Scînteia Tineretului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 4626-4651)

1964-04-01 / nr. 4626

A in raionul Iaşi In vederea încheierii anului de învăţămînt politic U.T.M. in cele 200 de cercuri din sa­tele raionului nostru, biroul comitetului raional s-a preocu­pat de pregătirea celor mai bune condiţii pentru desfăşu­rarea convorbirilor recapitu­lative. Deoarece unele cercuri erau în­­urmă cu lecţiile, s-a impus în primul rînd un sprijin şi o îndrumare atentă pentru ca în toate cercurile să fie însuşite toate temele. Biroul comitetu­lui raional a procedat astfel: a format 6 colective, alcătuite din membrii comisiei de pro­pagandă, activişti salariaţi şi propagandişti fruntaşi, care au ajutat pe grupuri de co­mune, pe toţi propagandiştii să ajungă cu lecţiile la zi. Totodată, aceste colective a­­jută organizaţiile U.T.M. şi pe propagandişti să organizeze şi să desfăşoare în cele mai bune condiţii convorbirile recapitu­lative. Propagandista Cristina Vi­ţelaru­ de la Mînzăteşti a acordat cursanţilor dorilă consultaţii în legătură cu sarcinile care stau în faţa G.A.C., de a executa la timp fiecare lucrare din campania de primăvară şi de a porni, încă din primele zile ale pri­măverii, la ridicarea construc­ţiilor gospodăreşti prevăzute pentru acest an, împreună cu toţi cursanţii, a fost organizată şi o vizită la S.M.T. Holboca. Propagandista Verona Tîrnău­­ceanu, de la Bivolari, a vor­bit tinerilor despre necesitatea şi căile creşterii continue a producţiei agricole la hectar şi a producţiei de carne şi lapte. Pentru a veni şi mai mult în sprijinul cursanţilor, ea şi-a procurat diferite diafilme în legătură cu tema ce se va dezbate şi pe care le foloseşte în timpul convorbirilor. Pro­pagandista Cornelia Ama­­teiesi de la popeşti, ateordă timp de 4 zile înaintea con­vorbirilor, consultaţii fiecărui cursant care solicită acest Inerţi. Şi exemple se mai pot da. Pregătite în felul acesta, convorbirile recapitulative care a­u şi început să se des­făşoare contribuie la mobi­lizarea şi mai activă a ti­nerilor la efectuarea în condi­ţii superioare a lucrărilor a­­gricole de primăvară, la obţi­nerea în acest an a unor pro­ducţii sporite vegetale şi ani­male. VICTOR BIRLIGA secretar al Comitetului raional U.T.M.-Iaşi în cercurile politice U.T.M. de la sate au început Convorbirile recapitulative n viaţa organizaţiilor U.T.M. de la sate, pregătirea şi desfăşurarea convorbirilor recapitulative ocupă în aceste zile un loc important. In comuna Budeasa Mică, raionul Piteşti, fotoreporterul nostru a surprins cîteva aspecte în legă­tură cu pregătirea şi desfăşurarea convorbi­rilor recapitulative. In pregătirea convorbirilor s-a dat multă atenţie consultaţiilor acordate celor 20 de cursanţi de la cercul politic „Să ne cunoa­ştem patria socialistă“, atît de preşedintele G.A.C.­­în legătură cu sarcinile concrete ce stau în faţa G.A.C. in acest an cit şi de pro­pagandistă. De altfel tovarăşa Adriana Zam­­­firescu, propagandista cercului, ii ajută în permanenţă pe cursanţi pentru a se pregăti .(foto 1). Reţine totodată atenţia şi seriozitatea cu care se pregăteşte fiecare cursant pentru convorbirea recapitulativă. Un exemplu (foto 2) îl constituie şi Sabina Paraschiv, una dintre cele mai bine pregătite cursante din cerc. Este firesc deci ca fiecare convorbire re­capitulativă să se desfăşoare la un nivel corespunzător, în strînsă legătură cu proble­mele concrete din gospodărie, iar la dezba­teri să participe toţi cei douăzeci de cursanţi. In fotografia a 3-a, a fost surprins un aspect din timpul dezbaterii celei de a Il-a teme a convorbirilor recapitulative: „Marile succese obţinute de poporul nostru condus de partid, pe drumul desăvîrşirii con­strucţiei socialiste”. Prima promoţie de ceasornicari Şcoala profesională UCECOM din Galaţi a dat prima promoţie de ceasornicari din ţară. Timp de 5 ani, elevii şcolii, proveniţi de la diferite cooperative meşteşugă­reşti din ţară, printre care cele din Braşov, Timişoara, Mediaş, Reşiţa şi altele, au fost speciali­zaţi in confecţionarea diferitelor piese şi scule, utilizarea aparatelor de măsurat, reparaţii şi control etc. In timpul şcolarizări ei au avut prilejul să cunoască funcţio­narea unei game complete de cea­sornice de la cele mai simple pina la cronometrate de mare precizie. (Agerpres) I­NFORMAŢII Acad. prof. Gheorghe Opres­­cu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei R. P. Române, a fost ales re­cent membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din cadrul Institutului Fran­ţei. După premiul „Marmottan“, acordat în urmă cu un an, a­­ceasta este a doua distincţie pe care acad. prof. Gheorghe Oprescu o primeşte din par­tea Academiei de Arte Fru­moase a Franţei, ca semn al preţuirii meritelor sale de sa­vant şi istoric, pentru intere­sul manifestat faţă de arta franceză şi lucrările de spe­cialitate scrise în limba fran­ceză. ★ ţionale a Studenţilor din Fran­ţa (U.N.E.F.), care are loc la Toulouse. ★ In Capitală a avut loc in zilele de 30 şi 31 martie o con­sfătuire pe ţară pe tema „Me­canizarea execuţiei drumurilor forestiere". La lucrările ei au luat par­te tovarăşii Alexandru Iy­o­­ghioroş, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Mihai Su­­der, ministrul economiei fo­restiere, şi alţi membri ai conducerii ministerului. Participanţii, circa 300 di­rectori, ingineri şefi de între­prinderi, maiştri, tehnicieni, şefi de brigăzi şi coloane, me­canizatori, precum şi cercetă­tori şi proiectanţi de speciali­tate au dezbătut măsurile care trebuie luate în vederea rea­lizării sarcinilor de plan din acest an , care prevăd con­struirea a peste 1 700 km de drumuri forestiere. ★ Marţi seara a sosit in Capi­tală Vasudev Sri Ram, şeful secţiei fond special pentru probleme de irigaţii din ca­drul O.N.U. Oaspetele se va întîlni cu reprezentanţi ai Co­mitetului naţional al R.P.R. pentru F.A.O. şi ai Consiliului Superior al Agriculturii. (Agerpres) Marţi dimineaţa a părăsit Capitala indreptindu-­se spre Paris delegaţia Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor din R.P.Jt., condusă de tov. Luca Constan­tin, vicepreşedinte al U.A.S.R., care va participa la cel de al 53-lea Congres al Uniunii Na­ Cronică de campanie (Urmare din pag. 1) indicator important, dar nu cel mai im­portant, la ora actuală, pentru mecani­zatorii de aici. Ei sînt preocupaţi în pri­mul rind de încadrarea însămînţărilor în epoca optimă şi de galitatea acestora (au terminat însămînţările din epoca I pe 2 250 de hectare şi au asigurat con­diţiile necesare ca semănatul porumbului pe 3 740 de hectare să nu dureze mai mult de 10 zile­. Desen: M. CARANFIL tuturor lucrărilor din campanie şi în­deosebi al însămînţării porumbului. Angajamentele şi îndatoririle G.A.C. • Asigură din timp toată cantitatea de săminţă calibrată, tratată, însoţită de bu­letinele roşii; • Repartizează cite doi oameni perma­nenţi la două semănători (unul într-un capăt al terenului, altul în celălalt capăt) care au datoria să alimenteze cutiile de distribuţie ale semănătorilor şi să jalo­neze terenul pentru ca tractoriştii să poată însămînţa în rînduri drepte ; • Repartizează cite o căruţă la fiecare brigadă, care să transporte operativ apa pentru radiatoare, piese etc. ; • Alte 6 căruţe asigură transportul sacilor cu săminţă la locul de muncă al mecanizatorilor. Toate acestea s-au înfăptuit şi se vor înfăptui în continuare întocmai. Intere­sant este faptul că aici (ca şi în alte G.A.C.-uri din regiunea Dobrogea) nu se vor mai folosi însoţitori la semănătorile 2 SPC 2. S-a constatat că aceste posturi nu sunt necesare, braţele de muncă pu­ţind fi folosite la alte lucrări care cer urgenţă. Mecanizatorii, aşa cum fac şi cei din G.A.S., pot însămînţa şi singuri , este deajuns, aşa cum am arătat, ca la două semănători să fie 2 alimentatori (fiecare la cite un capăt al solei) care în acelaşi timp fac şi jalonarea terenului. Rezulta­tele practice ce vor fi obţinute folosin­­du-se un procedeu de organizare sau al­tul, din cele două amintite, vor demon­stra avantajele pe care le prezintă unul sau celălalt. De reţinut este însă faptul că toţi cei care lucrează la semănat — mecanizatori, colectivişti — trebuie să se preocupe cu aceeaşi răspundere de buna funcţionare a maşinilor, de calitatea se­mănăturii. Relatîndu-ne cele menţionate mai sus, cu privire la îndatoririle G.A.C., tovară­şul preşedinte a ţinut să remarce activi­tatea bună pe care o desfăşoară organi­zaţia U.T.M. din G.A.C., contribuţia e­­fectivă pe care o aduc tinerii colectivişti la bunul mers al lucrărilor din campa­nie. In marea lor majoritate, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M. din brigăzile de cîmp, ei sunt prezenţi în fiecare zi la muncă, acolo unde consiliul de condu­cere, brigadierii s­tabilesc încă din seara precedentă. Şi pînă acum nici o lucrare nu le-a fost respinsă la recepţie. 8 din cei 12 alimentatori sunt utemişti reco­mandaţi de organizaţia U.T.M., iar con­ductorii şi însoţitorii de atelaje care a­­jută la încărcatul şi descărcatul semin­ţei, sunt tineri. Lucrările se desfăşoară conform grafi­cului. Şi acum iată cum ne-au prezentat cei 2 şefi de brigăzi de tractoare. Angajamentele şi îndatoririle mecanizatorilor • Respectă întocmai planul agroteh­nic dat de inginerul gospodăriei colecti­ve, plan care reprezintă, de altfel, un ghid al calităţii lucrărilor ; • înainte de a începe lucrul la însă­ mînţatul porumbului vor face încă o dată proba la toate cele 12 semănători 2 SPC 2 ca să verifice starea de funcţio­nare a acestora ; • Vor controla în mai multe ture, la fiecare întoarcere la capete, dacă să­­mînţa a fost îngropată la adîncimea co­respunzătoare dacă în fiecare cuib a că­zut numărul stabilit de boabe, dacă rîn­­durile sînt drepte ; • Pentru încadrarea însămînţării po­rumbului în epoca optimă vor lucra cu toată capacitatea maşinilor în întreaga zi-lumină, astfel incit fără să depăşeas­că viteza întîia mică a tractorului să realizeze zilnic 8 hectare în Ioc de 6 cit prevede normativul . • Vor însămînţa întreaga suprafaţă numai în cuiburi cu semănătorile cu clapeţi. Dar cu discurile ce facem ? Această din urmă îndatorire nu şi-o pot îndeplini dacă ar trebui să înceapă, de pildă, mîine semănatul, pentru sim­plul motiv că nici o semănătoare nu are discuri. Au avut, bineînţeles, şi toate discurile corespundeau calibrului de să­­mînţă pe care le au G.A.C. — (21-20-14; 21-20-15) dar... aceste discuri nu se po­triveau cu cutia semănătorii — erau prea mari şi atunci le-au trimis la baza de aprovizionare ca să le schimbe. Pînă acum însă, nu au primit nici un răspuns. Am mai întîlnit cazuri asemănătoare în regiunea Bucureşti şi alte cîteva în regiunea Dobrogea. Vom analiza această problemă şi într-unul din reportajele viitoare. Să vîr discul în cutie, poate că s-ar mai putea. Dar cum să-l fac să se și învîrtească ? Despre colaborare, timp optim şi o poveste cu discuri Ceea ce ne-a reţinut atenţia la G.A.C­ din comuna Ciobanu, raionul Hirşova, a fost colaborarea rodnică dintre brigăzile de cîmp ale G.A.C. şi brigăzile de trac­toare. Pînă acum ea s-a concretizat prin terminarea insominţă.­Upr din epoca I pe 740 de hectare în 9 zile, faţă de 13 zile anul trecut, cînd cu aceeaşi forţă de muncă (20 tractoare) s-au însămînţat nu­mai vreo 450 de hectare. în legătură cu această colaborare am avut o convorbire cu tovarăşii: inginer Aurel Pănculescu — preşedintele gospo­dăriei colective, Marin Negurici,­­ şeful brigăzii a 3-a de tractoare şi Gheorghe Voinea, şeful brigăzii a 4-a de tractoare de la S.M.T. Hir­şova. Iată ce fapte in­teresante ne-au relatat despre măsurile stabilite în comun pentru bunul mers al —_•-----­ Semnarea planului pentru aplicarea Acordului de colaborare culturala ţi ştiinţifică intre R.P. Romina şi R. P. D. Coreeană pe anii 1964 -1965 Intre 27 şi 31 martie 1964 s-au desfăşurat la Bucureşti tratativele culturale între R.P. Romînă şi R.P.D. Coreeană. In urma tratativelor, desfă­şurate într-o atmosferă de în­ţelegere reciprocă şi colabo­rare tovărăşească, la Ministe­rul Afacerilor Externe a fost semnat planul pentru aplica­rea Acordului de colaborare culturală şi ştiinţifică între R. P. Romînă şi R.P.D. Co­reeană pe anii 1964—1965. Noul plan prevede o dezvol­tare a colaborării în dome­niul ştiinţei, învăţămîntului, culturii şi artei, presei şi ra­diodifuziunii. Din partea română planul a fost semnat de Pompiliu Ma­­covei, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea R.P.D. Coreene de Giăn Du Hoan, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti. Cu prilejul semnării planu­lui, şefii celor două delegaţii au rostit scurte cuvîntări. La semnare au participat Jean Livescu, adjunct al mi­nistrului învăţămîntului, Ion Moraru, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, Nicolae Cicu, se­cretar al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari supe­riori din Ministerul Afaceri­lor Externe. Au participat Kim San Ziun, director în Comitetul de relaţii cu străinătatea din R.P.D. Coreeană, şi ceilalţi membri ai delegaţiei coreene. Au fost de faţă membri ai am­basadei R.P.D. Coreene la Bucureşti. Cu ocazia semnării Planu­lui cultural pe anii 1964—1965, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, a oferit o masă în cinstea de­legaţiei R.P.D. Coreene. ★ Delegaţia R.P.D. Coreene a fost primită de Constanţa Cră­ciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. (Agerpres) Expoziţii regionale Printre alte forme de stu­diere a cererii de mărfuri a populaţiei, în vederea con­tractărilor pentru semestrul II, unităţile comerciale şi cele producătoare organizează în cursul lunii aprilie expoziţii regionale la Cluj, Timişoara şi Oneşti. Expoziţiile vor cu­prinde ţesături, confecţii şi tricotaje, încălţăminte, pălării etc. Aprecierile şi sugestiile pe care vizitatorii din regiunile respective şi regiunile înveci­nate le vor face cu acest pri­lej, vor constitui un ghid atît pentru unităţile producătoare în activitatea lor de viitor, cit şi pentru unităţile comer­ciale în acţiunea de contrac­tare a produselor. (Agerpres) SPORT TENIS: Competiţia rezervată elevilor Pe terenurile Cen­trului de antrenament nr. 2 din Capitală, au început ieri, în or­ganizarea Şcolii spor­tive de elevi nr. 7 din Bucureşti, întrecerile pentru „Cupa sfatului popular al Capitalei“ la tenis rezervată ele­vilor. Aflată la cea de-a IV-a ediţie a sa, competiţia are ca scop ridicarea performanţe­lor tinerilor tenismeni, precum şi verificarea stadiului de pregătire a acestora la început de sezon. La întreceri participă 209 elevi şi eleve, reprezentînd 14 asociaţii şi cluburi sportive din oraşele Tg. Mureş, Craiova, Hunedoara, Braşov, Cluj, Câmpia Turzii şi Bucureşti. Sub în­drumarea unor cadre de specialitate elevii îşi vor disputa timp de cinci zile tradiţio­nalul trofeu. Din rîn­dul participanţilor re­marcăm pe campionii de juniori (14—16 ani) Viorel Marcu, Dan Cirpache, Andrei Ba­log, Agneta Kun, Vera Radu şi Felicia Bucur. Alături de aceştia, Io­sif Kerekeş, Radu Ni­­culescu şi Ion Sânter vor fi principalii pre­tendenţi la primele locuri. S. UNGUREANU TE SCURT • Astăzi, de la ora 16.15 pe stadionul „23 August“ din Capitală selec­ţionata cat. A de fotbal sus- -* ţine o partidă internaţională în compania formaţiei iugoslave Sarajevo. Intîlnirea este aşteptată cu in­teres deosebit, constituind un serios criteriu de selecţie a ju­cătorilor noştri fruntaşi în ve­derea viitoarelor meciuri in­ternaţionale. Echipa iugoslavă a deplasat la Bucureşti cel mai valoros lot, din care fac par­te internaţionalii Fazlagic, Biogradlic, Ferhatovic şi Mu­­sovic. Echipa Sarajevo posedă un palmares valoros. Fotba­liştii iugoslavi au învins cu 2— 1 pe Fenerbahce, cu 3—1 pe Beşiktas la Istanbul, cu 3— 1 pe Ferencvaros Buda­pesta, cu 2—1 pe Újpest Buda­pesta etc. In acest meci, echi­pa divizionară va cuprinde, printre alţii, pe Mîndru, Grea­­vu, Petru Emil, Constantin, Pîrcălab, FI. Voinea, Grăini­­ceanu, Sasu. In deschidere, de la ora 14.30 va avea loc o întilnire intre două selecţionate de ju­niori, 9 în turneul internaţional de fotbal de la Budapesta echipa maghiară Újpest Dózsa a­ în­vins cu 3—0 (1—0) pe Rapid Viena prin punctele marcate de Solimossi (2) şi Gorpecs. Ferencvaros Budapesta a în­trecut cu 2—1 (1—1) pe F.C. Austria. Au marcat Albert, Rákosi respectiv Fiala. * Simbătă, 4 aprilie, în sala sporturilor de la Floreasca, cu începere de la ora 18, e­­chipa Voinţa Bucureşti întil­­neşte pe Voros Meteor Buda­pesta în finala „Cupei campio­nilor europeni" la tenis de masă (feminin). • După con­sumarea a 7 runde, în tur­neul interna­ţional de şah de la Sarajevo, conduce mare­le maestru so­vietic Lev Polugaevski cu 5,5 puncte, urmat de Ivkov (R.S.F. Iugoslavia) 4,5 puncte, Ciocîl­­tea (R.S.R.), Fachmann și Hort (ambii R. S. Cehoslova­că) cu cite 4 puncte fiecare. Ciociltea a cîștigat partida în­treruptă cu iugoslavul Damia­­novici, dar în runda a 7-a a pierdut în 38 de mutări la marele maestru Pachmann. Alte rezultate: Polugaevski — Go­jak 1—0; Daraianovici — Hort 0—1; Parma —­ Dely re­miză; Gufeld — Kozomara re­miză. In runda 8-a, Ciocotea are piesele albe în partida cu Polugaevski.­­ Partidele jucate în runda a 4-a a turneului internaţio­nal de şah de la Bordeaux s-au încheiat cu următoarele rezul­tate: O’Kelly — Bilek remiză; Darga — Gheorghiu 1—0; Ma­­tanovici — Bouteville 1—0; Clarke — Mazzoni 1—0; Mă­riei — Forintos remiză; Trin­­gov — Rolland 1—0.­­ Au luat sfîrşit campiona­tele mondiale de scrimă (tine­ret) desfăşurate timp de 4 zile în sala „Sportcsarnok“ din Budapesta. In clasamentul fi­nal pe medalii, primul loc a fost ocupat de Franţa (2 me­dalii de aur şi una de bronz), urmată de Austria (1 de aur şi 1 de argint), R. P. Ungară (1 de aur), U.R.S.S. (2 de ar­gint), R. P. Romînă (1 de ar­gint), Suedia (2 de bronz), R. P. Polonă (1 de bronz). (Agerpres) La rampa de încărcare de la Uzina de tractoare din Braşov, de plecare spre ogoarele patriei un nou lot de maşini este gata Foto : AGERPRES CONIIMATOCRAFI SEHERAZADA -7- film pen­tru ecran panoramic : Patria (8,30; 11; 13,30; 16,15; 19; 21,30). UN SURIS ÎN PLINĂ VARA: Giulești (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15); Excelsior (10; 12; 14,15; 16,30 18,45; 21); Drumul Sării (15,30; 17,45; 20). ÎNDRĂGO­STITUL: Republica (9,45; 12; 14,15; 16,45; 19; 21,15); Bucu­reşti (9; 11; 13; 15 ; 17 ; 19; 21) ; Melodia (10; 12; 14,30; 16,45; 19, 21); Mo­dern (10; 12; 15; 17; 19; 21); Tomis (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21). CELE TREI LUMI ALE LUI GULIVER: Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30); Festi­val (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); Feroviar (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30); LOVITURA DE PEDEAPSĂ Capital (9,30;11,45; 16,30; 18,45; 21); înfrăţirea între popoare (15,45; 18; 20,15); Griviţa (10; 12; 16; 18,15; 20,30); Volga (10; 12;­ 14,15; 16,30; 18,45; 21). DOMNIŞOARA... BARBA ALBASTRĂ: Victoria (9,45; 12; 14,45; 16,30; 18,45; 21); Arta (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30); Luceafărul (15; 17; 19, 21). SECRETUL LUI MAT­­HYAS : Central 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TUDOR — Cinemascop — (ambele serii) : Lumina (10 ; 13 ; 16,15 ; U9,30). TO­ TUL RĂMlNE OAMENILOR : Union (16; 18,15; 20,30) ; Viito­rul (16; 18,15; 20,30). LEUL ŞI ARMONICA; PÎINIŞOARA, AVENTURILE UNEI PRI­­CHINDUŢE, IN LUMEA PĂ­PUŞILOR; UN LOC LA SOA­RE: Doina (de la ora 10). RE­NUL ALB: Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) MUGUR IN SOARE, MINGEA DE FOTBAL : Ti­mpuri Noi (de la ora 10 la 17 în continuare ; 19, 21). DOAMNA TU­HAU : Cul­tural (16; 18, 20). FOTO HA­BER : Dacia (9,15; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Colentina (16; 18,15; 20,30), Ferentari (16; 18,15 20.30) . Cotroceni (16; 18,15; 20.30) . IOLANTHA : Buzeşti (15,30; 17,45; 20); Floreasca (16; 18,15; 20,30). ROCCO ŞI FRA­ŢII SĂI — ambele serii: Crîn­­gaşi (16; 19,15); O ZI CA LEII: Bucegi (10; 12, 16; 18,15; 20,30); Aurora (9; 11,15; 13,36; 16; 18,15; 20,30) CEI DOI CARE AU FURAT LUNA — cinema­scop: Unirea (16; 18,15; 20,30). VACANŢĂ LA MARE: Flacă­ra (16; 18, 20); PISICA DE MARE: Vitan (15; 17; 19; 20,45). VI-L PREZINT PE BAUUEV — cinemascop: Mio­riţa (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30). CAVALERUL PARDAILLAN — cinemascop: Munca (15; 17; 19; 21). SCANO BOA: Popular (16; 18; 20,30). ERA NOAPTE LA ROMA: Moşilor (15; 18; 21). MAMELUCUL: Progresul (15,30; 18; 20,15). OMUL CU RICŞA — cinemascop: Flamu­ra (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30). HAIDUCUL DE PE CERE­­MUŞ: Lira (15,30; 18; 20,30). PAŞI SPRE LUNĂ: Pacea (16; 18, 20). Utilaje noi — produse noi La întreprinderea de prefabricate din beton de la Galaţi a intrat recent în funcţiune un nou cazan de aburi şi o instalaţie de uscat. Ca urmare,­­productivi­tatea muncii a crescut cu 14 la sută. Mări­rea capacităţii de pro­ducţie a întreprinderii a permis, de aseme­nea, introducerea în fabricaţie a unui nou produs : grinda din beton pentru complexe zootehnice şi a sporit producţia de panouri industriale prefabrica­te, fîşii cu goluri pen­tru planşee şi altele. (Agerpres) tm&mi clare, 1­ff wmk calitate itmttmm FOLOSIND FILMELE S* KOf - iHA»*.*.*- -IS «i· i­c H­R­O VI ’ tJitäää UF i?Ht IMN Ctl S.8ANI i.AÎIF Hv* și ci o latfk imne m. t xn nf.re VFV8F Sl *». ș i I 9 BIN CAR* PERMITE fotografierea și în l­ovihth de ii 1­­MINARE SLABĂ SAI LA LUMINA ARTIFI­CIALĂ.

Next