Scînteia Tineretului, iunie 1963 (Anul 19, nr. 4367-4392)

1963-06-01 / nr. 4367

Cultura tehnică a tînărului — muncitor— nsuşirea tehnicii noi, a procedeelor avansate de lucru — în vederea aplicării lor în procesul de producţie — stimularea spiritului ino­vator, sînt strîns legate de formarea unei culturi tehnice dezvoltate. Prin diferite forme organizate, an de an, constructorii de la Uzinele de tractoare din Braşov şi-au îmbogăţit continuu cunoştinţele profe­sionale. Un ajutor de nădejde în munca lor, un prieten şi un îndru­mător preţios l-au găsit de fiecare dată şi la biblioteca tehnică. Cite soluţii ingenioase, cite îmbunătăţiri şi perfecţionări în producţie, cite idei îndrăzneţe nu-şi află geneza în cele peste 18 000 volume — cărţi tehnice şi mai bine de 260 titluri de reviste de specialitate ! Rostul cărţii tehnice este să ajungă cit mai repede în anina cititorului, să-l ajute să-şi însuşească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Aceasta pre­supune ca munca cu cartea să fie temeinic organizată. Conducerea uzinei a con­siderat că acţiunea de răspîndire largă a cărţii tehnice nu se poate desfăşura decit pe baza unei îndrumări competente de către oameni de specialitate, care să dovedească pasiune pentru popularizarea şi răspîndirea ei. Iată pentru ce, la biblioteca centrală a uzinei iau fost încadrate cadre pregătite în acest scop — un inginer documentarist, doi tehnicieni şi două bibliotecare calificate. în secţii au fost create biblioteci tehnice care cuprind în special materialul documentar strict legat de specificul locului de muncă. Pentru ca acţiunea să capete un caracter şi mai concret, din rîndul celor mai buni ingineri din secţii i au fost numiţi de către conducere documentarişti care asigură o îndrumare competentă a lecturii cărţi­lor tehnice. Drumul spre cititor Căile prin c­are se face aici popularizare­a literaturii tehnice sunt multiple şi variate. Vom aminti d­oar cîteva. „Nota informativă”, întocmită periodic de către documentaristul de la cabi­netul tehnic (de două ori pe lună), ea cuprinde materialele intrate în biblioteca tehnică — cu scurte prezentări ale problemelor tratate — şi se difuzează în toate secţiile şi serviciile uzinei. Ajunsă aci, ea este afişată la loc vizibil iar cei inte­resaţi în găsirea unei cărţi îşi pot alege cu uşurinţă titlurile şi autorii cărţilor sau articolelor preferate, în felul acesta se scurtează drumul spre bibliotecile tehnice din secţii sau biblioteca centrală. Vitrina cărţii tehnice constituie o altă formă folosită aici prin care se fac cunoscute noutăţile tehnice cu care şi-a îmbogăţit fondul de cărţi biblioteca tehnică. Pe lîngă cele două vitrine (care se schimbă de două ori pe lună) ame­najate la intrarea în cabinetul tehnic, în fiecare secţie, deci acolo unde se desfă­şoară activitatea de producţie, există cîte o­­mică vitrină unde sînt expuse, pate pe meserii, titlurile de cărţi strict legate de specificul locului de muncă, în felul acesta agitaţia vizuală are un caracter concret, mobilizator. P­aralel cu acesta, în anumite secţii, cum sunt de pildă, la şasiu, piese, motor, sunt organizate lunar şi expoziţii ale cărţii tehnice. Mai mult chiar, cei care doresc sa-şi procure o anumită carte, o pot face de la librăria amenajată la intrarea în uzină. lata de ce, nu e de mirare faptul că valoarea cărţilor tehnice ce s-au vîndut anul acesta în uzină depăşeşte suma de 160 000 lei. Comitetul U.T.M. din secţia şasiu, în dorinţa de a dezvolta şi mai mult inte­resul tinerilor pentru studierea literaturii tehnice, organizează săptămînal adu­cerea cărţii tehnice la locul de muncă. Pe unul din cărucioarele din secţie se amenajează un mic stand cu noutăţile tehnice intrate în bibliotecă, cu care se trece pe la fiecare linie de fabricaţie. Acţiunea, care a început în urmă cu o lună şi jumătate, a trezit mult interes. în această perioadă, peste 160 de tineri din această secţie au devenit cititori pasionaţi ai cărţii tehnice. Pasiunea pentru citit s-a dezvoltat pe bazia pasiunii pentru însuşirea cit mai deplină a meseriei, a tehnicii cu care este dotată uzina. Şi exemplul celor care, studiind cartea tehnică, au reuşit să găsească rezolvare unor importante probleme de producţie, este urmat de tot mai mulţi tineri. Tînărul sudor Anghel Rădu­lescu, de exemplu, a terminat şcoala profesională în urmă cu cîţiva ani. în şcoală nu i s-au predat însă cunoştinţe despre unul dintre modernele procedee tehnologice — sudura prin rezistenţă. Dar iată că în uzină a fost pus să lucreze tocmai la un agregat pe care trebuia să execute această operaţie. Ce a făcut ? A apelat la biblioteca tehnică. Cu răbdare, am stu­diat cartea „Cum funcţionează maşinile de sudat cu comandă electronică şi din filele ei a aflat multe din tainele acestui procedeu modern de lucru. Cind­ pentru el problemele au devenit clare, cartea nu a fost aşezată în­ rafturile bibliotecii, ci a circulat din mîna în mina şi­ la alţi sudori, recomandată călduros de tînărul nostru, la Florea Dorobanţu, la Aurel Fatu... Ni s-a povestit cum s-a apropiat Adalbert Schiller de comorile cărţii tehnice, într-o zi, controlorul tehnic de calitate i-a refuzat mai multe piese. Executase la strung canalul de la supapă. Tînărul strungar nu obţinuse la piesa respectivă gradul de finisare cerut de semnele de prelucrare. La terminarea schimbului, s-a oprit la biblioteca tehnică. A împrumutat trei cărţi : „Cartea strungarului , „Aşchierea cu plăcuţe dure”, „Maşini automate”. Le-a răsfoit mai întîi, apoi cînd a văzut că multe din problemele pe care el nu le stăpîneşte îşi găsesc rezolvarea în aceste cărţi, a trecut la un plan concret de studiu. într-adevăr, atunci cînt te apleci cu pasiune asupra literaturii de specialitate, cînd ştii să scoţi din acest vast material documentar ceea ce ai nevoie, ea te aju­tă să rezolvi cele mai grele probleme, oricît de complicate ar părea. Acest lucru­ îl înţeleg tot mai bine constructorii de tractoare din Braşov. Dovadă grăitoare în­­­acest sens sunt cifrele: în prezent sunt peste 1 800 de cititori ai cărţii tehnice, (nu­mărul acestora a crescut numai în acest an cu 600). La această cifră trebuie adău­gaţi şi cei peste 200 de tineri care au biblioteci tehnice personale. Cîteva probleme de rezolvat într-o uzină mare există, cum e şi firesc, zeci de secţii şi sectoare, fiecare cu profilul său bine determinat, mii de muncitori calificaţi în cele mai diverse specialităţi. Este dotată biblioteca tehnică cu literatură de specialitate pentru g. DINULESCU C. PRIESCU (Continuare dri­paff. a S-a) Produse de calitate superioară obţinute din cărbune Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului au extras şi expediat anul acesta întreprinderilor in­dustriale din ţară, peste prevede­rile planului, mai mult de 4 000 vagoane de cărbune energetic şi cocsificabil. Cărbunele extras aici, care înainte era folosit doar pen­tru ardere, are acum multiple în­trebuinţări. Valorificarea lui supe­rioară a început odată cu cons­truirea şi darea în funcţiune a noilor uzine de prelucrare şi coc­sificare de la Hunedoara şi Călan. Bateriile de la Călan transformă zilnic zeci de vagoane de cărbune în semicocs, de unde acesta îşi ia drumul spre cocseria din Hune­doara. Rezidurile rezultate în pro­cesul de fabricare a cocsului me­talurgic, supuse din nou prelu­crării în noile instalaţii­­ chimice, dau o serie de produse de mare valoare economică. Din astfel de reziduri s-a produs anul acesta la Hunedoara şi s-a expediat unităţilor agricole socia­liste din ţară o cantitate de îngră­şăminte chimice cu care se pot fertiliza peste 35 000 ha de teren. De asemenea, se produc însemnate cantităţi de sulf, naftalină, zmoală, xilen etc. (Agerpres) Spectacol studenţesc Echipa de teatru a Institutu­lui politehnic din Timişoara a pregătit piesa : „Meci la Chiţă­­oani" de Domnie Stanca. Jucată in faza studenţilor din centrul universitar Timişoara, piesa s-a bucurat de un frumos succes. Cu multă pasiune au interpretat rolurile studenta : Bey Anca, Pirlea Ioana, Stănescu Rolanda şi Uievici Vin­. Echipa de tea­tru s-a deplasat în diferite lo­calităţi din regiune — Giroc şi Ghilad — unde au susţinut a­­celaşi spectacol. După sesiunea din vară, echipa de teatru va face şi alte deplasări. DUMITRU FELEA student Şantierul naval Galaţi. Tinerii montori Gheorghe Sava, Cristian Dragomir şi Radu Drăguşanu fac o ultimă verificare a lucrărilor executate de ei la un nou cargou de 4 500 tone, lan­sat de curînd la apă. Foto : S. VIOREL I- Atent la călită- j ] tea lucrării, me- j ( canizatorul ste- J (lan Budulan Iu-1­ucrează intens) I la praşila oj f doua a porum-­ [ bului pe ogoa- j [ rele gospodă-! • riei colective j I din Sprincena- j | ta, regiunea Ar-­­geş. Foto:­­ Agerpres \ „Luna filmului pentru tineretul de la sate“ SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru). Intre 1 şi 30 iunie, In regi­unea Suceava se desfăşoară o interesantă acţiune „Luna Ul­mului pentru tineretul de la sate", iniţiată de către Comite­tul regional Suceava al U.T.M. şi întreprinderea cinematogra­fică. La 140 de cinematografe săteşti vor rula, în această pe­rioadă, peste 50 de filme prin­tre care : „Al 9-lea cerc“, „Fra­ţii Komarov" „A fost chemată şi clasa a V-a" etc. De asemenea vor rula peste 80 de Ulme agrozootehnice. „BUN PENTRU CERE­ALE ”I 9­63 PLOIEŞTI (de la corespon­dentul nostru). Pentru apropiata campanie de strîngere a recoltei de păioase se fac pregătiri intense şi la cele II autobaze I.R.T.A. din regiu­nea Ploieşti. Mecanicii­ auto pre­gătesc 400 de autocamioane cu remorci, care vor transporta spre bazele de recepţie fie de pe cîmp, fie de la sediile gospodă­riilor colective sau de stat, o bună parte din cantităţile de ce­reale contractate cu statul. Pină acum, mai bine de două treimi din numărul camioanelor au fost revizuite şi reparate. Totodată, au fost completate trusele de scule, iar maşinile au fost înzestrate cu roţi de rezer­vă. Pentru ca nici un bob să nu se risipească, au fost executate operaţii de etanşare a lăzilor ca­­roseriilor. Cele cinci ateliere mobile care vor funcţiona în campania agri­colă de vară, au fost dotate cu aparate de sudură şi piese de schimb. Pregătirea schimbului doi pentru jumătate din numă­rul maşinilor constituie o altă măsură bună, menită să contri­buie la deservirea operativă a celor 20 de G.A.C. şi 36 G.A.S. din regiunile Ploieşti, Galaţi şi Dobrogea. Anul trecut au fost primite pe adresa întreprinderii regionale de transporturi auto Ploieşti 40 de scrisori de mulţu­mire din partea G.A.C. şi G.A.S. deservite. Mecanicii şi şoferii de aici sunt hotăriţi să obţină anul acesta rezultate şi mai bune. Cînd primele combine vor intra în lanuri, autocamioanele vor fi de mult gata să transporte re­colta. Pe porţile autobazelor I.R.T.A. Tătărani, Buzău, Ploieşti şi alte­le, zi de zi intră noi loturi de camioane reparate purtînd ins­cripţia „Bun pentru cereale — 1963”. „ DE ZIUA COPILULUI de Lucia Demetriu î ntreaga forţă cu care făptura ome­nească se aruncă spre viitor, croieşte cutezător planuri, se împlineşte, toată dorinţa de depăşire care dăinuie în om şi minunata lui încredere în viaţă, sînt strîns legate de copil, poartă în miezul lor, aşa cum fructul îşi poartă sîmburele, dragostea pentru ei. Pentru fiecare dintre noi, copilul, al nostru sau al altuia, este un noi înşine care, în năzuinţele noastre cele mai arzătoare, poate ajunge la desă­­virşire, poate împlini ceea ce n-am izbutit să împlinim pină la capăt de-a lungul unei vieţi de om. Şi pentru că întruchi­pează ceea ce e mai bun in noi, pentru că el va duce mai de­parte năzuinţele şi visurile noastre, el trebuie să aibă par­te de toate bucuriile vieţii. Gradul de civilizaţie al unei ţări se cunoaşte, cred, şi după măsura în care grija pentru copil, a statului şi a fiecărui individ in parte, e mereu trea­ză, e prefăcută în fapte, e plină de simţul răspunderii. Şi nimic nu e mai sfîşietor şi îngrijoră­tor decit imaginea suferinţei copiilor, din ţările capitaliste, a unei suferinţe asupra căreia nu se apleacă nimeni cu efica­citate. Îngrijorarea asta nu se naşte numai din sentimentul că sînt dezarmaţi, gingaşi, îndu­ioşători. Nu e vorba numai de milă şi de dragoste aici. E vor­ba şi de faptul că in ceea ce au înţeles ei azi despre viaţă se va preface mîine, cînd vor fi generaţia care făptuieşte, in ac­ţiuni şi aceste acţiuni vor fi pecetluite de indiferenţa cu care au fost crescuţi, de princi­piile sau lipsa de principii care a veghiat asupra dezvoltării lor. Imaginea de mîine a unei ţăi se desluşeşte dinainte in ceea ce se cultivă in sufletul copiilor. Pentru ei, pentru fericirea şi dreapta lor înflorire, nici un e­­fort nu-i prea greu. In patria noastră, in adevăr, nu se precupeţeşte nici un e­­fort. Astăzi, cînd te opreşti la o casă de copii, una din mul­tele case de copii din ţară, la Cisnădie, să spunem bunăoară, sau la aceea din Braşov, inima iţi creşte cind vezi ţîncii tră­ind în camere mari şi luminoa­se, cu pereţii zugrăviţi in cu­lori limpezi şi cu imagini din poveşti, cînd ii vezi bine îm­brăcaţi şi bine hrăniţi, cintînd, jucîndu-se cu belşug de jucării, invăţînd slove şi versuri, in­­văţind mai ales ce e bine, ce e drept, ce e cinstit. Şi asemenea case de copii sînt din nordul Transilvaniei pină în sudul Do­­brogei, din Moldova pină în Banat, din Maramureş pină in Oltenia. Şcolile, internatele, nu rămîn nici ele în urma caselor de co­pii, din punctul de vedere al grijii materiale şi morale care veghează la rînduirea, la mer­sul lor. Şi din ce in ce numărul acestor instituţii creşte, din ce în ce se clădesc, se refac, se înfrumuseţează mai mult. Socialismul, care vede de­parte în viitor şi a cărui princi­ Lucrări edilitare in Baia Mare BAIA MARE (de la corespon­dentul nostru). — Baia Mare este un adevărat şantier. Se înalţă blocuri mo­derne, intră în funcţiune noi o­­biective industriale. Potrivit rit­mului construcţiilor creşte şi vo­­lumul lucrărilor edilitare, în ul­timii ani reţeaua de apă potabi­lă a crescut cu 43 km, reţeaua de canalizare cu 16 km, iar ilu­minatul public cu 42 km. Au fost modernizate 34 km de străzi, au apărut zone verzi pe o supra­fa­­ţă de 200 000 mp. Reţeaua de ter­­moficare, noul fel de încălzire în acest oraş, cuprinde peste 7 km. Vor mai fi modernizate încă 2 km de străzi, reţeaua de apă po­tabilă se va extinde pe alţi 10 km iar zonele verzi s-au extins cu încă două ha. Prin mijlocul ora­­şului trece la vale rîul Săsar. încă din anul trecut a început o importantă lucrare de regulari­zare a acestui rîu pe o distanţă de 5.200 km. în acest an va fi continuată lucrarea pe o lungime de circa 2 km. Se va reda astfel pentru construcţia oraşului Baia Mare o suprafaţă de 40 ha. După terminarea acestei lucrări oraşul va căpăta un aspect şi mai plăcut. Expoziţia „Ce să devin“ Peste puţin timp, e­­levii claselor a XI-a din şcolile de cultură generală din tara noa­stră se vor găsi în pragul unui eveniment important din viaţă , admiterea in institu­tele de invăţămînt su­perior. Pentru a-i ajuta în alegerea unei meserii cit mai potrivite cu cunoştinţele şi aptitu­dinile ce le posedă, biblioteca Şcolii me­dii nr. 13 din Bucu­reşti a organizat o ex­poziţie interesantă. A­­vînd o temă sugesti­vă : „Ce să devin“, expoziţia ilustrează prin stampe, cărţi şi fotografii cele mai va­riate profesii din in­dustrie, agricultură, Ştiinţă şi cultură ge­nerală. (Agerpres) Instructaje şi seminarii cu bibliotecarii şcolari In vederea unei bune îndrumări a lecturii elevilor, atit în timpul anului şcolar, cit şi In perioadele de vacanţă, Ministerul Invăţămintului orga­nizează periodic instructaje şi seminarii cu bibliotecarii școlari din în­treaga țară. La București a avut loc de curînd un astfel de instructaj cu 65 bibliotecari care urmează să devină lectori ai cursurilor de vară din toate centrele regionale. Aceste cursuri vor avea ca scop ridicarea cali­ficării profesionale a bibliotecarilor din şcoli. (Agerpres) A început recoltarea cartofilor şi verzei timpurii Colectiviştii din ra­ioanele Giurgiu şi Ră­­cari din regiunea Bucureşti au început recoltatul cartofilor şi verzei timpurii. Zilele acestea ei au livrat pe pieţe, primele 15 tone de varză şi 25 tone de cartofi. Ca urmare a extinderii cu circa 2000 ha a suprafeţelor cu legume timpurii in acest an, gospodăriile agricole colective au creat posibilitatea unei mai bune aprovizionări a populaţiei. De la în­ceputul anului, cele peste 300 de G.A.C. cultivatoare de legume au valorificat mai mult de 1000 tone de spanac, ceapă verde, mazăre, salată care au adus gospodăriilor im­portante venituri. (Agerpres) pală preocupare e grija pentru om îşi dovedeşte din capul lo­cului şi în chip­ărese această grijă, pentru ocrotirea copilului. In imensa lui preocupare de a împiedica ivirea unui nou răz­boi, între hotărîrea de a nu ve­dea încă o dată prăpădindu-se milioane de oameni şi năruin­­du-se bunuri ale culturii în în­treaga lume, există, puternică şi grija de a feri copiii de toa­tă nenorocirea şi toată mizeria care i-ar invada şi pe ei in ca­zul unei oarbe dezlănţuiri. Pe toţi copiii din lume deopo­trivă ! •­to! Ziua internaţională a copilu­lui e menită să aducă aminte încă o dată tuturor oamenilor de pe glob, că pentru fericirea de acum şi viitoare a celor că­rora le-au dat viaţă, a celor în numele cărora muncesc şi vi­sează, trebuie să-şi încordeze toate puterile, să realizeze o pace trainică şi înţeleaptă in lume. Şi să le îndrepte încă o dată toată atenţia asupra fl­ees for Hori vii, pe care nu e destul să le iubeşti, ci trebuie să şi ştii cum să le iubeşti, pen­tru ca dragostea celor maturi să le fie ca un soare bun, priel­nic unei drepte creşteri. M­­­amm­e La întrebarea „unde merg tinerii sîmbătă seara" răspun­surile sînt numeroase, începînd cu spectacolele de teatru şi sfîrşind, de pildă, cu o simplă plimbare prin parc. Dar la în­trebare mulţi dintre tineri ar răspunde : „la dans”. Cunoscînd această greas­că formă de petrecere a timpului liber de către tineri cîţiva reporteri ai noştri şi-au propus să-i urmeze într-o călătorie dera lungul serii cultural-distractiv«. Publicăm in nnrr.'n.'l« O „2 4 5 U_• J.* ____. î I Desen de ■ TIA PELTZ Proletari din toate ţările, uniţi-văl Anul XIX, seria II nr. 4367 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 iunie 1963 O nouă promoţie de şoferi De curînd, peste 1 400 de elevi care au urmat cursurile şcolilor de şoferi profesionişti ale Mi­nisterului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor din oraşele Sf. Gheorghe, Sibiu, Cimpulung Muscel şi Roman, care au făcut practica în autobuzele I.R.T.A., au obţinut carnetele de şoferi. Ei vor lucra la autobazele I.R.T.A. din regiunile Argeş, Braşov, Crişana, Galaţi, Iaşi, Ma­ramureş şi pe şantierele de cons­trucţii ale economiei naţionale. In vederea unei desfăşurări mai bune a procesului de învăţă­­mint, şcolile au fost dotate cu peste 200 de noi autovehicule şi cu materiale didactico-demons­­trative. Anul acesta vor urma aceste cursuri cu 20 la sută mai mulţi elevi decât în anul trecut. (Agerpres) Album ştafetă CRAIOVA (de la coresponden­tul nostru). In regiunea Oltenia s-a orga­nizat in preajma zilei de 1 Iunie un album ştafetă care va trece prin toate casele pionierului din regiune. în album sunt ilustrate aspecte importante ale activităţii desfăşurate de pionieri in cercu­rile existente. Ştafeta a pornit din oraşul Tr. Severin şi va ajunge în Craiova în jurul datei de 1 iunie. De asemenea, la casa pionierilor din Craiova s-a deschis o expozi­ţie de desene şi lucruri de mină executate de pionieri şi şcolari.

Next