Scînteia Tineretului, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4523-4549)

1963-12-01 / nr. 4523

* TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER București In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., gu­vernului sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Popu­lare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea so­cialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întă­rirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Sîntem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV Continuînd dezbate­rile pe tema : „Metalul poate fi şi mai bine gospodărit“, în numă­rul de astăzi al ziaru­lui nostru specialişti de la Uzina „Oţelul roşu“ îşi spun părerea despre : Proletari din toate tarile, uniţi-vă l 'n n ii m m g»TM H msM g îmi y Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, Seria II, nr. 4523 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 decembrie 1963 ® Laminarea în toleranţe restrînse ® Îmbunătăţirea calităţii . Respectarea disciplinei tehnologice ANDREI DUMITRU directorul uzinei Pînă la 1 noiembrie, uzina noastră a dat peste plan a­­proape 11 000 tone de laminate, iar sarcina de creştere a pro­ductivităţii muncii a f­ost de­păşită lună de lună, în medie, cu 5 la sută. Aceste rezultate au fost obţinute, îndeosebi, pe seama reducerii procentului de rebut sub cel admis şi a îm­bunătăţirii continue a calităţii produselor. Colectivele de muncă de la laminoarele de platine şi profile au extins procedeul de laminare la tole­ranţe restrînse, obţinînd prin aceasta o economie totală de metal de peste 3 100 de tone. în cele două sectoare prin­cipale ale uzinei, oţelăria Mar­tin şi laminoare, majoritatea muncitorilor sunt tineri. Ei şi-au adus din plin contribu­ţia la îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, îndru­mate de organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. din aces-­­te sectoare de activitate au mobilizat pe tineri în între­cerea socialistă, au iniţiat ac­ţiuni menite să sprijine an­trenarea cît mai activă a ti­nerilor la realizarea indicilor de plan. Aş vrea să relev, bu­năoară, o acţiune a organiza­ţiei U.T.M. care a fost apre­ciată de conducerea uzinei, de comitetul de partid. Din cau­za iernii deosebit de grele, am întîmpinat greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu fier vechi. La un moment dat, din această cauză, planul de pro­ducţie la oţelărie era pericli­tat. Tinerii au hotărît să vină în ajutorul oţelăriei. Şi, în cî­­teva zile, ei au colectat din oraşul nostru peste 400 tone de fier vechi. în fruntea ac­ţiunii s-au situat organizaţii­le de bază U.T.M. de la lami­norul de profile, C.T.C. turnă­toria de cilindri, tinerii Carol Ghece, Vasile Adamescu, Tă­­nase Vaceanu. Rezultatele bune obţinute pînă acum, mă determină să afirm că tineretul din uzina noastră îşi poate spori conti­nuu contribuţia la folosirea cît mai judicioasă a metalului. Mă voi referi, de pildă, la sorta­­torii de la cuptoarele Martin. Ei trebuie să fie atenţi, con­ştiincioşi, să cunoască bine ce trebuie încărcat în troacă pentru a obţine un oţel de bună calitate. Fiecare şarjă rebutată măreşte consumul specific de încărcare la cup­toare. Şi, uneori, sunt rebuturi din cauza unei sortări neco­respunzătoare a metalelor. In vagoane vin şi însemnate can­tităţi de neferoase. Dacă ele nu sunt înlăturate, oţelul nu este bun. Aici ar trebui să-şi îndrepte atenţia organizaţia U.T.M. de la oţelărie. Totodată, consider că tine­rii oţelari trebuie să depună eforturi susţinute în direcţia reducerii procentului de pier­deri la turnarea oţelului, să reducă şi mai mult sub limi­ta admisă rebuturile la elabo­rare. Laminatorii de la linia de profile pot extinde şi mai mult procedeul de laminare în to­leranţe restrînse (pînă în pre­zent doar 48 la sută din pro­ducţia de profile este lamina­tă în acest fel). O rezervă im­portantă în mai buna gospo­dărire a metalului constă în mărirea coeficientului „de scoatere“ la oţel. Ce înseam­nă aceasta ? Fiecărui profil i se înlătură porţiuni de la ca­pete , care nu corespund ca­litativ. Aceste porţiuni au lun­gimi stabilite prin norme. în­călzirea semifabricatului la temperatura optimă, reducerea arderilor, laminarea atentă determină o calitate mai bună a platinei, tablei sau profilu­lui. Deci şi porţiunile de ca­litate slabă — de la capete vor fi — procentual — mai mici. In acest fel se micşo­rează mult diferenţa dintre cantitatea de oţel laminată şi cantitatea de laminate vîn­­dute. A. POPESCU inginer şef Mă voi referi îndeosebi la ceea ce trebuie să aibă în ve­dere tinerii ingineri, teh­nicieni şi maiştri, cadrele de bază în desfăşurarea procesu­lui de producţie. Consider că (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de amoniac a Combi­natului chimic Făgăraş — hala de compresoare Foto: AGERPRES In timpul semnării Acordului privind realizarea şi exploa­tarea Sistemului hidroener­getic Porţile de Fier şi a Comunicatului comun. Telefotd­ AGERPRES încheierea vizitei delegaţiei de stat a R. P. Române in R. S. F. Iugoslavia Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de fier şi a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Trimişii spe­ciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit) . Sîmbătă la a­­miază, în clădirea Vecei Exe­cutive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semna­rea Acordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugosla­via privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroe­nergetic şi de navigaţie Por­ţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Re­publicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Por­ţile de Fier şi Comunicatul­­ comun au fost s­emnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíno, prim-secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romín, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretar ge­neral al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Ale­xandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, con­silieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asi­stat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federa­tive, Petar Stambolici, preşedin­tele Vecei Executive Federa­tive, Mialko Todorovici, vice­preşedinte al Skupstinei Fede­rative, Miloş Minici, vicepre­şedinte al Vecei Executive Fe­derative, Rocea Popovici, se­cretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Econo­mice Federative, Marin Teti­­nici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federa­tiv pentru finanţe, dr. Ioje Bri­­lei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, se­cretar federativ pentru indu­strie, Bogdan Triobrina, se­cretar general al preşedintelui, Mirko Tepavat, adjunct al se­cretarului de stat pentru aface­rile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă și alte persoa­ne oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii dele­gaţiei române s-au întreţinut a­­poi cordial cu conducătorii iu­goslavi. Comunicat comun La invitaţia preşedintelui Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, secretar gene­ral al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Repu­blicii Populare Romíne, condusă de preşedin­tele Consiliului de Stat, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia — Belgrad — oraşele Saraje­vo, Mostar Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, între­prinderi industriale, gospodării agricole, in­stituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia, în timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Re­publicii Populare Române şi Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia au purtat dis­cuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dez­voltării colaborării lor viitoare. Cu acest pri­lej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Siste­mului hidroenergetic şi de navigaţie — Por­ţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situa­ţia internaţională şi la cele mai actuale pro­bleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli,, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, pre­şedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi te­lecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar fede­rativ pentru finanţe, Bogdan Trnobiina, se­cretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmos­feră tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă.­­ Cele două delegaţii au constatat cu satis­facţie că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două po­poare. O importantă contribuţie la dezvol­tarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismu­lui, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că­ ve­cinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multi­lateral relaţiile economice reciproce şi, con­­statînd rezultatele favorabile obţinute în ul­timul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dez­voltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul trans­porturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării teh­­nico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de ase­menea, că şi creditarea reciproca trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au con­venit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orien­tare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea cola­borării economice curente și de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colabo­rare economică. (Continuare în pag. a 111-a) Plecarea din Belgrad BELGRAD 30 De la trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi P. Popa . Sîmbătă seara a părăsit Bel­gradul, îndreptîndu-se spre pa­trie, delegaţia de stat a R. P. Ro­mâne, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iu­goslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedin­tele R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Ed­vard Kardeli, preşedintele Skupsti­nei Federative, Aleksandar Ranko­­vici, vicepreşedintele Republicii, Petar Stambolici, preşedintele Ve­cei Executive Federative, Blajo Jo­­vanovici, preşedintele Tribunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolişevski, preşedintele Co­mitetului Federativ al Uniunii so­cialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugosla­via, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Jo­van Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, se­cretar de stat pentru problemele a­­părării naţionale şi alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Bel­grad era împodobit cu drapelele de stat ale R.P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Romíne şi R.S.F. Iu­goslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la personalitățile iugosla­ve care i-au condus la gară, de la şefii misiunilor diplomatice, de la membrii Ambasadei R. P. Române la Belgrad. înainte de urcarea în tren, tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi membrii delegaţiei ro­mâne îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Mi­loş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Exe­cutive a R.S. Serbia, Arso Milato­vici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, Radovan Vlatko­­vici preşedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, şeful protocolu­lui din secretariatul de stat pentru afacerile externe şi alte persoane oficiale iugoslave. A Construcţii din elemente prefabricate spaţiale Pe şantierul de construcţie a oraşului Oneşti s-a instalat pentru prima oară la noi în ţară o linie tehnologică care execută elemente prefabricate spaţiale din beton armat pen­tru blocuri de locuinţe. Fiecare element spaţial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereţi. Primul bloc experimental cu două etaje cuprinzînd 12 apar­tamente a fost ridicat în nu­mai trei zile. Această metodă reprezintă o treaptă avansată pe linia indus­trializării construcţiilor. (Agerpres) SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru). Incepînd de la 1 decembrie 1963 pînă la 31 ianuarie 1964 şi în regiunea Suceava se va des­făşura tradiţionala acţiune ,,Fe­stivalul Ulmului la sate". Etapa I-a a festivalului ce se va des­făşura între 1 decembrie 1963 şi 4 ianuarie 1964 va cuprinde 140 cinematografe săteşti din raioanele Botoşani, Gura Hu­morului, Cîmpulung, Rădăuţi precum şi 5 caravane cinema­tografice. In etapa a II-a în cadrul festivalului îşi vor des­făşura activitatea 113 cinema­­tografe şi 5 caravane din raioa­nele Dorohoi, Săveni, Fălticeni şi Vatra Dornei. In această pe­rioadă s-au luat măsuri pentru ca colectiviştii să aibă posibili­tatea să vizioneze un număr mai mare de Urme agrozooteh­nice şi ştiinţifice. Tineretul va putea participa la filme care se adresează prin conţinutul lor preocupărilor sale. Vor avea loc concursuri gen „Cine ştie, cîş­­tigă" pe tema „Dezvoltarea ci­­nematografiei romîneşti în anii regimului democrat-popular". Prin organizarea acestor acţi­uni comisia regională a festi­valului şi-a propus ca în acea­stă perioadă să vizioneze fil­mele un număr de 431 000 de colectivişti. Festivalul filmului la sate Dejun in cinstea delegaţiei de stat a B. P. Domine BELGRAD 30 (Trimişii speciali Agerpres transmit) . Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al U­­niunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază, la Pa­latul Alb, un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat parte tovară­şii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Miloş Minici, Rocea Popovici şi alte persoane ofi­ciale, în cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa ce­lor două popoare şi de urări de succes în construcţia socialistă, exprimînd convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepţie cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împre­ună cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnă­şan. La intrarea în sală a conducătorilor iu­goslavi şi a delegaţiei române se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi Imnul de stat al R.P. Romíne, asistenţa aplaudă în­delung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stam­bolici, Blajo Iovanovici, Lazar Kolişevski, Svetozar, Vukmanovici-Tempo, Iovan Veseli­nov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Po­povici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Exe­cutive Federative, ai C.C. al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, ge­nerali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiu­nilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă.

Next