Scînteia Tineretului, iunie 1964 (Anul 20, nr. 4677-4701)

1964-06-02 / nr. 4677

„Aveţi nota 10!“... 1 IUNIE 1964. Au început examenele studenţeşti. La Institutul de construcţii din Capitală stafia de radioamplificare ne-a introdus în atmosfera febrilă a sesi­unii : se anunţau tocmai primele rezul­tate obţinute de studenţii grupei­ a 6-a (din anul III — instalaţii) la examenul de rezistenţa materialelor. Numai note bune şi foarte bune. Intrăm în sala de examene. Studentul Radu Măldărăscu îşi dezvoltă cunoştin­ţele lui despre „Rezolvarea problemei elasticităţii în funcţie de deplasări“. Ii sunt necesare pentru aceasta două table. Răspunsul său este apreciat de către exa­minator — tovarăşul conf. univ. Simion Soare — cu calificativul maxim. Studen­tul Nicolae Mirea, care a răspuns după el, a obţinut acelaşi calificativ : 10... Cineva afişase pe uşa de la intrare un bilet pe care scria : „Rezistenţa materia­lelor — examen greu". Se vede că nu s-a înşelat. Intr-adevăr, rezistența mate­rialelor a fost pentru grupa a 3-a un examen greu, dacă-l calificăm din punc­tul de vedere al rezultatelor consemnate în note de 10. Altfel, după părerea celor mai mulţi membri ai grupei, a fost un exa­men uşor, ca de altfel, toate examenele pentru care s-au pregătit din timp, te­meinic. La Facultatea de matematică-mecanici ne-a întîmpinat... „oglinda sesiunii“. La ora 13, trei grupe de studenţi terminaseră deja examenele. Bilanţul: îmbucurător. Grupa 301 (anul III) a avut examen la astronomie. S-au prezentat toţi cei 22 de studenţi. Cinci note de 10, cinci note de 9 şi 12 note de 9 şi 8 — iată o victorie care dovedeşte că studenţii grupei 301 s-au pregătit cu seriozitate pentru... în­­tîlnirea cu sesiunea. Şi în celelalte două grupe — 303 (examen la mecanică) şi 101 (examen la analiza matematică) — majoritatea studenţilor au obţinut note mari: 8, 9 şi 10. La Facultatea de chimie grupa 923 (anul I), avea examen la matematică. Studenta Georgeta Vasile, cu carnetul în mină, asculta concluziile examinatorului: „Aţi răspuns foarte bine. Se vede că aţi studiat temeinic, că aţi rezolvat singură multe probleme şi exerciţii. Aveţi nota 10 !"... Ieri, în facultăţile bucureştene, mulţi examinatori s-au adresat studenţilor cu : „Aveţi nota 10 Adresare care, neîn­doios va însoţi ca un leit-motiv întreaga A. V. In examen (Studentul Lucian Dote din anul 111 al Facultăţii de instalaţii — ins­­titutul de cons­trucţii) Foto : E. COJOCARUI Duminică diminea­ţa a avut loc aduna­rea pionierilor din oraşul Bucureşti, dedi­cată Zilei Internaţio­nale a Copilului. Cei 800 de pionieri şi şco­lari participanţi la adunarea din sala de teatru a Palatului Pio­nierilor au ascultat cu viu interes cuvîntul tov. conf. univ. Ta­mara Dobrin, membră a Comitetului Execu­tiv al Consiliului Na­ţional al Femeilor, care le-a vorbit des­pre însemnătatea Zi­lei de 1 Iunie. In continuare, spec­tacolul susţinut de formaţiile artistice ale palatului a consti­tuit o minunată tre­cere în revistă a măiestriei celor mai tineri artişti amatori. Intr-o revărsare de voioşie şi tinereţe — expresie a copilăriei fericite — pe scenă s-au perindat coruri, recitatori, instrumen­tişti, dansatori, ba­lerini. Tabloul core­grafic pe nepieritoa­rea melodie enesciană a „Rapsodiei romine“ — a închegat sub ochii micilor specta­tori — într-o bogăţie coloristică de costume — imaginea plaiurilor romîneşti cu frumu­seţea lor de