Scînteia Tineretului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4393-4418)

1963-07-02 / nr. 4393

SECERĂ, ARĂ, SEAMĂNĂ I­ n aceste zile in­ toate gospodăriile colective din raio­nul Calafat s-a tre­cut cu toate forţele la recoltatul păioa­­selor. După apre­cierea specialiştilor de la con­siliul agricol raional, campania de recoltare a fost foarte bine pregătită şi sunt premize să se termine în cel mult 10 zile. Deşi gospodăriile colective mobili­zează acum la cîmp un număr mare de forţe de muncă totuşi cel mai mare volum de lucrări îl vor executa mecanizatorii. Despre felul cum au organizat desfăşurarea campaniei de re­coltat ne-au vorbit doi şefi de brigadă de tractoare de la S.M.T. Poiana Mare. FLOREA DRAGHICI, şeful brigăzii nr. 15. „Planul de desfăşurare a cam­paniei de recoltat l-am întocmit împreună cu consiliul de con­ducere cu vreo două săptămîni mai înainte. Tractoriştii care lucrează pe combine au fost in­struiţi timp de trei zile la cen­trul de instruire care a fost or­ganizat chiar aici, în comuna Basarabi. S-au organizat şi de­monstraţii practice de felul cum trebuie să se lucreze pe o com­bină, cu care ocazie s-a făcut şi proba combinelor. Pentru folo­sirea fiecărei clipe bune de lu­cru, am luat şi alte măsuri. A­­nul trecut maşinile noastre nu odată au stat din cauza unor defecţiuni neînsemnate pentru a căror punere la punct trebuia de fiecare dată să aşteptăm a­­telierul mobil. Ele puteau fi re­parate cu forţele brigăzii, dar ne lipseau piesele de schimb. Pentru a evita acest neajuns, ne-am asigurat un stoc de piese de schimb mai solicitate în timpul funcţionării, aşa că a­­cum o maşină nu va mai aştep­ta o zi pentru că îi lipseşte... un rulment. La depozitul brigăzii avem carburanţii necesari pentru timp de 5 zile , în continuare plinul îl vom face din două în două zile. Lanurile de grîu se află la cîteva zeci de metri; alimenta­rea tractoarelor cu combustibil o vom face la sediul brigăzii. Sporirea vitezei de lucru depin­de de modul în care lucrează combinele, de utilizarea com­pletă a capacităţii de recoltare a acestora. Pentru aceasta, îm­­preaună cu inginerul agronom al gospodăriei colective am re­cunoscut în lan ordinea în care au fost semănate diferitele lo­turi, pe soiuri, pe care o vom păstra și la recoltat, pentru că plantele semănate mai timpuriu ajung mai repede la maturitate. Gospodăria colectivă a asi­gurat pentru fiecare combină cîte 100 de saci şi saltelele ne­cesare pentru strîngerea plevei. Transportul cerealelor se va face cu 2 autocamioane şi 50 de atelaje. Pe cele 5 combine vor lucra 18 colectivişti , tot cei care ne-au ajutat şi anul trecut şi au de acum experienţă. Cele 200 de hectare pe care le recoltăm au fost împărţite în două trupuri: pe unul lucrează 2 combine, pe celălalt 3. Colec­tiviştii au tăiat un lan drum pentru combine, pentru ca aces­tea să intre în plin. Pînă acum am strîns recolta de pe cele 10 hectare cu orz şi am început la parcelele cu soiuri de grîu cu coacere mai timpurie. Se lucre­ază neîntrerupt. Viteza de lucru nu e numai îndeplinită, ci şi depăşită, aşa că în mai puţin de 8 zile recoltatul păioaselor va fi terminat". CONSTANTIN POPA, şeful brigăzii nr. 16: „Avem contractat cu gospo­dăria colectivă din Golenţi să recoltăm 250 de hectare de grîu şi orz. Toate maşinile au fost reparate şi revizuite pînă în cele mai mici amănunte. Am a­­sigurat în cantitate suficientă carburanţi şi piesele de schimb. Cele 5 combine au şi intrat în lan. Ziua se recoltează cu toate combinele, iar noaptea tractoa­rele fac arături adinei la 37-39 cm cu plugul cu scormonitor în agregat cu grapa stelată. In campanie ne ajută şi patru elevi