Scînteia Tineretului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4445-4469)
1963-09-01 / nr. 4445
Aspect al uneia din liniile de auniculare ale Întreprinderii forestiere Sighet. Foto : AGERPRES Pregătiri de garanţii pentru un conţinut . Aceste zile, întreg activul U.T.M. din şantierul nostru se ocupă de pregătirea deschiderii noului an de învăţămînt politic t.T.M. Practic, de fapt, pregătirile au început în zilele cînd se desfăşurau ultimele seminarii recapitulative, în adunările generale U.T.M. de analizare a desfăşurări învăţămîntului politic U.T.M., utemiştii au aprobat numirea noului propagandist, i-au făcut recomandări pentru viitoarea sa activitate, au discutat despre forma de învăţămînt pe care vor s-o urmeze. Anul trecut la noi au funcţionat 11 cercuri de învăţămînt politic U.T.M. Nu toţi propagandiştii s-au achitat însă la fel de sarcinile ce le reveneau. Unii s-au dovedit pricepuţi, au lucrat cu mult suflet şi au acumulat o bună experienţă. Apreciindu-le munca, comitetul de partid a selecţionat anul acesta pe Gh. Badea şi Mircea Teneţ ap ca propagandişti la învăţămîntul de partid. In schimb la Alexandru Buzelan, care, cu tot ajutorul primit, s-a dovedit lipsit de răspundere, prezentîndu-se în faţa cursanţilor nepregătit, a trebuit să renunţăm. Inginerii Mihai Stan, Nicolae Cristescu, controlorul de calitate Nicolae Busuioc şi toţi ceilalţi propagandişti recrutaţi anul acesta, sunt tineri temeinic şi multilateral pregătiţi, oameni entuziaşti. La stabilirea corpului de propagandişti am studiat cu atenţie posibilităţile existente de a crea fiecăruia timpul necesar pentru pregătirea şi conducerea cercului. Analizînd cazul fiecăruia în parte am constatat că unora le erau încredinţate foarte multe responsabilităţi, aveau de îndeplinit multe sarcini profesionale şi obşteşti. Cu ajutorul comitetului de partid, am aranjat astfel lucrurile incit propagandistul nu mai are de îndeplinit nici o altă sarcină obştească sau pe linie de organizaţie- Siguranţa faptului că am selecţionat pe cei mai buni ti- Voafta de nori ca, propagandişti, ne-o dă şi discutarea fiecăruia în partid în cadrul birourilor organizaţiilor de partid din ateliere. După aceasta, cea mai mare atenţie, am acordat-o înscrierii tinerilor în formele de învăţămînt politic corespunzător gradului lor de pregătire. Membrii birourilor organizaţiilor U.T.M. din ateliere ajutaţi de propagandişti au discutat acum cu aproape fiecare tînăr, le-au explicat pe larg ce se va studia în cadrul fiecărei forme de învăţămînt politic, i-au sfătuit şi i-au înscris potrivit dorinţei şi pregătirii în unul din cercuri. Pînă acum, 253 de tineri, cu care s-a stat de vorbă, au fost încadraţi în 10 cercuri politice U.T.M. In cadrul unui cerc se va studia Statutul U.T.M., în două cercuri problemele de la forma „Să ne cunoaştem patria socialistă", patru „Curs politic U.T.M.” şi trei „Trăsăturile moralei socialiste în rîndul tinerei generaţii”. Situaţia exactă va fi definitivată după examenele de admitere în şcolile medii serale, cînd vom şti care dintre tineri vor urma şcoala serală. De pe acum ne ocupăm însă cu seriozitate şi de felul în care se va desfăşura activitatea în cercuri, luăm măsuri pentru sporirea eficacităţii învăţămîntului politic. Anul trecut, de exemplu, bune rezultate a avut organizarea de întîlniri cu vechi membri de partid care au lucrat,, şi lucrează în şantierul junostru, organizarea de vizite pa muzee şi la casele memoriale. De pe acum, am luat măsuri pentru organizarea unor asemenea întîlniri, pentru organizarea, în colaborare cu comitetul sindicatului, a unor excursii cu propagandiştii pentru vizitarea Muzeului Doriana, Muzeului de istorie a