMISIE PE ŢĂRM: 8 Mai; ÎNVIEREA — ambele serii; Lucea­fărul: CASA DE LA RĂSCRUCE rulează la cinematografele G. Ba­­covia, Aurel Vlaicu; MONGOLII: 1 Mai: MOARTEA IN INSULA DE ZAHĂR rulează la cinemato­graful E. Pavel. Foto : AGERPRES Recent s-a descris la Oradea expoziţia artiştilor plastici din regiunea Crişana. Semnarea unui acord comercial româno-indian Vineri, 30 noiembrie, la Mi­nisterul Comerţului Exterior s-a semnat un nou acord, co­­mercial şi de plăţi pe termen lung între R. P. Romînă şi Republica India. (Agerpres) Simpozion Consiliul naţional al ingine­rilor şi tehnicienilor, secţia si­derurgie, a organizat vineri în sala de festivităţi a Institu­tului politehnic din Galaţi un simpozion cu tema „Intensifi­carea proceselor metalurgice în siderurgie”. La simpozion au luat parte ingineri şi teh­nicieni invitaţi din 14 unităţi industriale din regiunea Ga­laţi şi cadre didactice din în­­văţămîntul tehnic superior. Au fost prezentate 3 refera­­te privind intensificarea pro­ceselor metalurgice la furnale, la convertizoare şi la cuptoa­rele Siemens-Martin şi elec­trice, susţinute de ingineri ai Combinatului siderurgic de la Galaţi. (Agerpres) „ 9.Forme neglijate66 J" -r ■........­ ...... ...... 1 Pi URMELE MATERIALELOR PUBLICATE In ziarul „Scînteia tinere­tului* MV 4136 a-a publicat articolul intitulat „Forme neglijate”. Analizînd modul cum este organizat învățămîn­­tul profesional la Combinatul chimic Făgăraş, articolul cri­tica faptul că nu sînt folo­site forme variate de ridicarea calificării profesionale a ti­nerilor muncitori cum sine de exemplu: organizarea regula­tă a concursurilor „Cine ştie meserie, cîştigă”, studierea li­teraturii tehnice, generaliza­rea experienţei înaintate în muncă etc. Răspunzînd la criticile fă­cute de ziar, comitetul U.T.M. al Combinatului chimic Făgă­raş a comunicat redacţiei următoarele : „Imediat după apariţie, arti­colul intitulat „Forme neglija­te” a fost analizat in cadrul unei şedinţe plenare a comitetu­lui nostru U.T.M. In discuţiile care au avut loc cu această oca­zie, membrii comitetului U.T.M. al Combinatului chimic Făgăraş, relevind justeţea criticilor făcu­te de ziar, au stabilit un plan de măsuri menite să înlăture lipsurile semnalate. Astfel, comitetul U.T.M., în colaborare cu comitetul sindica­tului, sub conducerea comitetu­lui de partid, a trecut la mobi­lizarea tinerilor muncitori din combinatul nostru la forme va­riate și eficiente de ridicare a calificării. Paralel cu activitatea celor 67 de cursuri de ridicare a calificării profesionale, frec­ventate de 967 de tineri s-au organizat multe schimburi de ex­perienţă in muncă, în secţiile com­binatului. Dintre acestea putem arăta că schimbul de experienţă organizat la secţia azotat de a­­moniu în cadrul căruia maiştrii Boier Nicolae, Darea Iosif şi alţi fruntaşi in producţie au explicat teoretic şi practic tinerilor mun­citori metodele prin care obţin produse de cea mai bună cali­tate, a avut ca rezultat faptul că pe întreaga secţie indicii de calitate au crescut intr-un ritm rapid. O eficacitate bună a avut şi schimbul de experienţă organizat între tinerii matriţeri din Com­binatul chimic Făgăraş cu tinerii matriţeri de la Uzina metalur­gică „Independenţa” Sibiu. In urma acestui schimb de expe­rienţă, matriţerii noştri, cum sint tinerii liila Cornel, G. Nicoară, Lobel Wili, aplicind in producţie metodele folosite de tovarăşii lor de profesie din întreprinde­rea sibirnă au reuşit să producă piese de mare predate»" Şi, astfel de schimburi de ex­perienţă s-au mai organizat şi in­secţiile