din anul 3 de la Centrul şcolar agricol Calafat. Pentru efectuarea în paralel a recolta­tului şi a arăturilor, terenul este imediat curăţat de paie. Pentru a uşura acest lucru cu ajutorul gospodăriei colective am con­fecţionat 3 colectoare de paie care se cuplează la combină. A­­ceasta grăbeşte viteza de elibe­rare a terenului. Pentru sporirea bazei fura­jere, gospodăria colectivă şi-a propus să însămînţeze în mi­rişte 100 de hectare cu porumb­­siloz în cultură dublă. Acţiunea a început. Pe cele 10 hectare de pe care s-a recoltat orzul, a doua zi am şi însămînţat po­rumb pe întreaga suprafaţă. La însămînţarea culturilor duble lucrează zilnic un tractor pe te­renul pregătit în timpul nopţii. Pînă acum lucrările se desfă­şoară aşa cum ne-am propus în planul întocmit împreună cu conducerea G.A.C. Munca fiind bine organizată şi primind per­manent sprijinul colectiviştilor, avem tot temeiul să afirmăm că recoltatul nu va dura mai mult de 6 zile şi aproape în acelaşi timp vom face şi arăturile de vară". VASILE BARAC corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Oltenia Valorificarea superioară a masei lemnoase Muncitorii forestieri din re­giunea Maramureş au dobîn­­dit o bogată experienţă în va­lorificarea superioară a masei lemnoase. Acţiunea „Mai mult lemn de lucru dintr-un volum mai mic de masă lemnoasă“ iniţiată de muncitorii între­prinderii forestiere din Sighet, care constă în realizarea pla­nului de producţie la lemn de lucru dintr-o cantitate de masă lemnoasă cu 10 la sută mai mică decît cea planifica­tă, a fost însuşită şi de cele­lalte unităţi de acest fel. Ex­tinderea necontenită a meca­nizării, folosirea mai largă a metodelor de exploatare a lemnului în trunchiuri şi ca­targe, sortarea mai atentă a masei lemnoase doborîte, or­ganizarea muncii în brigăzi complexe cu plata în acord global, au dus la creşterea productivităţii şi reducerea substanţială a pierderilor de exploatare. Drept rezultat pro­centul de lemn de lucru a crescut de la 41,1 la sută în 1960 la peste 67 la sută, iar valoarea producţiei globale obţinute dintr-un m.c. de masă lemnoasă a sporit faţă de acelaşi an, cu peste 25 la sută. (Agerpres) In şcoală nouă De curind în comuna Săveni, raionul Feteşti, a fost terminat localul unei noi şcoli cu 8 săli de clasă. La ridicarea noii con­strucţii un aport deosebit şi-au adus cetăţenii din comună. Ei au confecţionat necesarul de cărămidă din resurse locale, au ajutat la transportul diferitelor materiale, la ridicarea construc­­ţiei. Economiile de material lem­­nos, ciment, var, manoperă rea­lizate au o valoare de peste 50 000 lei. Noua şcoală înzestrată cu mobilier nou îşi aşteaptă oas­peţii. D. LAURENŢIU corespondent voluntar „Bun pentru cereale -1983“ Echipele de muncitori de la­ secţia revizie vagoane C.F.R. Piteşti se străduiesc să pună la dispoziţia unităţilor agricole socialiste un număr cit mai mare de vagoane pentru trans­portul de cereale. Pînă acum ei au pus inscripţia „Bun pentru recolta 1963” de mai mult de 400 de vagoane. Cu aceeaşi intensitate mun­cesc Şi mecanicii din unităţile de transporturi auto. Ei au şi pregătit 400 camioane Şi 160 remorci. Pentru efectuarea re­paraţiilor curente în timpul transporturilor, autobazele au luat măsuri ca fiecare coloană de maşini să fie însoţită de cîte o echipă de mecanici. (Agerpres) Azi soseşte în Capitală ministrul afacerilor externe al Austriei Azi, marţi, soseşte la Bucu­reşti, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republi­cii­ Populare Române, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Austriei, dr Bruno Kreisky. Primul transport Zilele trecute la G.A.C. „Par­tizanul păcii“ din comuna