partidului din Bopureşti, care să dea posibilitatea unei mai bune cristalizări a cunoştinţelor care vor fi însuşite în cercurile de învăţămînt politic U.T.M. Rezultate bune au obţinut în activitatea lor, în anul trecut propagandiştii care au folosit diafilme, hărţi, planşe şi grafice demonstrative, cei care au prezentat în cercuri informări politice. Pregătim acum condiţii pentru ca aceste metode să fie extinse în noul an în toate cercurile. Acestea sînt cîteva din pregătirile pe care le facem în vederea deschiderii noului an de învăţămînt şi care ne dau garanţia unei desăvîrşiri a unui învăţămînt politic U.T.M. bogat în conţinut şi eficace-ION ISDRAILA secretar al comitetului U.T.M. de la Șantierul maritim naval — Constanța Sîmbătă seara s-a înapoiat în Capitală, venind de la Geneva delegaţia R. P. Român, care a participat la Conferinţa celor 18 state pentru dezarmare. Delegaţia a fost condusă de George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. * Simbătă, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovietoromînă care ne vizitează ţara au făcut o vizită la Consiliul General A.R.L.U.S. Oaspeţii au fost primiţi de acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Acadeniei R. P. Române, şi Marin Fierea Ionescu, vicepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S . Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, şi Eugen Rodan, secretar al Consiliului General A.RL.U.S. Cu acest prilej membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă şi-au împărtăşit impresiile din vizita făcută în ţara noastră. Seara, Consiliul General A.R.U U.S. a oferit o masă în cinstea oaspeţilor la care au participat şi reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti.★ Grupul de conducători ai unor organizaţii de tineret din Africa “îşi continuă vizita de Studii în ţara noastră. Solii tineretului african au vizitat Şantierele navale din Galaţi. Oaspeţii, după ce au luat cunoştinţă de secţiile întreprinderii de construcţii navale, s-au întîlnit cu tineri muncitori şi ingineri români cu care s-au întreţinut prieteneşte. Ei au vizitat apoi Institutul politehnic din localitate. In continuare, oaspeţii africani au petrecut cîteva zile de litoral. Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român care s-au ţinut la Sinaia, spe auspiciile Universităţii Bucureşti, şi-au încheiat vizitele în ţara noastră. Sîmbătă la amiază, rectorul Universităţii Bucureşti, acad. prof. Gh. Mihoc şi prof. univ. Boris Cazagu, membru corespondent al Academiei R.P.R., directorul cursurilor, au înmînat participanţilor diplomele de absolvire. Cu această ocazie au luat cuvîntul din partea oaspeţilor profesori şi studenţi, care au adus mulţumiri pentru modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor, pentru valoarea lor instructivă, pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, literatura, istoria şi arta poporului român, şi pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi. * Sîmbătă la prînz, Julio Alvarez del Vayo, fost ministru al afacerilor externe al Republicii Spania, cu soţia, au fost primiţi de acad. M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S. A fost de faţă Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. ★ Delegaţia sindicatelor din R. S. Cehoslovacă, condusă de Frantisek Zupka, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. S. Cehoslovacă, a vizitat în ultimele zile regiunea Braşov. Oaspeţii s-au întîlnit cu membrii Biroului Consiliului regional al sindicatelor Braşov şi unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile oraşului. In cursul zilelor de vineri şi sîmbătă, membrii delegaţiei sindicatelor din RS. Cehoslovacă au vizitat uzinele de tractoare și gospodăria agricolă colectivă Hălchiu, precum și complexul turistic Poiana Brasov.★ Stolopna a sosit in Capitală Orchestra de estradă a Radioteleviziunii din U.R.S.S. in seara aceleasi zile, in Sala Palatului R. P. Române, formatia nuzicală sovietică a prezentat primul concert din cadrul turneului pe care Îl Întreprinde in tara noastră între 3,1 august si 23 septembrie. Concertul din Hal de fur Silanter, artist emerit al R9.F-9 R s-a bucatat de un frumos buctuş. După concertele pe care le va mai susţine in zilele ce 1, 2 şi 3 septembrie in Capitală, orchestra şi va continua turneul pe litoral, precum şi la Brăila, Galaţi, Bacău, Piatra Neamţ, Roman şi Iaşi. (Agerpres) ■A* MORT-SPORT O intensă activitate sportivă de masă ntrecerile etapei de masă a Spartachiadei de vară a tineretului s-au încheiat. Către ce activităţi îşi îndreaptă acum atenţia tinerii din asociaţiile sportive ? Pe această temă am stat de vorbă, zilele trecute, cu tov. Dominic Barabaş, preşedintele Consiliul raional U.C.F.S. Miercurea Ciuc. — Deşi întrecerile din cadrul Spartachiadei de vară s-au încheiat doar de o săptămînă, ne-a spus tov. Barabaş, totuşi, tinerii din asociaţiile sportive de pe cuprinsul raionului Miercurea Ciuc sunt dornici să-şi continue activitatea sportivă. — Ce întreceri sunt organizate pentru asigurarea continuităţii în activitatea sportivă De vorbă cu tov. DOMINIC BARABAŞ, preşedintele Consiliului raional U.C.F.S. Miercurea Ciuc a participanţilor la Spartachiadă ? — Acum, la ordinea zilei se află competiţiile organizate in cadrul duminicilor culturalsportive. Sunt întreceri la care asociaţiile sportive din raionul nostru au antrenat mii si mii de tineri. Să luăm, de pildă, pe tinerii sportivi din comuna Sînsimion. Ei fac parte dintr-o asociaţie sportivă fruntaşă care, cu prilejul fazei pe centre de comună, etapa a IlI-a a Spartachiadei de vară, a prezentat sportivi foarte bine pregătiţi. Totodată, la Sînsimion s-a reamenajat, cu acest prilej, prin munca entuziastă a tineretului, baza sportivă a comunei a fost amenajată o arenă de popice cu două piste. Tinerii sportivi din Sînsimion participă, în aceste zile, la primele întreceri din cadrul campionatului asociaţiei lor la atletism, fotbal, popice şi volei. Aş vrea totodată să mai amintesc un fapt care nu-i lipsit de importanţă. Tinerii din Sînsimion deţin, într-un fel, un record, probabil, neegalat în regiune: acolo a luat fiinţă, cu patru ani în urmă, prima echipă sătească de hochei pe gheaţă. De atunci, pasiunea tinerilor din Sînsimion pentru hochei a sporit neîncetat. Astăzi, aproape că nu există tînăr care să nu practice acest sport. Faţă de interesul manifestat în comună pentru hochei s-a impus amenajarea unui patinoar, lucru pe care tinerii din Sînsimion l-au realizat în vara aceasta. — Probabil că în raionul dvs„ exemplul tinerilor sportivi din Sînsimion nu este izolat... — întrecerile campionatului pe asociaţie se bucură de o largă participare a tinerilor din foarte multe comune. Aşa, spre exemplu , sunt comunele Mădăraş, Sîncrăeni, Dăneşti, Cîrţan, Sîndominic, Sinmartin sau Sîntimbru. Tinerii din aceste comune sunt fruntaşi in activitatea sportivă. Avînd sprijinul larg al conducerii G.A.C., al organizaţiilor U.T.M. şi al sfaturilor populare, asociaţiile sportive din toate aceste comune au reuşit să atragă pe terenurile de sport marea masă a tineretului. Intervine şi un element nou, demn de reţinut... Este vorba de canalizarea pasiunii tinerilor de la sate către anumite ramuri sportive. De pildă, la Sîntimbru, sportul nr. 1 este atletismul. Pe un stadion frumos amenajat prin munca entuziastă a tinerilor colectivişti, se desfăşoară aproape în fiecare duminică