amoniac, acid azotic şi altele. Acordindu-se atenţia cuveni­tă rolului pe care îl are studie­rea literaturii tehnice de spe­cialitate în ridicarea calificării profesionale a tinerilor munci­tori, comitetul U.T.M. al combi­natului în colaborare cu comite­tul sindicatului şi colectivul bibliotecii tehnice au luat urmă­toarele măsuri: — S-a stabilit să se prezinte lunar, pe secţii, recenzii ale căr­ţilor tehnice noi, legate de spe­cificul fiecărui loc de producţie, acţiune la care au fost mobili­zaţi un număr de tineri ingineri şi tehnicieni. — Difuzarea în secţii a unor bibliografii tehnice axate pe probleme majore ridicate de procesul de producţie. — Antrenarea in munca de difuzare a cărţii tehnice în r­o­dul tineretului a unui număr mare de difuzări voluntari. Aceste măsuri au făcut ca numărul de cititori ai bibliotecii tehnice să crească de la zi la zi. De exemplu, numai în luna septembrie un număr de 55 de tineri au devenit noi cititori activi ai bibliotecii tehnice. Tot in scopul îmbunătăţirii propagandei tehnice în rindul tinerilor din Combinatul chimic Făgăraş s-a iniţiat un ciclu de conferinţe şi concursuri perio­dice gen „Cine ştie meserie, cîştigă”. Acestea sunt numai citeva din măsurile luate în urma publică­rii articolului intitulat „Forme neglijate”. Rezultatele obţinute confirmă faptul că prin criticile juste cuprinse in articol „Scîn­teia tineretului” a acordat un sprijin preţios comitetului U.T.M. al Combinatului chimic Făgăraş, ne-a ajutat să ne Îmbunătăţim activitatea in ceea ce priveşte mobilizarea tinerilor la ridicarea necontenită a calificării profesio­nale. Ing. SAVU VICTOR secretar al comitetului U.T.M. sl Combinatului chimic Făgăraş Sosirea unei delegaţii a Uniunii Studenţilor din R. F. Germană La invitaţia U.A.S.R. a so­sit în Capitală o delegaţie a Uniunii Studenţilor din Repu­blica Federală Germană, care ne va vizită ţara­ timp de 12 zile. (Agerpres) COMPETENT OPERATIV! (Urmare din pag l) lucru, le-am explicat cîte nea­junsuri creează în producţie, am afişat la gazeta postului, alături de materiale explicative, şi pro­dusul respectiv. Astfel, ajutorul nostru a fost mai concret. Toţi cei care au luat cuvîntul au subliniat faptul că pentru a fi prezente în actualitate, postu­rile utemiste de control trebuie să-şi organizeze bine acţiunile, să cunoască ce se întîmplă în jurul lor, care sunt principalele sarcini ce se pun în întreprin­derea, în secţia respectivă. Multe colective îşi stabilesc pe o anu­mită perioadă obiective mari, importante, pe care să le urmă­rească. Procedînd astfel, ele nu lucrează la voia intimplării. Şi fac aceasta, bineînţeles, după o amplă consultare cu factorii cei mai competenţi. Alţi vorbitori au instalat asu­pra formelor de muncă pe care le folosesc, îndeosebi raidul. — După părerea noastră, au spus unii tineri, raidul e cel mai eficace mijloc de a sesiza pro­blemele, de a cunoaşte temeinic cauzele, atît ale succeselor, cit şi ale neajunsurilor muncii. Şi aici sînt multe­ lucruri de spus. In primul rînd s-a arătat că în cele mai multe întreprinderi rai­durile se fac folosind ajutorul muncitorilor cu experienţă, al in­ginerilor, tehnicienilor. In urma raidurilor, postul utemist de con­trol respectiv face propuneri concrete conducerii secţiei, mai­ştrilor sau organizaţiei U.T.M., de la caz la caz. Multe din con­statările făcute cu acest prilej sunt comunicate tinerilor prin gazeta „Vorbeşte postul utemist de control”. Participanţii la discuţii au a­­rătat însă că în activitatea lor posturile nu trebuie să se limi­teze numai la această formă. La îndemîna lor stau şi alte posi­bilităţi. Despre unele din ele a vorbit tovarăşul Savin Barb, se­cretarul comitetului U.T.M. de la Fabrica de confecţii „Steaua roşie” .