nedescris; glasuri de fluier şi bucium, de flaut şi vioară aduceau pe scenă unduirea lină a pîrîurilor sub lună, şipotul izvoarelor, foş­netul codrilor, mlă­dierea cîmpiilor... „Că­luşarii“ şi-au făcut apariţia într-o dez­lănţuire de energie şi optimism. Corurile au înălţat imnuri de slavă patriei noi, so­cialiste, partidului. I. MIHUŢ Sărbătoare la IP&ilssIisE i­sotiieHIor Teliuc. O parte din uni­versul destinat produc­ţiei de fontă a Hunedoa­rei se extrage de aici. Se lucrează la deschide­rea orizontului . Foto : I. CUCU PE MARILE TRASEE ALE ÎNTRECERII SOCIALISTE La Hunedoara mai mult cocs înseamnă cît mai multă fontă. Două sînt căile posibile pentru a­­cest fapt : 1) Economii de cocs. 2) O producție sporită de cocs a Uzi­nei cocso-chimice. De aici vom pleca în reporta­jul nostru de astăzi. METAMORFOZA CĂRBUNELUI Sîntem la Uzina cocso-chimică. Siluete arhitecturale ciudate, ne­gre sau înnegrite de fum. Drumul parcurs de cărbune pînă a deveni cocs este următorul : hurta de la Lupeni este măcinată şi ameste­cată, în proporţii bine stabilite, cu materii volatile. Praful astfel obţinut este introdus în magazia uneia din maşinile de şarjare. O maşină de şarjare este de fapt o altă uzină pe roţi, cît o casă cu două etaje care se plimbă înainte şi înapoi în faţa cuptoarelor. Pra­ful de cărbune este introdus într-o cavitate cu aproximativ acelaşi volum cu al cuptorului. Maiurile mecanice comprimă praful de căr­bune pînă la duritatea stabilită. Calupul, numit tehnic „pilot“, de forma unei uriașe cărămizi, este introdus apoi în cuptorul încălzit la 1 370 grade C. Stînd aici timp de 18 ore, praful de cărbune se transformă în cocs. Uzina are mai multe baterii. Pentru fiecare baterie, o maşină de şarjare. După deşarjare, cocsul este răcit prin stropire cu apă. Producerea cocsului este însă o operaţie mult mai complexă, care cere unui colectiv o muncă de mare calificare şi răspundere. COCSARII - AJUTOARELE FURNALIŞTILOR In întrecerea socialistă colecti­vul uzinei s-a angajat la începu­tul anului să producă peste plan 5 500 tone de cocs. La sfîrşitul lunii mai uzina a produs cu 3 560 de tone mai mult decît prevedea planul. Asta s-a petrecut paralel cu­ o îmbunătăţire substanţială a calităţii cocsului. De altfel, aceas­ta este principala preocupare a cocsarilor. O bună calitate pre­vede o rezistenţă mecanică a coc­sului de peste 70 la sută. Potrivit acestei cerinţe a jurnaliştilor, ex­primată la începutul anului, coc­­sari au făgăduit ridicarea rezis­tenţei mecanice a cocsului la 71 la sută. „Făgăduiala dată — spune un proverb — e datorie curată“. De la începutul acestui an şi pînă acum, rezistenţa mecanică a coc­sului s-a menţinut la media de 72 la sută. Ce a stat la baza a­­cestor succese ? In primul rînd s-a acordat o atenţie deosebită depozitării materiei prime — căr­bunele. Aceasta a fost depozitată în ordinea intrărilor şi consumată în aceeaşi ordine. Faptul are o deosebită importanţă. Păstrat ast­fel, praful de cărbune nu se oxi­dează şi, deci, nu-şi pierde pro­prietăţile de cocsificare. Au fost întocmite reţete pe blocuri de baterii. Măsura s-a do­vedit a fi foarte eficace. Prin a­­plicarea ei s-a asigurat o struc­tură optimă a cocsului, fapt care a dus la creşterea rezistenţei me­canice. Şi în ceea ce priveşte sis­temul de stingere a cocsului, co­lectivul a venit cu înnoiri. La sis­temul de irigare s-a introdus cu­răţirea automată a duşurilor de stropire. Şirul