Ștu­­beiu, raionul Rm. Sărat, a în­ceput recoltatul griului. In pri­mele 2 zile s-a strîns recolta de pe aproape 60 de hectare. Oda­tă cu începerea recoltării griu­lui, colectiviștii de aici s-au în­grijit să predea îndată la bazele de recepţie cantităţile contrac­tate cu statul. In ziua de 30 iu­nie, camionul gospodăriei a fă­cu­t primele transporturi la baza de recepţie. L. ZOGAS Secerişul este o acţiune de zile, de ore, fapt cunoscut de meca­nizatorii de la G.A.C. Roşia-Bucureşti care urgentează acum recoltatul orzului Foto : AGERPRES Vedere panoramică a şantierului de construcţii de pe şoseaua Mihai Bravu din Capitală Foto : AGERPRES I Prin aplicarea metodelor înaintate Folosind raţional capacita­tea de producţie a cuptoare­lor, reducînd durata de în­cărcare şi de elaborare a şar­jelor, oţelarii de la Hunedoa­ra au obţinut în acest an, în medie, zilnic pe fiecare m­p de vatră, cu 6,5 la sută mai mult oţel special decît în anul tre­cut, cu un consum mai mic de electrozi, energie electrică şi alte materiale. Preţul de cost al oţelului elaborat a fost re­dus cu 14 lei pe tonă faţă de cel planificat. Pentru sporirea productivi­tăţii agregatelor la laminoare s-a introdus metoda de tăiere a profilelor de oţel, cu două grupuri de fierăstraie, s-a ri­dicat regimul termic al cup­toarelor cu propulsie, creîn­­du-se posibilitatea încălzirii unei cantităţi mai mari de metal. Ca urmare, laminatorii de aici au dat în primele 6 luni peste plan o cantitate de laminare egală cu metalul ne­cesar pentru fabricarea a 5 700 de tractoare și au realizat în­semnate economii. Tipizarea operaţiilor comune în construcţia navelor Pentru a stabilii cele mai bune condiţii tehnice de exe­cuţie şi o tehnologie unică în construcţia navelor cu carac­teristici apropiate şi pentru a deschide cîmp larg generali­zării metodelor avansate şi inovaţiilor, un grup de tehno­logi de la Şantierul naval din Galaţi a realizat tipizarea ope­raţiilor comune ale procesu­lui de producţie a navelor. Documentaţia tehnică cuprin­de detalii­­asupra confecţionă­rii şi preasamblării pieselor, asamblării şi sudării blocsec­­ţiilor, montarea pe cală, con­strucţia catargelor, montarea capacelor mecanice, etanşarea corpului de navă etc. Ea a fost folosită pentru prima oară la construcţia cargoului de 3 000 tone. Avantajele sunt numeroase. La operaţiile de sudură, de pildă, se realizea­ză economii, prin reducerea consumului de metal, în va­loare de 17 000—35 000 lei, iar productivitatea muncii creşte cu 0,39 la sută. Se reduc, de asemenea, deformaţiile ce erau cauzate de excesul de material de sudură, manopera pentru îndreptarea tablelor şi se stabileşte un ritm de pro­ducţie constant. Ca urmare a rezultatelor obţinute, construc­torii navali extind această me­todă la întreaga producţie de nave. (Agerpres) O nouă promoţie de muncitori calificaţi Zilele acestea a absolvit şcoa­la profesională a Şantierului Naval Maritim Constanţa o nouă promoţie de muncitori calificaţi. Noii muncitori sunt calificaţi în diferite meserii: construc­­tori-nave, strungari, mecanici­­montatori, lăcătuşi. La exame­nul de diplomă şi la proba de încadrare noii muncitori s-au prezentat bine pregătiţi. Şeful promoţiei, utemistul Lazăr Ştefan, a obţinut nota 10 la examenul de diplomă Şi categoria a IV-a de încadrare. MIHAI A. ŞERBESCU strungar înfrumuseţează comuna De veţi trece acum prin co­muna Bujoru din raionul Zim­­nicea veţi avea multe de vă­zut. In afară de noua şcoală de 8 ani, de căminul cultural ridicate în ultimii ani, de casele noi ale colectiviştilor — acum cîteva zile s-a amenajat în mijlocul comunei, o grădină de spectacole în aer liber, cu o capacitate de 1 500 locuri. Colectiviştii din comună, ti­neri şi vîrstnici, au lucrat la ridicarea acestei grădini de spectacole. Totodată în faţa ei a fost amenajat un frumos parc. Pe marginea şoselei au fost plantaţi peste 500 de tran­dafiri ornamentali. IONEL TRIFU profesor. Cartea tehnică in viaţa uzinei onsultarea publi­caţiilor tehnice este organizată prin colectivele de documentare din secţii şi servicii tehnice, pe baza revistelor şi publicaţiilor de specialitate. Pentru a fi mai accesibile muncitorilor, acestea sunt repartizate pe responsabilii de consultare sau pe echipe în funcţie de specificul locului de muncă. Pe lîngă aceste colective au fost organizate biblio­teci tehnice în secţii şi ser­vicii. Acestea pun la dispoziţia Cititorilor diverse materiale documentare, cărţi şi publica­ţii tehnice periodice care sunt studiate individual şi în colec­tiv. Activitatea bibliotecilor teh­nice ale uzinei, secţiilor şi ser­viciilor tehnico-productive se reflectă prin creşterea numă­rului de cititori, care în acest an a ajuns la peste 1 000. Asta înseamnă că din trei muncitori unul este cititor al cărţii teh­nice. Tinerii din uzina noastră au devenit buni cunoscători ai cărţilor, fac adesea observaţii asupra rolului cărţilor tehnice, conţinutului şi valorii lor. Iată de exemplu, părerea tinărului Vasile Carabă, lăcătuş la secţia vagonaj : —• Consult numeroase cărţi. Din ultima carte consultată ,,Desen tehnic industrial” m-a interesat în mod deosebit pro­blema toleranţelor la montaj. Aceste cunoştinţe noi însuşite mă ajută să contribui la ridi­carea continuă a calităţii tran­sportorului cu bandă mobilă executat de echipa în care lu­crez. Asupra procedeelor tehnolo­gice noi, a metodelor de lucru, a dispozitivelor şi inovaţiilor apărute în literatură, se întoc­mesc propuneri de aplicare în uzină, care sunt verificate de consiliul tehnico-ştiinţific şi aplicate prin planuri de mă­suri tehnico-organizatorice. De exemplu, la propunerea ute­­mistei Eva Pop, tehnician, con­siliul a aprobat confecţionarea unei game de dispozitive, pen­tru fixarea pieselor la scufun­darea în băile de tratament termic. Propunerea a fost fă­cută după studierea cărţii „Că­lăuza călitorului” şi alte ma­teriale documentare. Comitetul U.T.M. şi organi­zaţiile de bază din secţii spri­jină în mod concret acţiunile de propagandă tehnică, prin mobilizarea tuturor tinerilor la studierea individuală şi pe echipe a materialelor docu­mentare de nivel mediu, cum sunt: fişele S. E. (schimb de experienţă) şi fişele „In ajuto­rul muncitorilor şi maiştrilor”. Inovatorii şi rationalizatorii in producţie, găsesc în aceste ma­teriala un sprijin efectiv In realizarea propunerilor lor. De pildă, tînărul maistru Ioan Silaghi, care este un citi­tor activ al fişelor S. E. a pro­pus şi realizat două inovaţii prin generalizare. Notăm nu­mai dispozitivul de îndoit ţevi pentru vagoneţi zootehnici. Dispozitivul realizat ridică productivitatea muncii cu pes­te 40 la sută şi aduce însem­nate economii prin reducerea timpului de îndoire a unei ţevi de la 22 minute la numai 5 minute, calitatea fiind mult su­perioară. O altă formă de propagandă tehnică în uzina noastră, este organizarea conferinţelor dife­renţiate în secţiile productive, prin staţia de radioamplificare şi la serviciile tehnice. Din cele 80 de conferinţe tehnice planificate pe anul cu­rent, foarte instructive au fost: conferinţele însoţite de diafil­­me pe tema „Tehnologia aş­­chierii rapide”, „Tehnologia prelucrării în grup şi posibili­tăţile de aplicare la noi în u­­zină”, „Defectele turnării şi eliminarea rebuturilor” şi al­tele. In consfătuirile care s-au ţi­nut şi se ţin cu cititorii, se semnalează