­­ Colectivele noastre, obser­­vînd că unele maşini nu erau bine îngrijite, nu erau curăţate şi întreţinute conform normelor tehnice, şi-au stabilit ca o anu­mită perioadă să se ocupe de acest lucru. Atunci ele au pro­­pus ca în toate atelierele de confecţii să fie puse la maşini nişte tăbliţe pe care să fie scris „maşină bine întreţinută” sau „maşină rău întreţinută”. Pe lin­gă măsurile luate de conducerea tehnico-administrativă pentru mai buna folosire şi îngrijire a utilajului, acest fapt a constituit un mijloc educativ, mobilizator pentru tineri. Tovarăşul Traian Vinereanu, responsabilul postului utemist de control din secţia lăcătuşerie — întreprinderea „Metalurgica” sublinia că în activitatea sa co­lectivul foloseşte cu succes vitri­na calităţii sau a rebuturilor, că sesizează neîntîrziat faptele con­statate conducerii secţiei, orga­nizaţiei U.T.M. ...Consfătuirea a constituit un bogat schimb de experienţă. Cei care au luat cuvîntul au sesizat însă şi unele aspecte ne­gative care trebuie să stea în a­­tenţia colectivelor, a comitetului orăşenesc U.T.M. Aşa, de exem­plu, sunt încă limitate metodele folosite pentru generalizarea ex­perienţei înaintate. Posturile u­­temiste de control ar putea fo­losi interviuri la care să răspun­­dă fruntaşii, le-ar putea solicita acestora să vorbească la staţia de radioamplificare, la consfă­tuirile de producţie sindicale ete. Nicolae Fleşeru, de la între­prinderea „Balanţa”, Anatolie Mustaţă, de la întreprinderea poligrafică, au vorbit despre sprijinul şi îndrumarea compe­tentă a posturilor utemiste de control de către organizaţiile U.T.M., despre necesitatea ca instructorul comitetului orăşe­nesc U.T.M. să se ocupe de con­ţinutul muncii lor, să le acorde un sprijin mai activ. Acestea sunt aspecte foarte importante. Colectivele posturi­lor utemiste de control au ne­voie de o îndrumare permanen­tă din partea organizaţiilor U.T.M., din partea comitetului orăşenesc. Aceasta nu trebuie să se rezume numai la organizarea unor consfătuiri, sau la şedinţe de instructaj, în adunările gene­rale să fie dezbătută activitatea posturilor, să fie generalizată ex­perienţa pozitivă obţinută şi, în acelaşi timp, să fie stabilite cele mai potrivite măsuri pentru creşterea eficacităţii muncii lor. Este necesar ca birourile organi­zaţiilor U.T.M. din secţii, comi­tetul U.T.M. să urmărească în permanenţă care sunt problemele de care se ocupă posturile, să ajute şi să ia parte la raidurile care se fac, să urmărească ce se întîmplă cu propunerile făcute, cum sunt rezolvate ele. în acest fel posturile utemiste de control vor primi un ajutor concret, o îndrumare competentă, care se vor ajuta să-şi sporească eficaci­tatea activităţii lor. ÎN CURÎND PE ECRANELE CAPITALEI FATA CU CARE AM FOST PRIETEN MAGISTRATUL MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHĂR O producţie a studioului „Lenfiim“. Scenariul: A. Popov; regia : N. Lebedev. In rolurile principale : LIUDA BOLT­­RIK, IURA FISENCO, K. LAVROV, T. SAMARDINA. O coproducţie italo-spaniolă in regia lui Luigi Zampa, cu JOSE SUAREZ, MASSIMO SERATO, FRANCOIS PERIER JACQUELINE SASSARD. In cadrul exotic al unei insule tropicale se desfăşoară­­ povestea dramatică a unor oameni plecaţi să-şi caute feri­­g­nirea pe tărîmur­i îndepărtate, în rolurile principale : JIRI VALA, MARIE TOMASOVA,­­ FRANTISEK SMOLIK, ZDENEK STEPANEK.

Next