Scînteia Tineretului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4445-4469)

1963-09-01 / nr. 4445

Aspect al uneia din liniile de auniculare ale Întreprinderii fo­restiere Sighet. Foto : AGERPRES Pregătiri de garanţii pentru un conţinut . Aceste zile, în­treg activul U.T.M. din şantierul no­stru se ocupă de pregătirea des­chiderii noului an de învăţămînt po­litic t­.T.M. Practic, de fapt, pregătirile au început în zilele cînd se desfăşurau ultimele seminarii recapitulative, în adunările ge­nerale U.T.M. de analizare a desfăşurări învăţămîntului po­litic U.T.M., utemiştii au apro­bat numirea noului propa­gandist, i-au făcut recoman­dări pentru viitoarea sa acti­vitate, au discutat despre forma de învăţămînt pe care vor s-o urmeze. Anul trecut la noi au func­ţionat 11 cercuri de învăţămînt politic U.T.M. Nu toţi propa­gandiştii s-au achitat însă la fel de sarcinile ce le reveneau. Unii s-au dovedit pricepuţi, au lucrat cu mult suflet şi au acumulat o­ bună ex­perienţă. Apreciindu-le munca, comitetul de partid a selecţio­nat anul acesta pe Gh. Badea şi Mircea Teneţ­ ap ca propa­gandişti la învăţămîntul de partid. In schimb la Alexan­dru Buzelan, care, cu tot aju­torul primit, s-a dovedit lipsit de răspundere, prezentîndu-se în faţa cursanţilor nepregă­tit, a trebuit să renunţăm. Inginerii Mihai Stan, Nicolae Cristescu, controlorul de cali­tate Nicolae Busuioc şi toţi ceilalţi propagandişti recrutaţi anul acesta, sunt tineri temei­nic şi multilateral pregătiţi, oameni entuziaşti. La stabilirea corpului de propagandişti am studiat cu a­­tenţie posibilităţile existente de a crea fiecăruia timpul ne­cesar pentru pregătirea şi con­ducerea cercului. Analizînd ca­zul fiecăruia în parte am con­statat că unora le erau încre­dinţate foarte multe responsa­bilităţi, aveau de îndeplinit multe sarcini profesionale şi obşteşti. Cu ajutorul comitetu­lui de partid, am aranjat astfel lucrurile incit propagandistul nu mai are de îndeplinit nici o altă sarcină obştească sau pe linie de organizaţie- Siguranţa faptului că am selecţionat pe cei mai buni ti- Voafta de nori ca, propagandişti, ne-o dă şi discutarea fiecăruia în partid în cadrul birourilor organiza­ţiilor de partid din ateliere. După aceasta, cea mai mare atenţie, am acordat-o înscrie­rii tinerilor în formele de­ în­­văţămînt politic­ corespunzător gradului lor de pregătire. Membrii birourilor organizaţi­ilor U.T.M. din ateliere ajutaţi de propagandişti au discutat acum cu aproape fiecare tînăr, le-au explicat pe larg ce se va studia în cadrul fiecărei forme de în­­văţămînt politic, i-au sfătuit şi i-au înscris potrivit dorinţei şi pregătirii în unul din cercuri. Pînă acum, 253 de tineri, cu care s-a stat de vorbă, au fost încadraţi în 10 cercuri politice U.T.M. In cadrul unui cerc se va studia Statutul U.T.M., în două cercuri problemele de la forma „Să ne cunoaştem pa­tria socialistă", patru „Curs politic U.T.M.” şi trei „Trăsă­turile moralei socialiste în rîn­­dul tinerei generaţii”. Situaţia exactă va fi defini­tivată după examenele de ad­mitere în şcolile medii serale, cînd vom şti care dintre ti­neri vor urma şcoala serală. De pe acum ne ocupăm însă cu seriozitate şi de felul în care se va desfăşura activita­tea în cercuri, luăm măsuri pentru sporirea eficacităţii în­­văţămîntului politic. Anul trecut, de exemplu, bune rezultate a avut organi­zarea de întîlniri cu vechi membri de partid care au lu­crat,, şi lu­crează în şantierul junostru, organizarea de vizite pa muzee şi la casele memo­riale. De pe acum, am luat mă­suri pentru organizarea unor asemenea întîlniri, pentru or­ganizarea, în colaborare cu comitetul sindicatului, a unor­ excursii cu propagandiştii pen­tru vizitarea Muzeului Doria­na, Muzeului de istorie a