lipsa unor lucrări despre forjarea liberă şi ma­­triţare, modelărie, trasaj şi de­bitare, care să trateze proble­me practice, uşor de însuşit. Cartea „Desen tehnic indus­trial pentru muncitori” a apă­rut într-un tiraj mic, şi ar fi foarte necesară reeditarea ei sau editarea unei cărţi simi­lare în tiraje corespunzătoare. Remarcînd afluenţa tinerilor din uzina noastră către litera­tura tehnică, considerăm că prin găsirea de noi forme în popularizarea acesteia, prin a­­provizionare cu cărţi la nive­lul cerinţelor cantitative, vom putea întregistra o nouă creş­tere a nivelului de cunoştinţe profesionale ale tinerilor mun­citori, ingineri şi tehnicieni din întreprindere. GH. IOAN, AUGUSTIN MUREŞAN tehnicieni ing. OVIDIU CALINESCU şi FRANCISC BARTH secretar al comitetului U.T.M. din postul de corespondenţi voluntari ai Uzinei „UNIO” Satu Mare Serbare pionierească cu prii­lejul deschiderii activităţii de vară la Palatul pionierilor Foto : AGERPRES Inaugurarea activităţii de vară la Palatul pionierilor Duminică, peste 2 500 de pionieri au fost oaspeţi ai Palatului pionierilor. Nici unul din aceşti copii n-a vrut să fie absent la eve­nimentul care a avut loc la palatul lor: inau­gurarea activităţii de vară. Foarte greu le-a fost să aleagă activităţile la care să participe. Erau multe şi toate interesante. Amatorii de teatru s-au adunat în faţa scenei pentru a asista la piesa „O idee nemaipomenită”. In­terpreţii cercului dramatic s-au întrecut pe ei înşişi în interpretare. Examenul dat în faţa spectatorilor colegi şi a miilor de tele­spectatori era greu. Aplauzele au confirmat însă că l-au trecut cu succes. Din sala de spectacole, pionierii au aler­gat, încălziţi, la bazinul de înot unde s-au întrecut în palpitanta „ştafetă veselă”. Apoi s-au întîlnit cu eroii cercului de teatru de păpuşi. „Pionierii s-au prezentat pionierilor”, aşa s-a intitulat frumosul spectacol prezentat de formaţiile artistice ale Palatului pionierilor la teatrul în aer liber, în faţa a peste 1000 de spectatori. In rest ? Sport, jocuri, voie bună. Aşa a început activitatea de vară la Palatul pionierilor din Capitală. VALENTIN HOSU Proletarî 3în toaie tarile, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 43934 PAGINI — 20 BANI Mărfi 2 Iulie, 1963 O nouă gură d© mină dată în exploatare In ziua de 1 iulie, In bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschi­să în bazinul carbonifer Schi­tu Goleşti în cursul acestui an. (Agerpres) ÎNSEMNĂRI Intr-o expoziţie şcolară venit vacanta. S-a încheiat un an de muncă intensă, de bucurii şi succese, li aşteaptă soarele, ma­rea, muntele, drume­ţiile, întîlnirile cu prieteni din diferite locuri din ţară. Vor vizita instituţii şi întreprinderi, muzee şi expoziţii, vor medita serios la profesia ce o vor alege mai curind sau mai tir­­ziu. Înainte de a pleca pe drumurile vacanţei au organizat împreună cu conducerea şcolii, o mică expozi­ţie. Au expus felurite obiecte, de­sene, jucării, instrumente şi apara­­te lucrate în timpul anului mai a­­les in cadrul orelor de îndeletniciri practice. E ca o ultimă verificare, o confruntare a celor realizate cu opinia părinţilor, profesorilor, cu­noscuţilor. E bucuria şi mândria lor de constructori începători. Iată una din aceste expoziţii la şcoala medie din Mediaş. Prima sală... A doua sală... O mulţime de desene, în alb-negru sau colorate, in tuş, in creion, in peniţă rezumă semnificativ spirala activităţii şcolare. Ele sugerează cite ceva din talentul şi priceperea fiecăruia in a-şi face datoria de elev. Geometrice sau figurative, desenele transpun pe albul piritei realităţi ale oraşului şi ale împre­jurimilor acestuia, chipuri de