Scînteia Tineretului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 4550-4574)
1964-01-03 / nr. 4550
Cuvintama Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, intîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse intr-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată, în viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi in această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. în vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndăa forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vesteşte Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace in lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncito ANUL XX, SERIA II, Nr 455, 4 pagini — 20 bani Vineri 3 ianuarie 1964 în noaptea ANULUI NOU • De la ONEŞIi «la BUCUREŞTI bişnuiţi cu drumurile, am pornit şi-n noaptea Anului Nou să colindăm ţara, încercînd să facem — de la Oneşti la Bucureşti — un film al bucuriei colective. „Ce brad minunat am aprins, ce brad !e minunat!“ Ultimele ore ale anului 1963 au găsit Oneştii în plină sărbătoare. Ca în toate regiunile pulsul oraşului era mai accelerat, magazinele erau pline de cumpărători grăbiţi, se auzeau felicitări. In capătul de sus al vechii Magistrale se aprinseseră luminile în „orăşelul copiilor", întregul oraş fiind dominat de un brad cu ghirlande colorate. Dinspre Borzeşti sau din vechiul sătuc Oneşti sosiseră în oraş cete de copii cu buhaiul vestind că in curînd va începe Anul Nou. Pe la ora şase seara se pornise să ningă uşor. Tot la ora aceasta ziarele din ultima zi a anului 1963 au adus aci o veste pe care, de fapt, oneştenii o cunoşteau cu toţii, dar pe care o citeau cu acea plăcere cu care ţi se confirmă de undeva, de departe, că ai făcut un lucru bun. Ştirea spunea că aci, la Oneşti, a intrat în funcţiune fabrica de polistiren a Combinatului de cauciuc, cu o producţie de 6 500 de tone anual. Era ultimul comunicat pe care cel mai tinăr oraş îl trimitea ţării, în ultima zi a anului care s-a încheiat şi, ocupînd lecul de frunte în paginile ziarelor, ştirea ii bucura pe toţi — constructorisau operatori. Dealtfel, primul om cunoscut pe care l-am intîlnit in Oneşti făcea parte din familia constructorilor: soţia tovarăşului Dumitru Noviţki, vestitul meşter, care , împreună cu alţi constructori ca Gh. Bucelea, au devenit nume din numele oraşului. Ultima dată cînd am scris despre meşterul Noviţki era în preajma zilei de 23 August, cînd constructorii din echipa sa se grăbeau să dea gata o şcoală nouă şi cîteva blocuri noi. — Oho, de-atunci au mai făcut multe! ne-a spus soţia meşterului. Acum să-l iertaţi, n-o să-l găsiţi nici la şantier, nici acasă de dus şi el după nişte cumpărături. Vine Anul Nou şi pentru la noapte joacă rol de... Moş Gerilă, I-am transmis constructorului urările cele mai călduroase, lui şi familiei sale, lui şi băieţilor săi. Dar Bucelea ? N-am aflat pe unde se află, unde-şi petrece revelionul. Pe frontispiciul unei clădiri încă netencuite, pe ale cărei ferestre cineva scrisese cu var: „Cinema, Cinema“ — era o pancartă mare care vorbea de metodele tînărului fierar betonist. La bradul de Anul Nou, constructorii de locuinţe din Oneşti au adăugat o „ghirlandă“ originală: în 1963 ei au construit noua magistrală a Oneştiului, cu şiruri lungi de blocuri-turn, înalte de cîte 9 etaje. In multe din ele s-au aprins luminile, 900 de familii mutîndu-se in cursul anului care s-a încheiat în apartamente noi. Se făcuse ora 7 seara şi revelionul batea la uşă. Am căutat ultimul bloc-turn dat în folosinţă şi l-am aflat uşor: blocul D3 cu 100 de apartamente din cvartalul 7 de pe noua magistrală, ultimul bloc cu luminile aprinse în 1963. Am căutat apartamentul numărul 1 şi am bătut la uşă, ne-au deschis tînărul Corneliu Pascu, tehnician constructor şi soţia sa, Maria, contabilă la o unitate CEC. Se pregăteau să primească oaspeţi. Coborîm un etaj. Pe uşa apartamentului 17 un tînăr încărcat cu pachete şi... damigene grele ieşea în fugă. — Un interviu... — Mă scuzaţi, n-am timp. Mă duc să-mi iau soţia de la servici; petrecem revelionul la Comăneşti, la nişte rude. La mulţi ani!... Şi s-a dus. Am citit pe cartea de vizită de lingă sonerie că se numeşte Ilie Moldovan, că e lăcătuş la secţia electroliză a Combinatului chimic Borzeşti. La apartamentul 29 era uşa întredeschisă şi s-auzea dinăuntru radioul dat la maximum: ciuta. Am intrat la familia mecanicului Dinu Alexandru. Bucuriile pe care le-a adus 1963 ? — Sunt multe. In ziua de 14 decembrie ne-am căsătorit. Tot atunci am primit locuinţă. In 1963 soţia a devenit studentă. Am făcut o excursie frumoasă la mare... Pentru 1964 alte planuri — să dau examenul de maistru, să ne mobilăm o cameră... Şi iată apartamentul 100. — Soţul meu se odihneşte, ne-a spus tovarăşa Bălănescu. — înainte de Anul Nou? . — Da, în noaptea asta e de serviciu la Combinat... Trebuie să-şi facă datoria. Ora 20. La restaurantul „Trotuşul“ una dintre cele 2 mari săli e pregătită pentru revelionul tineretului. Primii din cei 200 de tineri evidenţiaţi în întrecere, care-şi vor sărbători Anul Nou aci, au şi început să sosească. 76 dintre ei sunt muncitori, tehnicieni, ingineri de la Combinatul de cauciuc sintetic, iată-l pe Aurelian Cristea, dispecer, pe inginerul Constantin Papuzu, pe operatorul chimist Dumitru Rotaru, pe laboranta Viorica Bulai... îmbrăcaţi de sărbătoare, păşesc în sala frumos împodobită cu zimbetul pe buze... Muzica începuse. Dar noi n-am putut sta. Plecînd din Oneşti ne-a.co, dus să facem o cursă de-lungul acelui şirag de tis care alcătuiesc Oneştii şi Aibneştii. Intr-adevăr, ce „brazi" uriaşi cu floare de lumină a împodobit poporul nostru în ultimii 5 EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Muzică, dans, veselie... Aşa au sărbătorit revelionul, tinerii din oraşul Ploieşti! Foto : ION CUCU Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Română .Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romină, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mancer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romíne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului român, ambasadorii: R. P. Chineze - Liu Gien-guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia - Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania - Răpi Gjermeni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe Menéndez, R. P. Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Semsettin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salomies, Indiei — R.R.F. Khimani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Republicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franţei — Pierre Paul Bouffanais ; miniştrii : Italiei — Alberto Paveli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, Statelor Unite ale Americii — William A. Crawford , Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros ; însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai : Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — I. p. Bastarcica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase internaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţi urări de fericire şi prosperitate. Apoi s-au fotografiat împreună cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R.PRomînă. (Agerpres) TELEGRAME Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Havana în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv şi prin dv poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romin» Celuide al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia Stockholm Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român adresează delegaţilor la cel de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează întregului partid noi succese în activitatea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, progres social şi un viitor luminos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN