Scînteia Tineretului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 4550-4574)

1964-01-03 / nr. 4550

Cuvintama Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlo­cul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de mun­că, intîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie bună. In anul de care ne despărţim, poporul nos­tru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Ma­rii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea produc­ţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii­. Noi uzine uti­late modern au intrat în funcţiune. Fonduri im­portante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai tre­buie învinse intr-un sector sau altul al activi­tăţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin con­tribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea pa­triei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om­ al muncii tot mai bună şi mai îndestulată, în viaţa internaţională, anul de care ne des­părţim a marcat importante succese pentru for­ţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principii­lor coexistenţei paşnice între statele cu orîn­­duiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi pro­movării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi in această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, în­sufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. în vremea noastră, sis­temul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă­­a forţelor păcii şi progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relaţiilor in­ternaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adre­sez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau u­­nităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, între­gului nostru popor cele mai călduroase felici­tări cu prilejul Anului Nou ! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se ves­teşte­ Anul Nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace in lume ! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncito ANUL XX, SERIA II, Nr 455, 4 pagini — 20 bani Vineri 3 ianuarie 1964 în noaptea ANULUI NOU • De la ONEŞIi «la BUCUREŞTI bişnuiţi cu dru­murile, am pornit şi-n noaptea Anu­lui Nou să colin­dăm ţara, încer­­cînd să facem — de la Oneşti la Bucureşti — un film al bucu­riei colective. „Ce brad minunat am aprins, ce brad !e minunat!“ Ultimele ore ale anului 1963 au găsit Oneştii în plină săr­bătoare. Ca în toate regiunile pulsul oraşului era mai accele­rat, magazinele erau pline de cumpărători grăbiţi, se auzeau felicitări. In capătul de sus al vechii Magistrale se aprinse­seră luminile în „orăşelul co­piilor", întregul oraş fiind do­minat de un brad cu ghirlande colorate. Dinspre Borzeşti sau din vechiul sătuc Oneşti so­siseră în oraş cete de copii cu buhaiul vestind că in curînd va începe Anul Nou. Pe la ora şase seara se por­nise să ningă uşor. Tot la ora aceasta ziarele din ultima zi a anului 1963 au adus aci o veste pe care, de fapt, oneş­­tenii o cunoşteau cu toţii, dar pe care o citeau cu acea plă­cere cu care ţi se confirmă de undeva, de departe, că ai fă­cut un lucru bun. Ştirea spu­nea că aci, la Oneşti, a intrat în funcţiune fabrica de poli­­stiren a Combinatului de cau­ciuc, cu o producţie de 6 500 de tone anual. Era ultimul co­municat pe care cel mai tinăr oraş îl trimitea ţării, în ulti­ma zi a anului care s-a înche­iat şi, ocupînd lecul de frunte în paginile ziarelor, ştirea ii bucura pe toţi — constructori­­sau operatori. Dealtfel, primul om cunos­cut pe care l-am intîlnit in O­­neşti făcea parte din familia constructorilor: soţia tovară­şului Dumitru Noviţki, vesti­tul meşter, care , împreună cu alţi constructori ca Gh. Bucelea, au devenit nume din numele oraşului. Ultima dată cînd am scris despre meşterul Noviţki era în preajma zilei de 23 August, cînd constructorii din echipa sa se grăbeau să dea gata o şcoală nouă şi cîte­va blocuri noi. — Oho, de-atunci au mai făcut multe! ne-a spus soţia meşterului. Acum să-l iertaţi, n-o să-l găsiţi nici la şantier, nici acasă d­e dus şi el după nişte cumpărături. Vine Anul Nou şi pentru la noapte joacă rol de... Moş Gerilă, I-am transmis constructoru­lui urările cele mai călduroase, lui şi familiei sale, lui şi bă­ieţilor săi. Dar Bucelea ? N-am aflat pe unde se află, unde-şi petre­ce revelionul. Pe frontispiciul unei clădiri încă netencuite, pe ale cărei ferestre cineva scri­sese cu var: „Cinema, Cine­ma“ — era o pancartă mare care vorbea de metodele tînă­­rului fierar betonist. La bra­dul de Anul Nou, constructo­rii de locuinţe din Oneşti au adăugat o „ghirlandă“ origina­lă: în 1963 ei au construit noua magistrală a Oneştiului, cu şiruri lungi de blocuri-turn, înalte de cîte 9 etaje. In mul­te din ele s-au aprins luminile, 900 de familii mutîndu-se in cursul anului care s-a înche­iat în apartamente noi. Se făcuse ora 7 seara şi re­velionul batea la uşă. Am cău­tat ultimul bloc-turn dat în folosinţă şi l-am aflat uşor: blocul D3 cu 100 de aparta­mente din cvartalul 7 de pe noua magistrală, ultimul bloc cu luminile aprinse în 1963. Am căutat apartamentul nu­mărul 1 şi am bătut la uşă, ne-au deschis tînărul Corneliu Pascu, tehnician constructor şi soţia sa, Maria, contabilă la o unitate CEC. Se pregăteau să primească oaspeţi. Coborîm un etaj. Pe uşa a­­partamentului 17 un tînăr în­cărcat cu pachete şi... dami­gene grele ieşea în fugă. — Un interviu... — Mă scuzaţi, n-am timp. Mă duc să-mi iau soţia de la servici; petrecem revelionul la Comăneşti, la nişte rude. La mulţi ani!... Şi s-a dus. Am citit pe cartea de vizită de lingă sonerie că se numeş­te Ilie Moldovan, că e lăcătuş la secţia electroliză a Combi­natului chimic Borzeşti. La apartamentul 29 era uşa întredeschisă şi s-auzea dină­untru radioul dat la maxi­mum: ciuta. Am intrat la fa­milia mecanicului Dinu Ale­xandru. Bucuriile pe care­­ le-a adus 1963 ? — Sunt multe. In ziua de 14 decembrie ne-am căsătorit. Tot atunci am primit locuinţă. In 1963 soţia a devenit studen­tă. Am făcut o excursie fru­moasă la mare... Pentru 1964 alte planuri — să dau exame­nul de maistru, să ne mobilăm o cameră... Şi iată apartamentul 100. — Soţul meu se odihneşte, ne-a spus tovarăşa Bălănescu. — înainte de Anul Nou? . — Da, în noaptea asta e de serviciu la Combinat... Trebuie să-şi facă datoria. Ora 20. La restaurantul „Trotuşul“ una dintre cele 2 mari săli e pregătită pentru revelionul tineretului. Primii din cei 200 de tineri eviden­ţiaţi în întrecere, care-şi vor sărbători Anul Nou aci, au şi­­ început să sosească. 76 dintre ei sunt m­uncitori, tehnicieni, ingineri de la Combinatul de cauciuc sintetic, iată-l pe Au­relian Cristea, dispecer, pe in­ginerul Constantin Papuzu, pe operatorul chimist Dumitru Rotaru, pe laboranta Viorica Bulai... îmbrăcaţi de sărbă­toare, păşesc în sala frumos împodobită cu zimbetul pe buze... Muzica începuse. Dar noi n-am putut sta. Plecînd din O­­neşti ne-a.co, dus să facem o cursă de-l­ungul acelui şi­rag de tis care alcătuiesc Oneştii şi Aibneştii. Intr-ade­văr, ce „brazi" uriaşi cu floa­re de lumină a împodobit poporul nostru în ultimii 5 EU­GEN FLORESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Muzică, dans, veselie... Aşa au sărbătorit revelionul, tinerii din oraşul Ploieşti! Foto : ION CUCU Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Română .Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romină, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mancer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­lui de Stat, şi George Maco­­vescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări Con­siliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej personal, cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Romíne și cu prilejul Anului Nou și urări de prosperitate poporului ro­mân, ambasadorii: R. P. Chi­neze - Liu Gien-guo, decanul corpului diplomatic, R.S.F. Iugoslavia - Arso Milatovici, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, R. P. Albania - Răpi Gjermeni, Indoneziei — Sukrisno, Cubei — Manuel Yepe Menéndez, R. P. Ungare — Jeno Kuti, Turciei — Sem­­settin Arif Mardin, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, El­veţiei — Emile Bisang, R. D. Germane — Anton Ruh, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti J. Salo­­mies, Indiei — R.R.F. Khim­­­ani, R. P. Mongole — To­­good­in Ghenden, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Repu­blicii Arabe Unite — Mohamed Fahmy Hamad, Franţei — Pierre Paul Bouffanais ; mi­niştrii : Italiei — Alberto Pa­­veli Fontana, Marii Britanii — James Dalton Murray, State­lor Unite ale Americii — Wi­lliam A. Crawford , Statelor Unite ale Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros ; însărci­naţii cu afaceri ad-interim ai : Argentinei — Enrique J. B. Chaillon, Danemarcei — W. Winther Schmidt, Uruguayului — I. p. Bastarcica, Israelului — Israel Haviv, Suediei — Sture Johanson, R. D. Vietnam — Le Van Chat, Ghanei — I. D. Dickson, Belgiei — Piet Maddens, Greciei — Euripide P. Kerkinos. Tovarăşii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprima­te şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prie­tenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţio­nal a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor din­tre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin ori­cărui pas în direcţia destinde­rii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe­ cale paşnică a problemelor litigioase inter­naţionale, în scopul consoli­dării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţi urări de fericire şi prosperi­tate. Apoi s-au fotografiat îm­preună cu şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în R.­P­­Romînă. (Agerpres) TELEGRAME Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Havana în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului român şi al nostru personal, vă trans­mitem dv şi prin dv poporului cuban prieten cele mai căldu­roase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi fră­ţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colabo­rare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socia­lismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romin» Celui­­de al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia Stockholm Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român a­­dresează delegaţilor la cel de al XX-lea Congres al Partidu­lui Comunist din Suedia un cald salut frăţesc şi urează în­tregului partid noi succese în activitatea sa închinată luptei pentru pace, democraţie, pro­gres social şi un viitor lumi­nos al poporului suedez. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Next