co­legi şi prieteni, reproduc detalii de arhitectură sau creaţii artistice ce­lebre, conturează animale şi plante, obiecte diverse. Înscriu un plan plastic noţiuni de geometrie, ana­tomie, fizică ş.a.m.d. înlesnind pri­vitorului să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra celor învăţate de ei în cursul unui an asupra di­verselor lor preocupări şi aptitu­dini. Intr-un colţ, imagini — fotogra­fice, bine­înţeles — din activitatea cercului de fotoamatori ai şcolii. Citeva din ele trădind promiţătoare îndemînare in a surprinde diverse aspecte ale vieţii şi a locurilor prin care au drumeţit. Aspecte de la munca patriotică, crimpeie din acti­vitatea sportivă, momente vesele din timpul excursiilor, imagini din timpul anului şcolar, frumuseți ale patriei, din care unele cu totul şi cu totul remarcabile, precum cele intitulate „Lacul Sfînta Ana", ,,In zori în munţii Făgăraşului“, „Capra neagră la Podrag" (ultima semnifi­­cînd o rară performantă) etc., etc. Majoritatea exponatelor sunt, insă, rodul orelor de Indeminări practice. Delicateţea mlinilor care au lucrat, fragilitatea lor, strigă­­ciile inerente, spontaneitatea şi fantezia acestor vrednici şcolari toate au contribuit la apariţia aces­tei interesante expoziţii. Trecînd prin ea, in ordinea claselor (I—XI) poţi face simbolic drumul fiecăreia din ele in cunoaşterea lumii, a tai­nelor ştiinţei şi culturii descifrate in anul încheiat. GEORGE MUNTEAN Duminică, la serbarea din parcul „Herăstrău" 100000 de spectatori In parcul de cultură şi odihnă „Herăstrău” o mare sărbătoare a cîntecului, dansului şi sportu­lui — la care au participat pes­te 100000 de bucureşteni — în ciuda caniculei de duminică, a făcut să răsune de dimineaţă pînă seara Urziu cîntecul şi voia bună. La ora 10, strigătele de încu­rajare adresate concurenţilor de la caiac şi canoe se împle­teau cu aplauzele care răsplă­teau pe artiştii amatori de la Fabrica de Încălţăminte „Dîm­boviţa’­. Aproape 1.000 de artişti ama­tori au evoluat pe estradele din parc. Meciurile­­de fotbal, volei, de­monstraţiile sportivilor au atras sute de spectatori. Au apărut apoi pe oglinda lacului, între­­cîndu-se­ vaporaşele şi rachiu­rile construite de mîinile înde­­mînatice ale pionierilor mem­bri ai cercului de navo-modele al Palatului pionierilor. Con­cursurile distractive au stîrnit hohote de rîs. Lumini multico­lore au împodobit seara vapo­rașele devenite parcă estrade de pe care cîntecul se revărsa în tot parcul. La lumina jocurilor de artifi­cii s-a dansat pînă seara tirziu. GHEORGHE DUMITRU activist al Comitetului orase­nesc U.T.M.-București O delegaţie militară romina vizitează U. R. S. S. Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. Române, care la in­vitaţia ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Mali­­novski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeropor­tul Şeremetievo, în întîmpi­­narea oaspeţilor au fost pre­zenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Grediko, mareşali şi ge­nerali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Ni­­colae Guină, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Ge­neralul de armată Leontin Să­lăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia mili­tară romînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari români. (Agerpres) Deschiderea taberei studenţeşti de la Costineşti Luni s-a deschis tabăra inter­naţională a studenţilor de la Costineşti. In prima serie au ve­nit aici peste 400 studenţi ro­mâni şi străini care studiază în ţara noastră. Tabăra internaţională de la Costineşti va găzdui în vara a­­ceasta circa 6 000 de studenţi, cu 1 000 mai mulţi decât în vara trecută.

Next