concursuri pentru desemnarea celui mai iute alergător, celui mai bun săritor sau aruncător. De la astfel de concursuri nu lipseşte nici un tînăr din comună. La Sîndominic, Pe primul plan se află gimnastica. Recent, la un concurs organizat cu prilejul unei duminici cultural-sportive, asociaţia sportivă din comună a prezentat un frumos ansamblu de 250 de tineri gimnaşti care au cules multe aplauze. Paralel, la Sîndominic şi într-o altă comună, la Mădăraş, se practică pe scară tot mai largă, nataţia. Pentru a veni în sprijinul amatorilor de înot şi a stimula învăţarea unei ramuri sportive deosebit de utile, sfaturile populare din aceste comune şi conducerile G.A.C. au pus la dispoziţia asociaţiilor sportive fondurile necesare şi materiale pentru amenajarea unor bazine de înot, tip popular. La Sîndominic, de pildă, s-a şi efectuat o bună parte din lucrări, cea mai grea, săparea fundaţiei şi consolidarea pereţilor bazinului care va avea o lungime de 50 metri. La Mădăraş, bazinul este deja amenajat. Aproape zilnic se desfăşoară concursuri de înot sau cei care nu cunosc încă acest sport sunt iniţiaţi, sunt ajutaţi să devină şi ei buni înotători. Aş putea da şi alte exemple care să ilustreze faptul că activitatea sportivă a tineretului din comunele raionului Miercurea Ciuc departe de a se întrerupe o dată cu terminarea Spartachiadei de vară cunoaşte, dimpotrivă, o continuă creştere. Consiliile sportive din comunele susamintite colaborează strîns cu organizaţiile U.T.M., ele se străduiesc ca nici un tînăr colectivist să nu rămînă în afara întrecerilor sportive organizate. S. SPIREA (Urmare din pag. la) Voina Ion s-a oferit primit! „merg eu!" „Intr-adevăr, era la sfîrşitul schimbului, dar era mare nevoie de pompa de apă. Trebuia înlăturată avaria, şi Încă repede. Dar au fost și alti tineri care au rămas atunci, cu mine. Am făcut treabă bună, ce e drept: în trei ore pompa a fost gata..." — Voina a mai dovedit și într-o altă împrejurare că e un tovarăş de nădejde. Atunci, la compresorul de 90 m.c., tot la secţia bandaje... „Atunci a fost ceva mai greu. Din cauza suprasolicitării s-a produs un scurt circuit, tocmai cînd secţia avea mai mare nevoie de aer comprimat. Repararea instalaţiei necesita 5—6 zile. împreună cu echipa, ne-am angajat s-o facem în 32 de ore. Intr-un fel, atunci, în împrejurarea aceea, mi-am dat seama ce înseamnă munca minuţios organizată şi un colectiv în care toţi oamenii acţionează ca unul. Cînd, după 24 de ore, am terminat, ne-am ridicat din timpul acela plin, parcă, dintr-uun adine de mare. Simţeam din plin satisfacfia împlinirii..." 1. Secţia i-a încredinţat sarcina de a conduce o echipă de electricieni. De aceea, cînd s-a propus primirea in partid, a lui Ion Voina, fără stagiul de candidatură, mîinile s-au ridicat, deodată, pentru. Gîndurile lui Ion Voina, amintirile, fetele tovarășilor săi, florile de pe masă, toate s-au contopit în lumina ferestrei ; fereastra aceea se deschidea larg spre viitor. ★ Z, prjorul Alexandru Mălaier a venit înaintea tuturor astăzi. Cuprinde intr-o privire hala, berbecele forjelor — Straşnic mai loveşte ! — ciocanul matrifer de 2 000 de kg, cuptoarele în care focurile nu se sting niciodată , şi tovarăşii din celălalt schimb — bună dimineaţa ! Ie spune , iar ucenicilor de la Şcoala profesională care-şi fac practica aici, la Uzinele ,,23 August"—„Haide, frate, prinde cleştele cu nădejde, să ştii că focul şi fierul şi meseria de forjor, odată îndrăgite, nu te mai lasă să le părăseşti!" îşi aminteşte surîzînd, că tot aşa îi zicea şi lui meşterul Gheorghe Pîrvu, care l-a învăţat aici meseria de forjor. Dar asta a fost mai de mult, cînd tatăl său, forjorul Gheorghe Mălai