Scînteia Tineretului, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4523-4549)
1963-12-01 / nr. 4523
* TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER București In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., guvernului sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Sîntem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV Continuînd dezbaterile pe tema : „Metalul poate fi şi mai bine gospodărit“, în numărul de astăzi al ziarului nostru specialişti de la Uzina „Oţelul roşu“ îşi spun părerea despre : Proletari din toate tarile, uniţi-vă l 'n n ii m m g»TM H msM g îmi y Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, Seria II, nr. 4523 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 decembrie 1963 ® Laminarea în toleranţe restrînse ® Îmbunătăţirea calităţii . Respectarea disciplinei tehnologice ANDREI DUMITRU directorul uzinei Pînă la 1 noiembrie, uzina noastră a dat peste plan aproape 11 000 tone de laminate, iar sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită lună de lună, în medie, cu 5 la sută. Aceste rezultate au fost obţinute, îndeosebi, pe seama reducerii procentului de rebut sub cel admis şi a îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. Colectivele de muncă de la laminoarele de platine şi profile au extins procedeul de laminare la toleranţe restrînse, obţinînd prin aceasta o economie totală de metal de peste 3 100 de tone. în cele două sectoare principale ale uzinei, oţelăria Martin şi laminoare, majoritatea muncitorilor sunt tineri. Ei şi-au adus din plin contribuţia la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, îndrumate de organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. din aces-te sectoare de activitate au mobilizat pe tineri în întrecerea socialistă, au iniţiat acţiuni menite să sprijine antrenarea cît mai activă a tinerilor la realizarea indicilor de plan. Aş vrea să relev, bunăoară, o acţiune a organizaţiei U.T.M. care a fost apreciată de conducerea uzinei, de comitetul de partid. Din cauza iernii deosebit de grele, am întîmpinat greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu fier vechi. La un moment dat, din această cauză, planul de producţie la oţelărie era periclitat. Tinerii au hotărît să vină în ajutorul oţelăriei. Şi, în cîteva zile, ei au colectat din oraşul nostru peste 400 tone de fier vechi. în fruntea acţiunii s-au situat organizaţiile de bază U.T.M. de la laminorul de profile, C.T.C. turnătoria de cilindri, tinerii Carol Ghece, Vasile Adamescu, Tănase Vaceanu. Rezultatele bune obţinute pînă acum, mă determină să afirm că tineretul din uzina noastră îşi poate spori continuu contribuţia la folosirea cît mai judicioasă a metalului. Mă voi referi, de pildă, la sortatorii de la cuptoarele Martin. Ei trebuie să fie atenţi, conştiincioşi, să cunoască bine ce trebuie încărcat în troacă pentru a obţine un oţel de bună calitate. Fiecare şarjă rebutată măreşte consumul specific de încărcare la cuptoare. Şi, uneori, sunt rebuturi din cauza unei sortări necorespunzătoare a metalelor. In vagoane vin şi însemnate cantităţi de neferoase. Dacă ele nu sunt înlăturate, oţelul nu este bun. Aici ar trebui să-şi îndrepte atenţia organizaţia U.T.M. de la oţelărie. Totodată, consider că tinerii oţelari trebuie să depună eforturi susţinute în direcţia reducerii procentului de pierderi la turnarea oţelului, să reducă şi mai mult sub limita admisă rebuturile la elaborare. Laminatorii de la linia de profile pot extinde şi mai mult procedeul de laminare în toleranţe restrînse (pînă în prezent doar 48 la sută din producţia de profile este laminată în acest fel). O rezervă importantă în mai buna gospodărire a metalului constă în mărirea coeficientului „de scoatere“ la oţel. Ce înseamnă aceasta ? Fiecărui profil i se înlătură porţiuni de la capete , care nu corespund calitativ. Aceste porţiuni au lungimi stabilite prin norme. încălzirea semifabricatului la temperatura optimă, reducerea arderilor, laminarea atentă determină o calitate mai bună a platinei, tablei sau profilului. Deci şi porţiunile de calitate slabă — de la capete vor fi — procentual — mai mici. In acest fel se micşorează mult diferenţa dintre cantitatea de oţel laminată şi cantitatea de laminate vîndute. A. POPESCU inginer şef Mă voi referi îndeosebi la ceea ce trebuie să aibă în vedere tinerii ingineri, tehnicieni şi maiştri, cadrele de bază în desfăşurarea procesului de producţie. Consider că (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de amoniac a Combinatului chimic Făgăraş — hala de compresoare Foto: AGERPRES In timpul semnării Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic Porţile de Fier şi a Comunicatului comun. Telefotd AGERPRES încheierea vizitei delegaţiei de stat a R. P. Române in R. S. F. Iugoslavia Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de fier şi a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit) . Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíno, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobrina, secretar general al preşedintelui, Mirko Tepavat, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Comunicat comun La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Romíne, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — oraşele Sarajevo, Mostar Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia, în timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli,, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Trnobiina, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciproca trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. (Continuare în pag. a 111-a) Plecarea din Belgrad BELGRAD 30 De la trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi P. Popa . Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de stat a R. P. Române, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreşedintele Republicii, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Jovanovici, preşedintele Tribunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolişevski, preşedintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Jovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naţionale şi alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R.P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Romíne şi R.S.F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la personalitățile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii misiunilor diplomatice, de la membrii Ambasadei R. P. Române la Belgrad. înainte de urcarea în tren, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, Radovan Vlatkovici preşedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, şeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile externe şi alte persoane oficiale iugoslave. A Construcţii din elemente prefabricate spaţiale Pe şantierul de construcţie a oraşului Oneşti s-a instalat pentru prima oară la noi în ţară o linie tehnologică care execută elemente prefabricate spaţiale din beton armat pentru blocuri de locuinţe. Fiecare element spaţial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereţi. Primul bloc experimental cu două etaje cuprinzînd 12 apartamente a fost ridicat în numai trei zile. Această metodă reprezintă o treaptă avansată pe linia industrializării construcţiilor. (Agerpres) SUCEAVA (de la corespondentul nostru). Incepînd de la 1 decembrie 1963 pînă la 31 ianuarie 1964 şi în regiunea Suceava se va desfăşura tradiţionala acţiune ,,Festivalul Ulmului la sate". Etapa I-a a festivalului ce se va desfăşura între 1 decembrie 1963 şi 4 ianuarie 1964 va cuprinde 140 cinematografe săteşti din raioanele Botoşani, Gura Humorului, Cîmpulung, Rădăuţi precum şi 5 caravane cinematografice. In etapa a II-a în cadrul festivalului îşi vor desfăşura activitatea 113 cinematografe şi 5 caravane din raioanele Dorohoi, Săveni, Fălticeni şi Vatra Dornei. In această perioadă s-au luat măsuri pentru ca colectiviştii să aibă posibilitatea să vizioneze un număr mai mare de Urme agrozootehnice şi ştiinţifice. Tineretul va putea participa la filme care se adresează prin conţinutul lor preocupărilor sale. Vor avea loc concursuri gen „Cine ştie, cîştigă" pe tema „Dezvoltarea cinematografiei romîneşti în anii regimului democrat-popular". Prin organizarea acestor acţiuni comisia regională a festivalului şi-a propus ca în această perioadă să vizioneze filmele un număr de 431 000 de colectivişti. Festivalul filmului la sate Dejun in cinstea delegaţiei de stat a B. P. Domine BELGRAD 30 (Trimişii speciali Agerpres transmit) . Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază, la Palatul Alb, un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Miloş Minici, Rocea Popovici şi alte persoane oficiale, în cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi de urări de succes în construcţia socialistă, exprimînd convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepţie cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi şi a delegaţiei române se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi Imnul de stat al R.P. Romíne, asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, Lazar Kolişevski, Svetozar, Vukmanovici-Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Popovici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă.