Scînteia Tineretului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 4575-4599)

1964-02-01 / nr. 4575

COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de şase ani — s-au obţinut noi­­ succese în dezvoltarea economiei naţiona­le, în ridicarea nivelului de Planul producţiei globale industriale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută. Faţă de anul 1962 producţia mijloacelor de producţie a crescut cu 14,3 la sută, iar a bunurilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga industrie Sarcinile planului sesenat se îndeplinesc cu succes. In pri­mii patru ani, producţia glo­bală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de cca. 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga pe­rioadă 1960—1965. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în această perioadă cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută prevăzut, iar în cadrul acesteia ritmurile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale indus­triei : în industria construcţii­lor de ma­şini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în in­dustria chimiei, hîrtiei şi celu­lozei 24,3 la sută, în industria energiei electrice şi termice 17,6 la sută, în industria me­talurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creştere a producţiei a făcut posibilă de­păşirea în anul 1963 a nive­lului prevăzut în sesenat pen­tru anul 1964 în ramurile me­talurgiei feroase şi construc­ţiilor de maşini, iar în indus­tria lemnului s-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965. Producţia bunurilor de con­trai al oamenilor muncii, în desăvîrşirea construcţiei socia­liste în Republica Populară Romînă. Pe ministere, organizaţii cen­trale, sfaturi populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum ur­mează : producţia a crescut cu 12,5 la sută. Pe ramuri principale pro­ducţia a crescut după cum ur­mează: sum­a crescut în aceşti patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obţinut în­semnate creşteri ale producţiei unor produse importante, atît din categoria mijloacelor de producţie, cit şi a bunurilor de consum : energie electrică, ţi­ţei şi produse petroliere, căr­bune, minereuri de fier, fontă, oţel, laminate, metale neferoa­se, motoare cu combustie in­ternă, motoare şi generatori electrici, transformatori, strun­guri, utilaje tehnologice pen­tru industria siderurgică, chi­mică, prelucrarea ţiţeiului, lemnului, locomotive Diesel electrice de 2100 C­P, con­strucţii navale, autovehicule, rulmenţi, produse sodice, în­grăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sintetice, co­loranţi organici, fibre şi fire sintetice, celuloză, hîrtie, ci­ment, cherestea, mobilă, ţesă­turi, tricotaje, confecţii, încăl­ţăminte, articole electro-cas­­nice de folosinţă îndelungată etc. Producţia principalelor pro­duse industriale în anul 1963 se prezintă astfel: Deşi agricultura nu a livrat în întregimi­ industriei mate­riile prime prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate să nu se atin­gă nivelul planificat, totuşi a­­provizionarea populaţiei s-a desfăşurat satisfăcător. Des­facerile prin comerţul socia­list de pîine în sortimente va­riate, mălai, paste făinoase, orez, ulei, zahăr, lapte, unt, peşte, conserve şi semiconser­­ve de peşte au sporit faţă de anul 1962 între 4—48 la sută. Au fost înregistrate noi suc­cese în creşterea nivelului tehnic al producţiei, ca urma­re a înzestrării întreprinderi­lor cu maşini şi instalaţii mo­derne, a introducerii de noi procedee tehnologice, a meca­nizării şi automatizării în con­tinuare a proceselor de pro­ducţie, a ridicării calificării cadrelor, care au determinat îmbunătăţirea calităţii produ­selor şi lărgirea sortimente­lor. In anul 1963 a continuat cu rezultate bune acţiunea de modernizare a parcului de ma­­şini-unelte din întreprinderile industriale, precum şi de reu­­tilare a acestora cu maşini noi, cu performanţe tehnice şi ran­damente superioare. In anul 1963 a început pro-­­­ducţia de serie a noului tip de­­ autocamion cu motor de 140­­ C.P. şi a nouliui tip de tractor de 65 C.P. Au intrat de aseme­nea în producţie noi maşini şi utilaje ca : strung Car­ussel, strunguri paralele, maşina de frezat roţi dinţate, maşina de frezat prin copiere, maşina de rectificat fără centre, presa hi­draulică de 150 tone, instalaţia de foraj de 650 m, turbina de foraj „T.C. 5 B 9“, noi tipuri de utilaje pentru industria de prelucrare a lemnului, pentru construcţii, utilaje pentru in­dustria textilă. (Continuare în pag. a II-a) I. Industrie Acid sulfuric mii tone 343 105 îngrăşăminte chimice (sub­stanţă activă 100 la sută) mii tone 185 141 — îngrăşăminte fosfatice mii tone 100 115 — îngrăşăminte azotoase mii tone 85 193 Coloranţi organici tone 5 937 119 Negru de fum tone 33 177 112 Detergenţi­­exprimaţi în 20 la Procentul de îndepli­nire a planului pe ____anul 1963 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,0 Ministerul Industriei Construcţiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unităţile Industriale ale Ministerului Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor _ 105,8 Unităţile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă 103,7 Unităţile Industriei Locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 103,4 Industria chimică cu..................................................30 la suta Industria energiei electrice şi termice cu . 18 la sută Industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu........................................................13 la sută Industria metalurgiei feroase cu...............................8 la sută Industria materialelor de construcţii cu . . . 20 la sută Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului cu 15 la sută Industria uşoară cu ..........................................................11 la sută Industria alimentară cu............................................5 la suta Producţia efectivă 1963 tr. m. In Date procente absolute faţă de 1962 sută substanţă activă­ tone 12181 122 Fibre şi fire sintetice tone ^­2 546 145 Anvelope auto-tractor-avion mii bucăţi 921 167 Celuloză mii tone 196 128 Hîrtie mii tone 191 120 Ciment mii tone 4 369 125 Materiale de zidărie (în echi­valent cărămizi ceramice normale) mii. bucăți 1153 109 Geamuri trase în echivalent 2­­ mm grosime mii mp 24 029 116 Cherestea mii mc 4 575 107 Placaj mii mc 158 122 Plăci din particule aglomerate mii tone 100 149 Plăci fibrolemnoase mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2 260 120 Ţesături tip bumbac mii. mp 301 101 Ţesături tip lînă mii. mp 38 114 Ţesături tip mătase mii. mp 30 103 Tricotaje mii. bucăţi 57 105­­ Confecţii din ţesături mii. lei 5 893 113 încălţăminte mii per. 34 366 106 din care : — încălţăminte din piele mii per. 22 904 109 Televizoare bucăţi 68 148 164 Frigidere bucăţi 72 035 157 Maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic bucăţi 110 690 144 Carne (fără slănină) mii tone 267 90 Preparate şi conserve de carne tone 74 223 99,6­­ Peşte tone 34 429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 2 333 112 Brînzeturi tone 43 280 95 Unt tone , 16 206 110 Uleiuri comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii tone 287 84 *). Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producţie mai mică, ca urmare a in­troducerii in producţie de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963, s-a însuşit şi introdus în producţie de serie, tractorul universal de 65 C.P., calitativ superior. Producţia efectivă 1963 In U­ ., Date procente absolute faţă de 1962 Fontă mii tone 1 706 113 Oţel mii tone 2 704 110 Laminate finite pline mii tone 1921 115 Ţevi de oţel mii tone 478 105 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1 141 102 Minereuri de fier mii tone 2 286 132 Cărbune brut extras mii tone 10 267 107 Ţiţei extras mii tone 12 233 103 Produse petroliere albe mii tone 6 629 101 Uleiuri minerale mii tone 415 117 Gaz metan mii. mc 10101 114 Energie electrică mil. kWh 11655 116 Motoare cu combustie internă mii CP 549 115 Motoare electrice peste 0,6 kW mii kW 1011 110 Generatori electrici mii kVA 200 187 Transformatori de forţă mii kVA 3 405 111 Instalaţii de foraj *) bucăţi 120 88 Utilaje tehnologice pentru in­dustria chimică tone 43 919 106 Utilaje tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului tone 14 048 104 Utilaje tehnologice pentru in­dustria siderurgică şi tur­nătorii tone 33 253 119 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP bucăţi 59 169 Autovehicule bucăţi 20 174 134 Rulmenţi mii bucăţi 8 760 121 Tractoare**) unităţi con­venţionale de 15 CP 55 783 86 Sodă calcinată mii tone 331 115 Sodă caustică mii tone 170 106 V Patinoar la Bîrlad IAŞI (De la corespondentul nostru). — In urmă cu cîteva săptămîni, în cadrul bazei sportive Voinţa din Bîrlad s-a deschis un mic şantier. Aici au fost aduse diferite mate­riale de construcţie, unelte. Şi s-a început lucrul. Tinerii din cadrul cooperativei meş­teşugăreşti, de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi Fabri­ca de confecţii, elevii din cla­sele mari de la complexul şcolar au efectuat zile în şir sute de ore de muncă patrio­tică. Pe măsură ce lucrările avansau, căpăta contur pati­noarul mult aşteptat de tine­rii bîrlădeni. Lucrările au fost terminate. Aceiaşi tineri care au ajutat voluntar la a­­menajarea patinoarului pot fi întîlniţi acum, în timpul lor liber, la patinaj. Patinoarul este înzestrat şi cu instalaţii pentru nocturnă. Mecanizatorii de la S.M.T. Mercurea, raionul Sebeş, au reparat pină acum 135 trac­toare şi numeroase alte maşini şi unelte agricole, realizînd totodată economii de materiale in valoare de 50 000 lei. In fotografie , o parte din noile tractoare „Universal-650", cu care a fost dotat S.M.T. Mercurea Foto : AGERPRES Fruntaşi in munca patriotică Ieri dupa-amiază, Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti a organizat la Casa de cultură a tineretului din raionul „Tudor Vladimirescu“ o adunare la care au participat peste 500 de tineri din întreprinderi, institu­ţii şi şcoli, fruntaşi în munca patriotică. Din informarea pre­zentată, ca şi din cuvîntul mul­tor participanţi, au reieşit re­zultatele frumoase obţinute de tineri la colectarea fierului vechi şi în alte acţiuni de mun­că patriotică. Astfel, în anul care a trecut s-au colectat şi expediat oţelă­­riilor patriei peste 76 000 de tone metale vechi, numeroşi ti­neri au efectuat muncă patrio­tică pe şantierele de construc­ţii, la lucrări edilitare, obiective social-culturale etc. Munca de­pusă de tinerii din raioanele 23 August, 30 Decembrie, 16 Februarie, V. I. Lenin, a fost în mod deosebit evidenţiată cu prilejul adunării. S-a relevat de asemenea, participarea însufle­ţită la muncă patriotică a tine­rilor din comunele subordonate oraşului Bucureşti care au reu­şit să repare şi să întreţină 70 km drumuri, să redea agricul­turii 39 ha, să irige 405 ha şi să însilozeze o însemnată can­titate de furaje. 50 de organi­zaţii U.T.M. din Capitală pre­cum şi numeroşi tineri au pri­mit Diploma de onoare a Comi­tetului orăşenesc U.T.M. Bucu­reşti, precum şi premii în o­­biecte în valoare de 109 700 lei. Cu prilejul adunării, Comite­tului raional U.T.M. 23 August, care a obţinut rezultate deo­sebite, i-a fost Inmînat Drapelul de organizaţie raională U.T.M. fruntaşă în mobilizarea tinere­tului la acţiunile de muncă pa­triotică desfăşurate în 1963. In fotografie, vă prezentăm ciţiva dintre tinerii fruntaşi in munca patriotică (de la stingă la dreapta) : Gh­eorghe Simion, tinichigiu, Badea Moraru, sudor — Uzinele Chimice Române, Ma­rin Ţuică — constructor cen­trale telefonice —• Electromag­netica, Aurel Paleologu — muncitor, secretar al organiza­ției U.T.M. nr. 3 — Electronica, Gheorghe Lupu — tehnician-te- recomunicații. I. BODEA Foto : N. STELORIAN Proletari­­din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4575 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbată 1 februarie 1964 — — 1 TM ^ m VH ■ La Festivalul filmului la sate Aproape 9 milioane de spectatori A luat sfîrşit Festi­valul filmului la sate. Această largă şi popu­lară sărbătoare cine­matografică a fost ur­mărită cu interes în toate regiunile ţării. Timp de două luni, pe ecranele celor 4 500 ile cinematografe să­teşti au rulat, în pre­mieră, 670 de filme artistice, documenta­re, de ştiinţă popu­larizată, de desene a­­nimate şi păpuşi, rea­lizări de seamă ale studiourilor romîneşti şi străine. Caravanele cinematografice au făcut ca această ma­nifestare a filmului să se desfăşoare pînă în cele mai îndepăr­tate aşezări ale ţării — printre pescari în deltă, printre tăietorii de lemne din munţi, printre constructorii de pe şantiere. Ţăra­nii colectivişti au pri­mit cu interes noile filme romîneşti „Co­­din“, „Lupeni 29“, „Tudor“, la prezen­tarea cărora au parti­cipat în unele comu­ne interpreţii Ema­­noil Petruţ, Alexan­dru Virgil Platon, Răzvan Petrescu. Pentru participanţii la învăţămîntul agro­zootehnic de masă au fost prevăzute cicluri speciale alcătuite din peste 100 de filme co­respunzătoare temati­cii cursurilor . „Po­rumbul hibrid asigu­ră recolte bogate", „Culturi intercalate şi succesive“, „Hormo­nii şi viaţa plantelor“, „Să dezvoltăm creşte­rea păsărilor" etc. Prezentarea acestor filme contribuie la răspîndirea experien­ţei înaintate, la popu­larizarea cuceririlor ştiinţei în domeniul agriculturii. Proiecţiile au fost însoţite pretutindeni de variate manifes­tări cultural-artistice. Pe agenda festivalului au figurat astfel sim­pozioane, seri de în­trebări şi răspunsuri, concursuri pe teme din filme, consfătuiri, recenzii de cărţi, ex­poziţii. Larga popularitate de care s-a bucurat Festivalul filmului la sate din acest an îşi găseşte expresie în marele număr de spec­tatori care au luat parte la manifestări : aproape nouă milioa­ne, cu un milion mai mulţi faţă de anul trecut. (Agerpres) calatori­a cărţilor arafrazînd o zi­cală populară, aş spune: „Multe vede omul cît trăieşte !“ Căci am văzut foarte multe. Intr-o ju­mătate de veac de-acum vezi cît altădată în trei veacuri. Cînd un om vîrstnic se uită azi în urmă, şi vede cîte şi ce adînc s-au schim­bat are sentimentul că tră­ieşte de două sute de ani. Aşa, de pildă, eu am trăit vremea cînd recrutul dus la cazarmă îl ruga, cu­ o carte poştală în mînă, pe „domnul sergent“ să-i scrie o epistolă iubitei sale rămase în sat, iar cînd primea scrisoare de la ea, scrisă de mina învăţătoru­lui, umbla cu ea, din om în om, să i-o citească. Aşadar, tinerii aceştia nu-şi puteau mărturisi, ei între ei, în taină, nici cele mai intime sentimen­te. Iar, odată, doi intelectuali au fost arestaţi şi condamnaţi la mulţi ani grei de închisoa­re ■ fiindcă au fost prinşi răs­­pîndind prin sate o broşură ce conţinea, nimic altceva, de­cit constituţia ţării. După 1907, un boier, sena­tor în­ sfatul ţării, a cerut şi el nici mai mult nici mai pu­ţin decit să se desfiinţeze şco­lile primare de la ţară, fiind­că ţăranul e făcut să mun­cească de cînd se naşte pînă moare, că asta e soarta lui, nu să înveţe. Boierul care a cu­tezat să scrie chiar o carte cu năzdrăvănia asta, s-a expri­mat chiar figurativ : „cizmele făcute să meargă prin noroi, n-au nevoie, să fie văruite“. Nu-i aşa că dumneavoastră tinerilor asemenea lucruri vi se, dai de necrezut ? Şi cu toate acestea , scriitorii vremii, maestrul Mihail­ Sado­­veanu le-a consemnat pe ve­cie în nuvelele şi romanele sale; sentinţa de condamnare a celor doi intelectuali există, or fi trăind şi gardienii lor, iar cartea cu pricina se află teafără la muzeul scriitorilor din şoseaua Kiseleff. Iată însă că astăzi, prin iz­­bînda luptei poporului, şi în­ţelepciunea conducătorilor săi, ni-i dat să vedem ţărani lu­minaţi care ştiu agrozooteh­nie, cunosc ce se întîmplă în lume, citesc literatură, ascultă radio. Iată că acum, în lunile de iarnă, cînd cîmpul îngheţat zace, sub zăpezi, şi doar grîul de toamnă mai lucrează acolo pe ascuns, ţăranul simte ne­voia de ceva mai mult decît o carte la întimplare. Răspunzînd acestei tumul­toase nevoi de a cunoaşte, s-a luat iniţiativa de a organiza o lună a cărţii la sate. Sîntem, acum, la începutul lui februa­rie, al acestei luni a cărţii la sate, din acest an 1964. Un întreg program bogat re­glementează manifestările de la sate legate de acest , e­­veniment. Sute de mii de cărţi au luat drumurile sa­telor, a zecilor de mii de sate din ţară, pentru a ajunge şi în cel mai îndepărtat cătun, din Deltă, pînă-n înălţimile Carpaţilor. Miile de biblioteci vor însemna case de întîlnire a ţăranilor, tineri şi vîrstnici pentru a învăţa „ce şi cum să citească“, pentru a cunoaşte ce anume s-a scris mai fru­mos, şi în ce scoarţe de carte vor găsi un răspuns la ceea ce frămîntă sufletul lor : proble­me de ştiinţă, de viaţă sau de artă. Cartea literară şi de artă nu le este străină, îndemnul spre frumos îl poartă nesatis­făcut în inima lor, de mii de ani, fără ca cineva să se fi gîndit a-i da o înfăptuire. Ţă­ranii ştiu, prin ei înşişi ce este literatura şi ce este arta : au făcut doar ei cea mai fru­moasă literatură, de­ la care s-au inspirat cei mai de sea­mă scriitori culţi. Doar şi în­văţatul Eminescu a fost unul din elevii poeziei populare. Ţăranii ştiu ce-i arta : au in­ventat cele mai frumoase şi mai pline de viaţă dansuri, au dat lumii întregi o muzică de o rară valoare, au cioplit ar­tistic, piatră şi lemn, îi văd parcă azi cu ochii răsfoind cărţile noi sosite la unităţile cooperatiste din sat, aplecaţi deasupra foilor, ale­­gînd cu chibzuinţă cele ce îi atrag mai mult. Undeva în casa lor nouă, de cărămidă de astă dată şi nu acoperită cu paie, — nu doar după o grin­dă, unde nu ar încăpea, ci pe nişte rafturi, în care odinioa­ră vor fi fost înşirate căni şi ulcele, se vor alinia, cotor lingă cotor, cărţile noi din re­colta acestei luni a cărţii la sate. Iar la căminele culturale, în casele de cultură ca şi în să­lile de spectacole, scriitorii porniţi să ducă rodul muncii lor la aceia cărora le este destinat, vor cuvînta arătînd importanţa acestui eveniment al cărţii, şi vor citi din ope­rele lor. (Continuare în pag. a Iii-a) Demostene Botez LUNA CĂRŢII LA SATE ■ Laboratoare noi La Institutul pedagogic de trei ani din Bucureşti s-a ter­minat de curînd amenajarea noilor laboratoare de fizică a­­tomică şi moleculară, de radio­­tehnică şi televiziune şi de fi­zică generală. Studenţii Facul­tăţii de ştiinţe naturale din ca­drul institutului au şi ei acum la dispoziţie un laborator de fiziologie. Laboratoarele sunt dotate cu aparatură şi mobi­lier modern. (Agerpres) Expoziţie de artă populară BAIA MARE (De la cores­pondentul nostru). „ Joi după amiază la Negreşti, centrul raionului Oaş, s-a deschis ex­poziţia „Arta populară în Oaş“ organizată de comitetul raional pentru cultură şi artă. Expoziţia numără peste 200 de exponate : costume pentru bărbaţi şi femei tip Certeze şi Bicsad, cele mai reprezentati­ve pentru această parte a ţă­rii, precum şi numeroase o­­biecte datînd din secolul XVIII : geamuri sculptate pe motive populare din Negreşti, farfurii, ştergare, cerge şi alte ţesături oşeneşti executate cu măiestrie. Ceramica specifică Oaşului este reprezentată la expoziţie prin valoroase lu­crări din ceramica de Vama, recunoscută în Maramureş pentru frumoasele farfurii, ulcioare, căni, şi alte vase fru­mos ornamentate. Colţul des­tinat prezentării tipurilor vechi şi noi de mobilier cas­nic oşenesc constituie, de a­­semenea, un punct de atrac­ţie al expoziţiei. De la deschidere şi pînă în prezent, peste 1000 de colec­tivişti, intelectuali şi elevi au vizitat noua expoziţie.

Next