parti­­dului din Bopureşti, care să dea posibilitatea unei mai bune cristalizări a cunoştinţelor care vor fi însuşite în cercurile de învăţămînt politic U.T.M. Rezultate bune au obţinut în activitatea lor, în anul trecut propagandiştii care au folosit diafilme, hărţi, planşe şi gra­fice demonstrative, cei care au prezentat în cercuri informări politice. Pregătim acum condi­ţii pentru ca aceste metode să fie extinse în noul an în toate cercurile. Acestea sînt cîteva din pre­gătirile pe care le facem în vederea deschiderii noului an de învăţămînt şi care ne dau garanţia unei desăvîrşiri a unui învăţămînt politic U.T.M. bogat în conţinut şi eficace-ION ISDRAILA secretar al comitetului U.T.M. de la Șantierul maritim naval — Constanța Sîmbătă seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Ge­neva delegaţia R. P. Român, care a participat la Conferinţa celor 18 state pentru dezar­mare. Delegaţia a fost condusă de George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. * Simbătă, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto­­romînă care ne vizitează ţara au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. Oaspeţii au fost primiţi de acad. Ilie Mur­­gulescu, preşedintele Acaden­i­ei R. P. Române, şi Marin Fie­rea Ionescu, vicepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S . Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, şi Eugen Ro­­dan, secretar al Consiliului Ge­neral A.RL.U.S. Cu acest prilej membrii de­legaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă şi-au împărtăşit impresiile din vizita făcută în ţara noastră. Seara, Consiliul General A.R.U U.S. a oferit o masă în cinstea oaspeţilor la care au participat şi reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti.★ Grupul de conducători ai unor­ organizaţii de tineret din Africa “îşi continuă vizita de Studii în ţara noastră. Solii tineretului african au vizitat Şantierele navale din Galaţi. Oaspeţii, după ce au luat cunoştinţă de secţiile în­­treprinderii de construcţii na­vale, s-au întîlnit cu tineri muncitori şi ingineri români cu care s-au întreţinut priete­neşte. Ei au vizitat apoi Insti­tutul politehnic din localitate. In continuare, oaspeţii afri­cani au petrecut cîteva zile de litoral. Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, is­torie şi artă a poporului român care s-au ţinut la Sinaia, spe auspiciile Universităţii Bucu­reşti, şi-au încheiat vizitele în ţara noastră. Sîmbătă la amiază, rectorul Universităţii Bucureşti, acad. prof. Gh. Mihoc şi prof. univ. Boris Cazagu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., directorul cursurilor, au înmî­­nat participanţilor diplomele de absolvire. Cu această ocazie au luat cuvîntul din partea oaspeţilor profesori şi stu­denţi, care au adus mulţumiri pentru modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor, pen­tru valoarea lor instructivă, pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, literatura, istoria şi arta po­porului român, şi pentru ospi­talitatea cu care au fost pri­miţi. * Sîmbătă la prînz, Julio Al­varez del Vayo, fost ministru al afacerilor externe al Repu­blicii Spania, cu soţia, au fost primiţi de acad. M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S. A fost de faţă Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. ★ Delegaţia sindicatelor din R. S. Cehoslovacă, condusă de Frantisek Zupka, preşedintele Consiliului Central al Sindi­catelor din R. S. Cehoslovacă, a vizitat în ultimele zile regi­unea Braşov. Oaspeţii s-au în­­tîlnit cu membrii Biroului Consiliului regional al sindica­­telor Braşov şi unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile oraşului. In cursul zilelor de vineri şi sîmbătă, membrii delegaţiei sindicatelor din R­­S. Ceho­slovacă au vizitat uzinele de tractoare și gospodăria agri­colă colectivă Hălchiu, precum și complexul turistic Poiana Brasov.★ Stolopn­a a sosit in Capitală Or­chestra de estradă a Radiotelevi­­ziunii din U.R.S.S. in seara aceleasi zile, in Sala Palatului R. P. Române, formatia nuzicală sovietică a prezentat pri­mul concert din cadrul turneului pe care Îl Întreprinde in tara noastră între 3,1 august si 23 sep­tembrie. Concertul din Hal de fur­ Silan­­t­er, artist emerit al R9.F-9 R s-a bucatat de un frumos buctuş. După concertele pe care le va mai susţine in zilele c­e 1, 2 şi 3 septembrie in Capitală, orchestra şi va continua turneul pe litoral, precum şi la Brăila, Galaţi, Bacău, Piatra Neamţ, Roman şi Iaşi. (Agerpres) ■A* MORT-S­PORT O intensă activitate sportivă de masă ntrecerile etapei de masă a Sparta­­chiadei de vară a tineretului s-au încheiat. Către ce activităţi îşi în­dreaptă acum a­­tenţia tinerii din asociaţiile sportive ? Pe această temă am stat de vorbă, zilele trecute, cu tov. Dominic Barabaş, preşedintele Consiliul raional U.C.F.S. Miercurea Ciuc. — Deşi întrecerile din ca­drul Spartachiadei de vară s-au încheiat doar de o săp­­tămînă, ne-a spus tov. Bara­baş, totuşi, tinerii din asocia­ţiile sportive de pe cuprinsul raionului Miercurea Ciuc sunt dornici să-şi continue activi­tatea sportivă. — Ce întreceri sunt organi­zate pentru asigurarea conti­nuităţii în activitatea sportivă De vorbă cu tov. DOMINIC BARABAŞ, preşedintele Consiliului raional U.C.F.S. Miercurea Ciuc a participanţilor la Sparta­­chiadă ? — Acum, la ordinea zilei se află competiţiile organizate in cadrul duminicilor cultural­­sportive. Sunt întreceri la care asociaţiile sportive din raionul nostru au antrenat mii si mii de tineri. Să luăm, de pildă, pe tine­rii sportivi din comuna Sînsimion. Ei fac parte dintr-o asociaţie sportivă fruntaşă care, cu prilejul fazei pe cen­tre de comună, etapa a IlI-a a Spartachiadei de vară, a prezentat sportivi foarte bine pregătiţi. Totodată, la Sînsi­mion s-a reamenajat, cu acest prilej, prin munca entuziastă a tineretului, baza sportivă a comunei a fost amenajată o arenă de popice cu două piste. Tinerii sportivi din Sîn­simion participă, în aceste zile, la primele întreceri din cadrul campionatului asocia­ţiei lor la atletism, fotbal, po­pice şi volei. Aş vrea totodată să mai amintesc un fapt care nu-i lipsit de importanţă. Ti­nerii din Sînsimion deţin, în­­tr-un fel, un record, probabil, neegalat în regiune: acolo a luat fiinţă, cu patru ani în ur­mă, prima echipă sătească de hochei pe gheaţă. De atunci, pasiunea tinerilor din Sînsi­mion pentru hochei a sporit neîncetat. Astăzi, aproape că nu există tînăr care să nu practice acest sport. Faţă de interesul manifestat în comu­nă pentru hochei s-a impus amenajarea unui patinoar, lu­cru pe care tinerii din Sînsi­mion l-au realizat în vara aceasta. — Probabil că în raionul dvs„ exemplul tinerilor spor­tivi din Sînsimion nu este izolat... — întrecerile campionatului pe asociaţie se bucură de o largă participare a tinerilor din foarte multe comune. Aşa, spre exemplu , sunt comunele Mădăraş, Sîncrăeni, Dăneşti, Cîrţan, Sîndominic, Sinmar­­tin sau Sîntimbru. Tinerii din aceste comune sunt fruntaşi in activitatea sportivă. Avînd sprijinul larg al conducerii G.A.C., al organizaţiilor U.T.M. şi al sfaturilor populare, asociaţiile sportive din toate aceste comune au reuşit să atragă pe terenurile de sport marea masă a tine­retului. Intervine şi un element nou, demn de reţinut... Este vorba de canalizarea pasiunii tineri­lor de la sate către anumite ramuri sportive. De pildă, la Sîntimbru, sportul nr. 1 este atletismul. Pe un stadion fru­mos amenajat prin munca en­tuziastă a tinerilor colecti­vişti, se desfăşoară aproape în fiecare duminică concursuri pentru desemnarea celui mai iute alergător, celui mai bun săritor sau aruncător. De la astfel de concursuri nu lip­seşte nici un tînăr din comu­nă. La Sîndominic, Pe primul plan se află gimnastica. Re­cent, la un concurs organizat cu prilejul unei duminici cul­tural-sportive, asociaţia spor­tivă din comună a prezentat un frumos ansamblu de 250 de tineri gimnaşti care au cu­les multe aplauze. Paralel, la Sîndominic şi într-o altă co­mună, la Mădăraş, se practică pe scară tot mai largă, nata­­ţia. Pentru a veni în sprijinul amatorilor de înot şi a stimula învăţarea unei ramuri spor­tive deosebit de utile, sfatu­rile populare din aceste co­mune şi conducerile G.A.C. au pus la dispoziţia asociaţiilor sportive fondurile necesare şi materiale pentru amenaja­rea unor bazine de înot, tip popular. La Sîndominic, de pildă, s-a şi efectuat o bună parte din lucrări, cea mai grea, săparea fundaţiei şi consoli­darea pereţilor bazinului care va avea o lungime de 50 me­tri. La Mădăraş, bazinul este deja amenajat. Aproape zilnic se desfăşoară concursuri de înot sau cei care nu cunosc încă acest sport sunt iniţiaţi, sunt ajutaţi să devină şi ei buni înotători. Aş putea da şi alte exemple care să ilustreze faptul că ac­tivitatea sportivă a tineretului din comunele raionului Mier­curea Ciuc departe de a se în­trerupe o dată cu terminarea Spartachiadei de vară cunoaş­te, dimpotrivă, o continuă creştere. Consiliile sportive din comunele susamintite colabo­rează strîns cu organizaţiile U.T.M., ele se străduiesc ca nici un tînăr colectivist să nu rămînă în afara întrecerilor sportive organizate. S. SPIREA (Urmare din pag. l­a) Voina Ion s-a oferit primit! „merg eu!" „Intr-adevăr, era la sfîrşitul schimbului, dar era mare ne­voie de pompa de apă. Trebuia înlăturată avaria, şi Încă re­pede. Dar au fost și alti tineri care au rămas atunci, cu mine. Am făcut treabă bună, ce e drept: în trei ore pompa a fost gata..." — Voina a mai dovedit și într-o altă împrejurare că e un tovarăş de nădejde. Atunci, la compresorul de 90 m.c., tot la secţia bandaje... „Atunci a fost ceva mai greu. Din cauza suprasolicitării s-a produs un scurt circuit, tocmai cînd secţia avea mai mare ne­voie de aer comprimat. Repa­rarea instalaţiei necesita 5—6 zile. împreună cu echipa, ne-am angajat s-o facem în 32 de ore. Intr-un fel, atunci, în împreju­rarea aceea, mi-am dat seama ce înseamnă munca minuţios organizată şi un colectiv în care toţi oamenii acţionează ca unul. Cînd, după 24 de ore, am terminat, ne-am ridicat din timpul acela plin, parcă, din­­tr-uun adine de mare. Simţeam din plin satisfacfia împlinirii..." 1. Secţia i-a încredinţat sar­cina de a conduce o echipă de electricieni. De aceea, cînd s-a propus pri­mirea in partid, a lui Ion Voi­na, fără stagiul de candidatură, mîinile s-au ridicat, deodată, pentru. Gîndurile lui Ion Voina, a­­mintirile, fetele tovarășilor săi, florile de pe masă, toate s-au contopit în lumina ferestrei ; fereastra aceea se deschidea larg spre viitor. ★ Z, prjorul Alexandru Mălai­er a venit înaintea tuturor astăzi. Cuprinde intr-o privire hala, berbecele forjelor — Straşnic mai loveşte ! — cio­canul matrifer de 2 000 de kg­, cuptoarele în care focurile nu se sting niciodată , şi tovarăşii din celălalt schimb — bună di­mineaţa ! Ie spune , iar ucenici­lor de la Şcoala profesională care-şi fac practica aici, la Uzi­nele ,,23 August"—„Haide, fra­te, prinde cleştele cu nădejde, să ştii că focul şi fierul şi mese­ria de forjor, odată îndrăgite, nu te mai lasă să le părăseşti!" îşi aminteşte surîzînd, că tot aşa îi zicea şi lui meşterul Gheorghe Pîrvu, care l-a învă­ţat aici meseria de forjor. Dar asta a fost mai de mult, cînd tatăl său, forjorul Gheorghe Mălai l-a adus să-l cunoască şi tovarăşii săi. Acestora le spu­nea că „îşi adusese schimbul"... Amintirile acelea se depărtează. Încep să vină băieţii din echipă — Constantin Tînjeală, Ion Păun... A trecut şi dascălul lui în ale matriţării şi colabo­ratorul său la o inovaţie, în curs de aplicare , maistrul Nicolae Antonache , începe schimbul­­. Toţi trec la locurile lor, focul răţuieşte piesele stivuite, fiecare coif de hală, fiecare obraz cunoscut. Aici e ca acasă la el. Dar plecarea ?... Da, trecu­seră cîteva zile de atunci. A­­lexandru Mălai ceruse să plece de la Uzinele „23 August". De ce ? — Mă mut la altă fabrică să văd cum se mai lucrează şi în altă parte ! ...Şedinţa aceea se finea cu comuniştii secţiei. După alte probleme se ridicase in discu­ţie şi cererea de transfer a lui Alexandru Mălai, şef de echipă■ — Aici ai crescut, aici ai învă­ţat meserie, aici ai devenit membru de partid... Echipa cui o laşi ! Ai o echipă bună, te-ai gîndit cine are s-o conducă în locul tău ? — E ca şi cum ai pleca de acasă îţi părăseşti familia ui­­tîndu-ţi îndatoririle de tată, a spus şi un forjor bătrîn. însuşi forjorul Gheorghe Mă­lai, tatăl său, a luat cuvîntul: — La noi în familie e o tra­diţie. Ciocanul ăsta l-am mi­auit eu, pe fiul meu l-am a­­dus să-mi fie schimb... Abia la discuţia aceasta, A­­lexandru Mălai şi-a dat seama, cerindu-şi transferul, şi-a jig­nit colectivul de muncă. Nu se gîndise prea bine; i-a venit să se mute aşa, dintr-o curiozitate nematură. In şedinţa aceea şi-a dat seama insă că el e membrul unui colectiv faţă de care are drepturi şi îndatoriri. Meşterul Pîrvu era mîndru : scosese din el un bun meşteşugar şi un şef de echipă fruntaşă; tatăl ii socotea schimbul lui, cînd va ieşi la pensie ; cu maistrul Ni­colae Antonache plănuise încă mai de mult o inovaţie, iar cei doi tineri din echipa lui tre­buiau încă îndrumaţi în mese­rie... Da, nu gîndise de­ ajuns Abia acum îşi dă seama de forţa colectivului în care a crescut. Ii e ruşine că la un moment dat a gîndit desprins de interesele tovarăşilor lui, ca un ins învăţat să meargă de colo colo, fără să-i lege nimic în vreun ioc... A rămas departe, undeva, parcă intr-o altă vîrstă, gîndul acela de plecare­­, intr-o vîrstă între superficialitate și maturi­zare. Acum știe : a trecut un examen de maturitate, In colec­tivul acesta pe care, mai mult decit oricînd, îl simte al lui. ★ P­entru forjorii Uzinei de utilaj „Progresul" Brăila, zilele acelea au fost de dezbateri pasionate . — Ai auzit ? Vasile Jurist a cerut să conducă echipa lui Mocanu Nicolae ! De la o echi­pă fruntaşă, la una codaşă! Cei mai mulţi se-ndoiau. Şi totuşi, Vasile Jurist ce­ruse, într-adevâr, să preia con­­ducerea echipei lui Mocanu. înainte de a lua această ho­­tărire, Vasile Jurist discutase cu tovarăşul Tănase Petre, se­cretarul organizaţiei de partid, despre echipa aceasta, ale că­rei rezultate proaste se răs­­frîngeau asupra întregii secfii dînd-o înapoi totdeauna, în în­deplinirea planului, în între­cere... Ceruse organizaţiei de partid să preia conducerea a­­ceiei echipe. Primele zile. „Să vedem cum începe !" — îşi ziceau unii. A început cu un lucru apa­rent mărunt: totdeauna venea la lucru înaintea tuturor. A­­sta-i făcea pe ceilalţi să se cam ruşineze. Intr-o zi, Toader Cru­­pă a venit la lucru tîrziu. După schimb, Vasile Jurist a pus la discuţia echipei acest caz de indisciplină. In cele cîteva zile de cînd era şef, Vasile Jurist observase nu numai întirzierile, dar şi felul cum îşi pierdeau timpul unii din membrii echipei, încurcindu-se de colo, colo fără vreo treabă anume. Şi le-a spus deschis : Trebuie să făcem treabă împreună ! Cine e pus pe tînjeală, n-are ce mai căuta în echipă!” Vasile Jurist îi chema pe toți membrii echipei. Înainte de în­ceperea lucrului şi, împreună, cercetau documentaţia tehnică, organizau locul de muncă, ma­terialele. Intr-o altă zi le spuse : „Toţi, împreună cu mine, vom merge la cursurile de ridicarea califi­cării care încep". In urma a­­cestor cursuri, însuși Toader Crupă și-a ridicat calificarea. Pentru că indisciplina, întirzie­rile, chiulul in vechea echipă merseseră, de fapt, mină în mină cu slaba pregătire profe­sională. Vasile Jurist observase că membrii echipei folosesc încă metode de slabă produc­tivitate. Astfel, o operaţie la forjarea arborilor cotifi se făcea greoi; se realizau astfel doar patru arbori pe schimb. Datorită unei raţiona­lizări, rodul experienţei şi cali­ficării sale înalte, Vasile Jurist a găsit o altă metodă mai eficace. Cîşligul producţiei , în loc de patru arbori pe schimb, pot fi realizaţi acum 6. Astăzi fosta echipă codaşă înscrie depăşiri de 25—30 la sută. Dacă întrebaţi acum de echipa lui Vasile Jurist la Uzi­nele „Progresul"-Brăila are să vi se vorbească despre ea, ca despre una dintre cele mai bune din uzină. Şi acestea toate se datoresc, in primul rînd, şe­fului ei, comunistul Vasile Ju­rist. P­atru oameni, din patru colţuri de ţară, ne scriu despre tovarăşii lor. Simţi mîndria cu care-ţi vor­besc despre cei mai buni. Scri­ind despre ei, relevînd cali­tăţile acestora — hotărîrea, abnegaţia, iniţiativele, atitu­dinea lor într-o împrejurare sau alta, făcîndu-le aceste ca­racterizări sincere, nici nu şi-au dat seama aceşti corespondenţi voluntari, din patru colţuri de ţară, că de fapt au scris şi des­pre ei înşişi, tocmai pentru că au ştiut să aleagă oamenii şi faptele lor cele mai semnifica­tive în zilele noastre, pentru că au scris, punînd suflet şi pa­siune­­ Ion Siheu de la Brăila, Traian Rădulescu din Bucureşti, Călin Năstase de la Reşiţa, Ion Moldoveanu de la Gura Ocniţei sunt numai ciţiva dintre aceşti tovarăşi corespondenţi care,­ simplu, uneori stîngaci, dar cu atîta tragere de inimă şi hotă­­rire, adaugă motest, încă cîteva file la cronica zilelor noastre. * m $3 Dili In urma etapei a 3-a desfăşurate sîmbătă pe rute Constanta-Tulcea (126 km), tricou­ galben se află a­­cum pe umeri, tinărului ciclis, ploieştean Con­stantin Ciocan, care a sosit primul la Tulcea şi a fost animatorul prin­cipal al celei mai interesante eta­pe disputate pînă acum. Acțiunea decisivă s-a produs la km 30 , aic s-au distantat de pluton şapte aler­gători: Ciocan, Ariton, Neacşu Moldoveanu, Szatmári, Niculesci şi Ziegler. Cu 4 km înainte de sosire, Ciocan demarează de unu singur şi soseşte detaşat in centru, oraşului Tulcea. Cronometroni­ o înregistrează cu timpul de 3h22'21' Pe locul doi se clasează Unarm Alexandru Szatmári (Voinţa Cluj] — 3h22‘54'­ pe locul trei Moldo­veanu (Ploieşti), iar pe locul patru Walter Ziegler. Clasamentul general după trei etape : 1. C. Ciocan (Petrolul Plo­ieşti) 13h48‘48" ; 2. N. Niculescu (Steaua) la 26” ; 3. Ziegler (Dina­mo) la 39” ; 4. Ciumeti (Voinţa Bucureşti) la 3’08”­­, 5. Voinea (Dinamo) la 4'54” ; 6. Moldoveanu (Ploieşti) la 5'31" 7. Szatmári (Cluj) la 6’21" ; 8. Pelcaru (Olim­pia) la 6’58" ; 9. Neacşu (Brăila) la 8'18" ; 10. Calcişcă (Dinamo) la 8'42”. Astăzi se va da startul in ulti­ma etapă, Brăila-Bucureşti (220 km) cu sosirea in jurul orei 18 pe sta­dionul 23 August.­­ Cel de-al 7- lea campionat mondial de şah pentru juniori, care se desfă­­şoară la Vrnjacka Banja, a ajuns la finis. Pentru tit­­lul de campion au mai rămas in luptă reprezentantul R. P. Romíno, Florin Gheorghiu, şi cehoslovacul Mihail Janata, fruntaşi ai clasa­mentului cu cite 6,5 puncte fiecare. In penultima rundă, Gheorghiu a remizat cu englezul Lee, In timp ce Janata a ciştigat uşor cu ne­grele, la polonezul Adamski. Vic­toria obţinută simbătă dimineața in partida Întreruptă cu sovieticul Zaharov, i-a permis apoi șahistu­­lui cehoslovac să-l egaleze la puncte pe Gheorghiu. In ultima rundă, a 9-a, Gheor­ghiu va juca cu piesele negre îm­potriva norvegianului Zweig, iar Janata, cu albele, va avea ca ad­versar pe iugoslavul Bojkovici.