l-a adus să-l cunoască şi tovarăşii săi. Acestora le spunea că „îşi adusese schimbul"... Amintirile acelea se depărtează. Încep să vină băieţii din echipă — Constantin Tînjeală, Ion Păun... A trecut şi dascălul lui în ale matriţării şi colaboratorul său la o inovaţie, în curs de aplicare , maistrul Nicolae Antonache , începe schimbul. Toţi trec la locurile lor, focul răţuieşte piesele stivuite, fiecare coif de hală, fiecare obraz cunoscut. Aici e ca acasă la el. Dar plecarea ?... Da, trecuseră cîteva zile de atunci. Alexandru Mălai ceruse să plece de la Uzinele „23 August". De ce ? — Mă mut la altă fabrică să văd cum se mai lucrează şi în altă parte ! ...Şedinţa aceea se finea cu comuniştii secţiei. După alte probleme se ridicase in discuţie şi cererea de transfer a lui Alexandru Mălai, şef de echipă■ — Aici ai crescut, aici ai învăţat meserie, aici ai devenit membru de partid... Echipa cui o laşi ! Ai o echipă bună, te-ai gîndit cine are s-o conducă în locul tău ? — E ca şi cum ai pleca de acasă îţi părăseşti familia uitîndu-ţi îndatoririle de tată, a spus şi un forjor bătrîn. însuşi forjorul Gheorghe Mălai, tatăl său, a luat cuvîntul: — La noi în familie e o tradiţie. Ciocanul ăsta l-am miauit eu, pe fiul meu l-am adus să-mi fie schimb... Abia la discuţia aceasta, Alexandru Mălai şi-a dat seama, cerindu-şi transferul, şi-a jignit colectivul de muncă. Nu se gîndise prea bine; i-a venit să se mute aşa, dintr-o curiozitate nematură. In şedinţa aceea şi-a dat seama insă că el e membrul unui colectiv faţă de care are drepturi şi îndatoriri. Meşterul Pîrvu era mîndru : scosese din el un bun meşteşugar şi un şef de echipă fruntaşă; tatăl ii socotea schimbul lui, cînd va ieşi la pensie ; cu maistrul Nicolae Antonache plănuise încă mai de mult o inovaţie, iar cei doi tineri din echipa lui trebuiau încă îndrumaţi în meserie... Da, nu gîndise de ajuns Abia acum îşi dă seama de forţa colectivului în care a crescut. Ii e ruşine că la un moment dat a gîndit desprins de interesele tovarăşilor lui, ca un ins învăţat să meargă de colo colo, fără să-i lege nimic în vreun ioc... A rămas departe, undeva, parcă intr-o altă vîrstă, gîndul acela de plecare, intr-o vîrstă între superficialitate și maturizare. Acum știe : a trecut un examen de maturitate, In colectivul acesta pe care, mai mult decit oricînd, îl simte al lui. ★ Pentru forjorii Uzinei de utilaj „Progresul" Brăila, zilele acelea au fost de dezbateri pasionate . — Ai auzit ? Vasile Jurist a cerut să conducă echipa lui Mocanu Nicolae ! De la o echipă fruntaşă, la una codaşă! Cei mai mulţi se-ndoiau. Şi totuşi, Vasile Jurist ceruse, într-adevâr, să preia conducerea echipei lui Mocanu. înainte de a lua această hotărire, Vasile Jurist discutase cu tovarăşul Tănase Petre, secretarul organizaţiei de partid, despre echipa aceasta, ale cărei rezultate proaste se răsfrîngeau asupra întregii secfii dînd-o înapoi totdeauna, în îndeplinirea planului, în întrecere... Ceruse organizaţiei de partid să preia conducerea aceiei echipe. Primele zile. „Să vedem cum începe !" — îşi ziceau unii. A început cu un lucru aparent mărunt: totdeauna venea la lucru înaintea tuturor. Asta-i făcea pe ceilalţi să se cam ruşineze. Intr-o zi, Toader Crupă a venit la lucru tîrziu. După schimb, Vasile Jurist a pus la discuţia echipei acest caz de indisciplină. In cele cîteva zile de cînd era şef, Vasile Jurist observase nu numai întirzierile, dar şi felul cum îşi pierdeau timpul unii din membrii echipei, încurcindu-se de colo, colo fără vreo treabă anume. Şi le-a spus deschis : Trebuie să făcem treabă împreună ! Cine e pus pe tînjeală, n-are ce mai căuta în echipă!” Vasile Jurist îi chema pe toți membrii