unor asemenea mă­suri poate continua. Asta din punct de vedere teh­nic. Lucrul cel mai important însă a fost munca oamenilor. Iniţiativa jurnaliştilor de a produce întrea­ga cantitate de fontă elaborată peste plan din cocs economisit, dintr-o bună calitate a acestuia, ca şi din depăşirile de plan ale coc­seriei a fost întîmpinată de co­lectivul de aici prin fapte de muncă. Cocsarii — cei de la ram­pe, mecanicii de locomotivă, me­canicii de la turnurile de răcire — antrenaţi în întrecere, au adus fiecare, potrivit operaţiei ce-i este încredinţată, o parte de contribu­ţie la îmbunătăţirea calităţii. Una dintre cerinţele curente ale muncii cocsarilor este — cum am mai spus — reducerea consumu­lui de amestec pe şarjă. Cel mai adesea, cerinţa aceasta este pusă în relaţie cu reducerea numărului spargerilor de piloţi. Spargerea pi­loţilor se produce atunci cind în timpul introducerii calupului din praf de cărbune în cuptor, calupul, insuficient presat şi omogen, se sparge, se rupe şi cade pe plat­formă înainte de a intra în cup­tor. Printr-o asemenea spargere nu numai că o parte­ din cărbu­nele destinat cocsificării trebuie să urmeze din nou un întreg flux tehnologic, dar se reduce (pentru perioada acelei şarje) producţia cuptorului. Se leagă, deci, de a­­cest fenomen şi indicele de utili­zare al cuptoarelor. Pentru mecanicii de pe maşinile de şarjare, spargerile de piloţi constituie problema problemelor. Ştefan Buţucan — un tînăr me­canic de pe una din maşinile de şarjare (la formarea piloţilor) ne M. CARANFIL V. DINULESCU C. PRIESCU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎNTRE MINEREU SI FONTA-COCSUL Citiţi pag. a II-a: S­PORT CORESPONDENȚĂ DIN SOFIA (De la trimisul nostru) SPARTMHIADA REPUBLICANA DUMINICĂ DIMINEATA PE „REPUBLICII" 90 DE MINUTE DE FOTBAL! Un nou şlep de 1000 tone lansat la apă GALAŢI (de la corespon­dentul nostru).­­ Zilele aces­tea de pe cala de lansare a Şantierului naval „1 Mai“ din Brăila a fost lansat la apă un nou şlep de 1 000 tone. Acesta este cel de-al IV-lea şlep lan­sat la apă de la începutul a­­cestui an. Faţă de celelalte nave de acelaşi gen lansate pînă acum, la acesta s-a folo­sit sudură automată şi semi­automată într-un procent mai mare, craiţuirea arc-aer pre­cum şi alte metode tehnolo­gice de mare productivitate, care au dus la scurtarea sim­ţitoare a staţionării navei pe cală. AIn excursie Simbătă şi duminică, aproape 1 500 de petrolişti, metalurgişti, mineri şi alţi oameni ai muncii din regiunea Ploieşti au făcut excursii pe Valea Prahovei, la Poiana Bra­şov, Poiana Narciselor, Muntele Roşu, Valea Oltului. Staţiunile de odihnă de pe Valea Prahovei au găzduit şi ele peste 3 000 de vizi­tatori din Bucureşti, regiunile Ol­tenia, Dobrogea şi Cluj, precum şi turişti de peste hotare. Un grup de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşu­lui Galaţi au făcut o excursie îm­preună cu familiile lor la Bicaz şi Lacul Roşu. Numeroşi mineri, metalurgişti şi alţi oameni ai muncii din regiunea Hunedoara s-au deplasat în staţi­unile balneoclimaterice de la Geoagiu, Vaţa de Jos, Călan­ Băi, Miercurea. (Agerpres) Război de ţesut mătase şi bumbac Printre maşinile moderne realizate în ultimul timp de metalurgiştii Uzinelor „Uni­rea" din Cluj se numără un nou război de ţesut mătase şi bumbac. Acesta este primul război romînesc destinat pro­ducerii ţesăturilor din fire de mătase naturală, artificială sau sintetică cu contextură simplă sau complexă, cu bătă­tură în două culori sau două fire diferite. El poate executa ţesături cu o desime de 8— 120 fire pe centimetru, cu o viteză de lucru de 185 pînă la 200 bătăi pe minut, lucrînd, la toate vitezele fără trepi­daţii. Noua maşină este prevăzută cu toate elementele de auto­matizare şi control. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 46774 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 iunie 1964 Încheierea tratativelor dintre delegațiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi C. N­. A. WASHINGTON 1 — Trimi­sul special L. Rodescu trans­mite : Luni dimineaţa la Washing­ton au continuat tratativele între delegaţiile guvernamen­tale ale R. P. Romíné şi Sta­telor Unite, în după amiaza aceleiaşi zile a avut loc sem­narea Comunicatului comun cu privire la tratativele dintre cele două delegaţii guverna­mentale. La ora 15,30 (ora locală) de­legaţia romînă condusă de Gh. Gaston Marin, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniş­tri a sosit la Departamentul de Stat unde a fost primită de Averell Harriman, subse­cretar de stat, şeful delegaţiei americane, şi de membrii ace­steia. în sala în care s-au des­făşurat timp de două săptă­­mîni tratativele, la masă au luat loc Gh. Gaston Marin şi Averell Harriman, care au semnat textul Comunicatului comun în limbile romînă şi engleză, în numele guvernului R.P. Române şi respectiv al guvernului Statelor Unite. Timp de mai multe minute reprezentanţi ai agenţiilor fo­tografice, ai televiziunii au luat imagini înfăţişînd mo­mentul semnării şi momentul cînd cei doi şefi de delegaţii şi-au strîns mîinile exprimîn­­du-şi reciproc felicitări. Au asistat, de asemenea, repre­zentanţi ai marilor agenţii de presă şi ziarelor americane şi străine, specialişti şi experţi ai celor două delegaţii, func­ţionari superiori din Departa­mentul de Stat. O dată cu semnarea Comu­nicatului comun tratativele oficiale româno-americane s-au încheiat. Comunicat comun între 18 mai şi 1 iunie 1964, reprezentanţii guvernelor Re­publicii Populare Romina şi Statelor Unite ale Americii s-au întâlnit la Washington pentru a discuta probleme de interes comun, îndeosebi eco­nomice şi comerciale. Delega­ţia romînă a fost condusă de Gheorghe Gaston Marin, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedintele Comi­tetului de Stat al Planificării. Delegaţia Statelor Unite a fost condusă de W. Averell Harriman, subsecretar de stat pentru afacerile politice. în cursul tratativelor, cele două delegaţii au constatat îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, ca urmare a acordului din 30 martie 1960 privitor la rezolvarea recipro­că a pretenţiilor şi altor pro­bleme financiare. Ele au con­statat îndeosebi rezultatele re­ciproce avantajoase ale inten­sificării schimburilor cultura­le, de învăţământ, ştiinţifice şi altele care au avut loc în ultimii ani între cele două ţări. Reprezentanţii celor două guverne au căzut de acord că trebuie făcuţi noi paşi spre îmbunătăţirea în continuare a relaţiilor reciproce, în acest scop ei au ajuns la următoa­rele înţelegeri : 1. Guvernul Statelor Unite este de acord să stabilească o procedură de licențe generale în baza căreia cea mai mare parte a mărfurilor va putea fi exportată către România fără a fi necesare licențe in­dividuale de export. Pe lingă aceasta, guvernul Statelor U­­nite este de acord să elibereze