­­ Cea de-a doua etapă a campionatu­lui republican de fot­bal programează as­tăzi in Capitală două interesante partide care se vor disputa in cuplaj pe stadio­nul 23 August: Progresul Bucu­reşti — Dinamo Piteşti (ora 14,45) şi Rapid U­T Arad (ora 16,30). Re­priza a doua a meciului Rapid — UJA va fi transmisă la radios pe programul I, cu începere de Jg ,ora 17.30. Concomitent, va fi transmi­să și sosirea cicliștilor din cea de-a XVI-a ediție a „Cursei Seii­­teii". Zile de odihnă la Amara, ora primului Foto : AGERPRES Plecarea directorului general al Bibliotecii din British Museum Sîmbătă, la amiază, a părăsit Capitala, Sir Frank Francis, di­rectorul general al Bibliotecii din British Museum, preşedintele Co­misiei internaţionale de catalo­gare din cadrul Federaţiei inter­naţionale a Asociaţiilor de biblio­tecari, care, la invitaţia Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă, a făcut o vizită în ţara noastră, între 20 şi 31 august. în acest timp, el a ţinut conferinţe de specialitate, a vizitat diferite instituţii culturale, a avut între­vederi cu oameni de ştiinţă şi cultură, înainte de­ plecare, oaspetele a răspuns la întrebările puse de reprezentanţi ai presei şi radio­­televiziunii române. Referind­u-se la vizitele făcute la diferite biblioteci şi muzee din ţara noastră, Sir Frank Francis a declarat : „Bibiliotecile pe care le-am­ vizitat mi-au făcut o foarte bună impresie prin munca de­ documentare, ce se desfăşoară de către colectivele de aici. Sunt bucuros că avem schimburi de publicaţii cu Biblioteca centrală de stat, Biblioteca centrală uni­versitară, Biblioteca Academiei, cu Biblioteca din oraşul Cluj, al căror oaspete am fost cu prile­jul călătoriei mele in Romînia. Socotesc, de asemenea, foarte in­teresante exponatele aflate in muzeele dv., ca cele din muzeul Brukenthal din oraşul Sibiu, care m­-au impresionat deosebit ’, în legătură cu apropiatul Con­gres de la Sofia a­ Federaţiei in­ternaţionale a bibliotecarilor, la care este afiliată şi ţara noastră, oaspetele a subliniat că este ne­cesar ca metodele de documen­tare ale bibliotecarilor să se uni­fice în viitorul apropiat, deoarece numai în felul acesta se va asi­gura maximum de informare a ci­titorilor. Este prima mea vizită in Ro­mînia, a continuat Sir Frank Francis, şi cu acest prilej am pu­tut vedea multe lucruri intere­sante. Am constat că Romînia este o ţară modernă, cu oraşe şi sate pitoreşti, plăcute la vedere, cu un popor plin de energie. Doresc să revăd Romînia într-un viitor cit mai apropiat. (Agerpres) Creşte numărul cinematografelor săteşti BAIA MARE (de la coresp. nos­tru) . De la o zi la alta, tot mai mare este numărul căminelor culturale din regiunea Maramureş dotate cu aparate cinematografice. în ul­timul timp au fost înfiinţate cine­matografe la căminele culturale din Ulciug şi Nadeşul Hododului, din raionul Cehul Silvaniei, Vişeul de Mijloc şi complexul turistic Borşa, din raionul Vişeu Cu acestea numărul cinemato­grafelor săteşti din regiunea Ma­ramureş se ridică la 185. GENERALUL: rulează la ci­nematografele Republica (9,30; 11,45; 13; 15; 17; 19; 21,15) I. C. Frimu (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21 — grădina 19,30- 21,30) 1 Mai (9; 11,15; 13,30; 15,45 18; 20,30) Gh. Doja (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Ștefan cel Mare (10; 12; 15; 17; 19, 21), Sta­dionul Dinamo (20). LA FA­YETTE — film pentru ecran panoramic: Patria (10; 12,30; 16,30; 19; 21,15). VENIȚI MÎI­­NE; rulează la cinematografele Magheru (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Tineretului (10,30; 12,30; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). O FI ASTĂ DRAGOSTEA ? , rulează la cinematografele V. Alecsandri (16- 18; 20), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21; — grădină 20), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19- 21), Arenele Liber­tăţii (20). POVESTEA UNEI VERI: Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) 8 Martie (16; 18;15) Grădina cinematografului 13 Septembrie (20). CURSA DE 100 km : Grădina cinematogra­fului 8 Martie. ELENA DIN TROIA — cinemascop: Victo­ria (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15) Gradina Progresul (20,45) Mioriţa (10,30; 12,45; 15; 17,30; 20) . LUNA DE MIERE FARA BĂRBAT: Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Gri­­viţa (10, 12; 16- 18; 20), Arta (16; 18; 20). DOI DIN ALTE LUMI: Lumina (10—14 în con­tinuare, după-amiază 16; 18,15; 20,30) Moşilor (16; 18 — grădi­­nă,­ 20).Program special pentru copii: la orele 10 la cinemato­graful 13 Septembrie. O PER­LĂ DE MAMĂ : 13 Septembrie (11,30; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). PROGRAM DE FILME DO­CUMENTARE: rulează în con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. TU EȘTI MINU­NATĂ: rulează la cinemato­grafele Maxim Gorki (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 9.30 pînă la orele 21). CEL MAI MARE SPECTA­COL : Giuleşti 9; 12; 15; 18, 21) , V. Roaită (9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30 — grădină 19, 22), Popular (11,30; 15, 18, 21), Vol­ga (10,30; 14,30; 17,30; 20,30), T. Vladimirescu (19,30; 16, 19 — grădină 20), Stadionul Giu­leşti (19,45). OAMENI DE A­­FACERI: înfrăţirea între po­poare (10; 16;30; 18;30; 20;30), Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19 — grădină 20), Libertăţii (10; 12; 16- 18;15 — grădină 20), REGINA STAŢIEI DE BEN­ZINĂ: Cultural (16; 18; 20), 16 Februarie (16; 18- 20). GANGSTERI ŞI FILAN­TROPI ; rulează la cinemato­grafele C. David (16; 18; 20), Flacăra (16; 18,15; 20,30). FOR­TĂREAȚĂ PE RIN — cinema­scop: Unirea (16, 18). ESTRA­DA, ESTRADA: Munca (16; 18,15; 20,30). DINTELE DE AUR: 23 August (9,30; 11,30; 15, 17; 19 — grădină 20,45), Luceafărul (15; 17; 19 — grădi­nă 20). MOBY DICK: rulează la cinematografele M. Emine­­scu (14,30; 16,45; 19; 21,15), Flo­­reasca (16- 18,15; 20,30), Cultu­ral (orele 10,30). CĂPITANU şi FRACASSE — cinemascop : rulează la cinematograful Ilie Pintilie (15, 17; 19- 21). DRA­GOSTE ŞI PĂLĂVRĂGELI : rulează la cinematograful G. Bacovia (15,30; 18; 20,15). CUM­­PĂRĂ-ȚI UN BALON: rulea­ză la cinematograful Olga Ban- Cic (15; 17;15; 19;30 — grădină 20;30). DOCTOR IN FILOZO­FIE. Drumul Serii .(16; 18- 20). ADORABILE ȘI MINCINOA­SE : 30 Decembrie (16; 18; 20). NOUA PRIETENĂ A TATII : rulează la cinematograful Au­rel Vlaicu (15; 17; 19; 21). CAR­TOUCHE : rulează la cinema­tograful B. Delavrancea (16; 18; 20). LILI: Grădina cinema­tografului Arta (19;15; 21). nilwiitiloq leiitnpb'sb­s Televiziune 8.50 — Gimnastica de învio­rare la domiciliu. 9.00 — Emi­siunea pentru copii şi tineretul şcolar. 10.30 — Reţeta gospodi­nei. 11.00 — Emisiunea pentru sate, în jurul orei 15.45 — transmisie de la stadionul „23 August“ a reprizei a II-a a me­ciului de fotbal dintre echipele Progresul—Dinamo Piteşti şi întîlnirea dintre echipele Ra­pid—U.T.A. 19.00 — Jurnalul televiziunii. 19.15 — în numele vieţii — din creaţia cercurilor literare din Capitală. 19.30 — Din cîntecele şi dansurile po­poarelor. 20.00 — Filmul artis­tic „Cabotinul“. 21.45 — Cîntă interpreţii de muzică uşoară Bärbel Wacholtz. şi Amim Kampf. în încheiere: Buletin de ştiri, spo­rt, buletin meteo­rologic.

Next