echipei. Înainte de începerea lucrului şi, împreună, cercetau documentaţia tehnică, organizau locul de muncă, materialele. Intr-o altă zi le spuse : „Toţi, împreună cu mine, vom merge la cursurile de ridicarea calificării care încep". In urma acestor cursuri, însuși Toader Crupă și-a ridicat calificarea. Pentru că indisciplina, întirzierile, chiulul in vechea echipă merseseră, de fapt, mină în mină cu slaba pregătire profesională. Vasile Jurist observase că membrii echipei folosesc încă metode de slabă productivitate. Astfel, o operaţie la forjarea arborilor cotifi se făcea greoi; se realizau astfel doar patru arbori pe schimb. Datorită unei raţionalizări, rodul experienţei şi calificării sale înalte, Vasile Jurist a găsit o altă metodă mai eficace. Cîşligul producţiei , în loc de patru arbori pe schimb, pot fi realizaţi acum 6. Astăzi fosta echipă codaşă înscrie depăşiri de 25—30 la sută. Dacă întrebaţi acum de echipa lui Vasile Jurist la Uzinele „Progresul"-Brăila are să vi se vorbească despre ea, ca despre una dintre cele mai bune din uzină. Şi acestea toate se datoresc, in primul rînd, şefului ei, comunistul Vasile Jurist. Patru oameni, din patru colţuri de ţară, ne scriu despre tovarăşii lor. Simţi mîndria cu care-ţi vorbesc despre cei mai buni. Scriind despre ei, relevînd calităţile acestora — hotărîrea, abnegaţia, iniţiativele, atitudinea lor într-o împrejurare sau alta, făcîndu-le aceste caracterizări sincere, nici nu şi-au dat seama aceşti corespondenţi voluntari, din patru colţuri de ţară, că de fapt au scris şi despre ei înşişi, tocmai pentru că au ştiut să aleagă oamenii şi faptele lor cele mai semnificative în zilele noastre, pentru că au scris, punînd suflet şi pasiune Ion Siheu de la Brăila, Traian Rădulescu din Bucureşti, Călin Năstase de la Reşiţa, Ion Moldoveanu de la Gura Ocniţei sunt numai ciţiva dintre aceşti tovarăşi corespondenţi care, simplu, uneori stîngaci, dar cu atîta tragere de inimă şi hotărire, adaugă motest, încă cîteva file la cronica zilelor noastre. * m $3 Dili In urma etapei a 3-a desfăşurate sîmbătă pe rute Constanta-Tulcea (126 km), tricou galben se află acum pe umeri, tinărului ciclis, ploieştean Constantin Ciocan, care a sosit primul la Tulcea şi a fost animatorul principal al celei mai interesante etape disputate pînă acum. Acțiunea decisivă s-a produs la km 30 , aic s-au distantat de pluton şapte alergători: Ciocan, Ariton, Neacşu Moldoveanu, Szatmári, Niculesci şi Ziegler. Cu 4 km înainte de sosire, Ciocan demarează de unu singur şi soseşte detaşat in centru, oraşului Tulcea. Cronometroni o înregistrează cu timpul de 3h22'21' Pe locul doi se clasează Unarm Alexandru Szatmári (Voinţa Cluj] — 3h22‘54' pe locul trei Moldoveanu (Ploieşti), iar pe locul patru Walter Ziegler. Clasamentul general după trei etape : 1. C. Ciocan (Petrolul Ploieşti) 13h48‘48" ; 2. N. Niculescu (Steaua) la 26” ; 3. Ziegler (Dinamo) la 39” ; 4. Ciumeti (Voinţa Bucureşti) la 3’08”, 5. Voinea (Dinamo) la 4'54” ; 6. Moldoveanu (Ploieşti) la 5'31" 7. Szatmári (Cluj) la 6’21" ; 8. Pelcaru (Olimpia) la 6’58" ; 9. Neacşu (Brăila) la 8'18" ; 10. Calcişcă (Dinamo) la 8'42”. Astăzi se va da startul in ultima etapă, Brăila-Bucureşti (220 km) cu sosirea in jurul orei 18 pe stadionul 23 August. Cel de-al 7- lea campionat mondial de şah pentru juniori, care se desfăşoară la Vrnjacka Banja, a ajuns la finis. Pentru titlul de campion au mai rămas in luptă reprezentantul R. P. Romíno, Florin Gheorghiu, şi cehoslovacul Mihail Janata, fruntaşi ai clasamentului cu cite 6,5 puncte fiecare. In penultima rundă, Gheorghiu a remizat cu englezul Lee, In timp ce Janata a ciştigat uşor cu negrele, la polonezul Adamski. Victoria