licenţe pentru un număr de instalaţii industriale speciale pentru care delegaţia romînă a manifestat interes deosebit. Guvernul Republicii Popu­lare Române este de acord să autorizeze întreprinderile şi instituţiile din Romînia să vîndă sau să acorde licenţe pentru tehnologie românească către firme din Statele Unite. Cele două guverne au con­venit ca produsele, proiectele şi procedeele tehnice expor­tate din Statele Unite în Ro­mînia să nu fie retransmise sau reexportate fără consim­­ţămîntul prealabil al guver­nului Statelor Unite. Ele au fost, de asemenea, de acord ca contractele dintre întreprinde­rile de stat române și firmele din Statele Unite privind im­porturile din România, să poa­tă prevedea limitări asupra reexportului sau retransmite­rii fără consimțămmntul prea­labil al furnizorului român. Cele două guverne vor înlesni în mod reciproc schimbul de informaţii cu privire la folo­sirea şi destinaţia produselor, proiectelor şi procedeelor teh­nice exportate dintr-o ţară în alta. 2. Cele două guverne au fost de asemenea, de acord să stabilească aranjamente pen­tru protecţia reciprocă a drep­turilor de proprietate indus­trială şi de procedee. S-a că­zut de acord ca contractele comerciale dintre întreprinde­rile de stat române şi firmele din Statele Unite să poată pre­vedea rezolvarea diferendelor şi disputelor comerciale prin arbitraj într-o ţară terţă sau prin tribunale internaţionale corespunzătoare, potrivit înţe­legerii părţilor contractante. 3. Cele două guverne au convenit, de asemenea, ca la cererea uneia din părţi să se consulte în legătură cu orice alte probleme care s-ar putea ivi pe măsura dezvoltării co­merţului dintre cele două ţări. 4. In scopul promovării co­merţului dintre România şi Statele Unite reprezentanţii guvernului român şi-au expri­mat dorinţa de a lărgi activi­tatea Oficiului comercial de la New York din cadrul misiunii române din Statele Unite. De­legaţia Statelor Unite a expus planul în vederea înfiinţării la Bucureşti a unui oficiu pen­tru promovarea comerţului în cadrul misiunii Statelor Unite din România. S-a convenit, de asemenea, că­­ cele două ţări vor putea înfiinţa oficii pen­tru promovarea turismului. 5. Ambele guverne au fost de acord să faciliteze intrarea, călătoria şi activitatea repre­zentanţilor firmelor şi între­prinderilor precum şi a mi­siunilor comerciale. Ele au fost de asemenea de acord să faciliteze schimbul de expo­ziţii comerciale şi publicarea de materiale pentru promova­rea comerţului. 6. Ambele delegaţii au re­cunoscut că dezvoltarea de relaţii comerciale importante şi durabile între cele două ţări cere promovarea comer­ţului în ambele sensuri. Delegaţia romînă a subli­niat că produsele romîneşti nu pot concura în condiţii de egalitate pe piaţa Statelor Unite, datorită tarifelor va­male aplicate acestor produse. Ea a declarat că acest factor ar putea limita dezvoltarea comerţului dintre cele două ţări. Delegaţia Statelor Unite a luat notă de această preo­cupare şi a explicat prevede­rile în vigoare din legislaţia Statelor Unite. Cele două de­legaţii au convenit să se acor­de o preocupare continuă mij­loacelor de dezvoltare a co­merţului dintre România şi Statele Unite. 7. Cele două delegaţii au luat notă de progresele reali­zate în problemele consulare şi, în numele guvernelor lor au fost de acord să fie luate noi măsuri pentru a facilita rezolvarea reciprocă a proble­melor consulare. în interesul îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor consulare, ele au fost de acord ca reprezentan­ţii celor două guverne să se întîlnească la Washington în luna­ septembrie 1964 pentru a negocia o nouă convenţie consulară între cele două ţări. 8. Delegaţiile au exprimat intenţia celor două guverne de a lărgi programul existent de schimburi culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele între Romînia şi Statele Unite. 9. Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Statelor Unite ale Americii au ridicat astăzi nivelul misiuni­lor lor diplomatice din Bucu­reşti şi Washington de la ran­gul de legaţie la cel de amba­sadă. Schimbul de ambasa­dori se va face la o dată apro­piată. La încheierea întîlnirilor, vicepreşedintele Gaston Marin şi subsecretarul Harriman şi-au exprimat speranţa, în numele guvernelor lor, că progresul ce se va realiza prin traducerea în viaţă a în­ţelegerilor la care s-a ajuns va constitui baza pentru lăr­girea şi îmbunătăţirea conti­nuă a relaţiilor dintre Repu­blica Populară Romînă și Statele Unite ale Americii. Noi linii tehnologice La întreprinderea de prefabricate din Giurgiu, aparţinînd Ministerului Trans­porturilor şi teleco­municaţiilor, au intrat în funcţiune două noi linii tehnologice pen­tru producerea traver­selor de cale ferată. Noile linii, echipate cu instalaţii de mare productivitate, reali­zate în ţară, au o ca­pacitate anuală de producţie de 250 000 traverse. Datorită aplicării unor soluţii construc­tive avansate, calita­tea traverselor fabri­cate s-a îmbunătăţit, realizîndu-se totodată şi o economie anuală de aproximativ 300 tone oţel de înaltă re­zistenţă, în prezent, în în­treprindere se fac şi lucrări pentru moder­nizarea liniilor tehno­logice existente care produc piloni de be­ton armat pentru con­strucţii hidrotehnice, fundaţii de adîncime şi stâlpi necesari elec­trificării. Intrarea în funcţi­une a noilor capaci­tăţi de producţie per­mite extinderea folo­sirii prefabricatelor în lucrările de construcţii din transporturi şi te­lecomunicaţii. (Agerpres) Autobuzul T. V.-7 Constructorii de autovehicule din Capitală au în­ceput să producă un autobuz nou, de capacitate mică — TV-7 — care poate fi întrebuinţat la trans­porturi interurbane şi turistice, cu amenajări specia­le în acest scop. Lungimea redusă a autobuzului (7,5 m) permite o manevrabilitate foarte bună chiar şi pe cele mai strînse serpentine. Motorul de 140 CP, cu 8 cilindri dispuşi în formă de V, îi asigură o viteză pînă la 100 km pe oră. Capacitatea autobuzului este de 28 de locuri pe scaune pentru varianta interurbană şi 24 locuri pe scaune pentru varianta turism. Proiectat în întregime în uzină, noul autobuz poate fi comparat cu alte autobuze de acest fel pro­duse în ţări cu o industrie dezvoltată. Confortul că­lătoriei este mult îmbunătăţit datorită folosirii u­­nor sisteme moderne de suspensie a roţilor, comple­tate cu amortizoare telescopice.­­ Autobuzul este, de asemenea, dotat cu dispozitive pentru încălzire independentă şi de ventilaţie. Forma exterioară elegantă, schimbată faţă de ve­chile autobuze fabricate în această uzină, este com­pletată de un parbriz panoramic care asigură şofe­rului şi pasagerilor o vizibilitate mărită. Primele autobuze de acest fel vor fi date în folo­sinţă în cursul acestui an, în special pe traseele din zonele de deal şi de munte, cu pante pronunţate. (Agerpres)

Next