obţinută simbătă dimineața in partida Întreruptă cu sovieticul Zaharov, i-a permis apoi șahistului cehoslovac să-l egaleze la puncte pe Gheorghiu. In ultima rundă, a 9-a, Gheorghiu va juca cu piesele negre împotriva norvegianului Zweig, iar Janata, cu albele, va avea ca adversar pe iugoslavul Bojkovici. Cea de-a doua etapă a campionatului republican de fotbal programează astăzi in Capitală două interesante partide care se vor disputa in cuplaj pe stadionul 23 August: Progresul Bucureşti — Dinamo Piteşti (ora 14,45) şi Rapid UT Arad (ora 16,30). Repriza a doua a meciului Rapid — UJA va fi transmisă la radios pe programul I, cu începere de Jg ,ora 17.30. Concomitent, va fi transmisă și sosirea cicliștilor din cea de-a XVI-a ediție a „Cursei Seiiteii". Zile de odihnă la Amara, ora primului Foto : AGERPRES Plecarea directorului general al Bibliotecii din British Museum Sîmbătă, la amiază, a părăsit Capitala, Sir Frank Francis, directorul general al Bibliotecii din British Museum, preşedintele Comisiei internaţionale de catalogare din cadrul Federaţiei internaţionale a Asociaţiilor de bibliotecari, care, la invitaţia Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a făcut o vizită în ţara noastră, între 20 şi 31 august. în acest timp, el a ţinut conferinţe de specialitate, a vizitat diferite instituţii culturale, a avut întrevederi cu oameni de ştiinţă şi cultură, înainte de plecare, oaspetele a răspuns la întrebările puse de reprezentanţi ai presei şi radioteleviziunii române. Referindu-se la vizitele făcute la diferite biblioteci şi muzee din ţara noastră, Sir Frank Francis a declarat : „Bibiliotecile pe care le-am vizitat mi-au făcut o foarte bună impresie prin munca de documentare, ce se desfăşoară de către colectivele de aici. Sunt bucuros că avem schimburi de publicaţii cu Biblioteca centrală de stat, Biblioteca centrală universitară, Biblioteca Academiei, cu Biblioteca din oraşul Cluj, al căror oaspete am fost cu prilejul călătoriei mele in Romînia. Socotesc, de asemenea, foarte interesante exponatele aflate in muzeele dv., ca cele din muzeul Brukenthal din oraşul Sibiu, care m-au impresionat deosebit ’, în legătură cu apropiatul Congres de la Sofia a Federaţiei internaţionale a bibliotecarilor, la care este afiliată şi ţara noastră, oaspetele a subliniat că este necesar ca metodele de documentare ale bibliotecarilor să se unifice în viitorul apropiat, deoarece numai în felul acesta se va asigura maximum de informare a cititorilor. Este prima mea vizită in Romînia, a continuat Sir Frank Francis, şi cu acest prilej am putut vedea multe lucruri interesante. Am constat că Romînia este o ţară modernă, cu oraşe şi sate pitoreşti, plăcute la vedere, cu un popor plin de energie. Doresc să revăd Romînia într-un viitor cit mai apropiat. (Agerpres) Creşte numărul cinematografelor săteşti BAIA MARE (de la coresp. nostru) . De la o zi la alta, tot mai mare este numărul căminelor culturale din regiunea Maramureş dotate cu aparate cinematografice. în ultimul timp au fost înfiinţate cinematografe la căminele culturale din Ulciug şi Nadeşul Hododului, din raionul Cehul Silvaniei, Vişeul de Mijloc şi complexul turistic Borşa, din raionul Vişeu Cu acestea numărul cinematografelor săteşti din regiunea Maramureş se ridică la 185. GENERALUL: rulează la cinematografele Republica (9,30; 11,45; 13; 15; 17; 19; 21,15) I. C. Frimu (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21 — grădina 19,30- 21,30) 1 Mai (9; 11,15; 13,30; 15,45 18; 20,30) Gh. Doja (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Ștefan cel Mare (10; 12; 15; 17; 19, 21), Stadionul Dinamo (20). LA FAYETTE — film pentru ecran panoramic: Patria (10; 12,30; 16,30; 19; 21,15). VENIȚI MÎINE; rulează la cinematografele Magheru (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Tineretului (10,30; 12,30; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). O FI ASTĂ DRAGOSTEA ? , rulează la cinematografele V. Alecsandri (16- 18; 20), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21; — grădină 20), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19- 21), Arenele Libertăţii (20). POVESTEA UNEI VERI: Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) 8 Martie (16; 18;15) Grădina cinematografului 13 Septembrie (20). CURSA DE 100 km : Grădina cinematografului 8 Martie. ELENA DIN TROIA — cinemascop: Victoria (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15) Gradina Progresul (20,45) Mioriţa (10,30; 12,45; 15; 17,30; 20) . LUNA DE MIERE FARA BĂRBAT: Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Griviţa (10, 12; 16- 18; 20), Arta (16; 18; 20). DOI DIN ALTE LUMI: Lumina (10—14 în continuare, după-amiază 16; 18,15; 20,30) Moşilor (16; 18 — grădină, 20).Program special pentru copii: la orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. O PERLĂ DE MAMĂ : 13 Septembrie (11,30; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE: rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. TU EȘTI MINUNATĂ: rulează la cinematografele Maxim Gorki (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 9.30 pînă la orele 21). CEL MAI MARE SPECTACOL : Giuleşti 9; 12; 15; 18, 21) , V. Roaită (9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30 — grădină 19, 22), Popular (11,30; 15, 18, 21), Volga (10,30; 14,30; 17,30; 20,30), T. Vladimirescu (19,30; 16, 19 — grădină 20), Stadionul Giuleşti (19,45). OAMENI DE AFACERI: înfrăţirea între popoare (10; 16;30; 18;30; 20;30), Alex. Sahia (10; 12; 15; 17; 19 — grădină 20), Libertăţii (10; 12; 16- 18;15 — grădină 20), REGINA STAŢIEI DE BENZINĂ: Cultural (16; 18; 20), 16 Februarie (16; 18- 20). GANGSTERI ŞI FILANTROPI ; rulează la cinematografele C. David (16; 18; 20), Flacăra (16; 18,15; 20,30). FORTĂREAȚĂ PE RIN — cinemascop: Unirea (16, 18). ESTRADA, ESTRADA: Munca (16; 18,15; 20,30). DINTELE DE AUR: 23 August (9,30; 11,30; 15, 17; 19 — grădină 20,45), Luceafărul (15; 17; 19 — grădină 20). MOBY DICK: rulează la cinematografele M. Eminescu (14,30; 16,45; 19; 21,15), Floreasca (16- 18,15; 20,30), Cultural (orele 10,30). CĂPITANU şi FRACASSE — cinemascop : rulează la cinematograful Ilie Pintilie (15, 17; 19- 21). DRAGOSTE ŞI PĂLĂVRĂGELI : rulează la cinematograful G. Bacovia (15,30; 18; 20,15). CUMPĂRĂ-ȚI UN BALON: rulează la cinematograful Olga Ban- Cic (15; 17;15; 19;30 — grădină 20;30). DOCTOR IN FILOZOFIE. Drumul Serii .(16; 18- 20). ADORABILE ȘI MINCINOASE : 30 Decembrie (16; 18; 20). NOUA PRIETENĂ A TATII : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). CARTOUCHE : rulează la cinematograful B. Delavrancea (16; 18; 20). LILI: Grădina cinematografului Arta (19;15; 21). nilwiitiloq leiitnpb'sbs Televiziune 8.50 — Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9.00 — Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar. 10.30 — Reţeta gospodinei. 11.00 — Emisiunea pentru sate, în jurul orei 15.45 — transmisie de la stadionul „23 August“ a reprizei a II-a a meciului de fotbal dintre echipele Progresul—Dinamo Piteşti şi întîlnirea dintre echipele Rapid—U.T.A. 19.00 — Jurnalul televiziunii. 19.15 — în numele vieţii — din creaţia cercurilor literare din Capitală. 19.30 — Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 20.00 — Filmul artistic „Cabotinul“. 21.45 — Cîntă interpreţii de muzică uşoară Bärbel Wacholtz. şi Amim Kampf. în încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic.