Scînteia Tineretului, iulie 1964 (Anul 20, nr. 4702-4728)

1964-07-22 / nr. 4720

ctivitatea colectivu­lui nostru în pri­mele şase luni din acest an a fost rod­nică. Angajamentele luate în cinstea ce­lei de-a XX-a ani­versări a Eliberării patriei au fost îndeplinite aproape în întregime. Planul producţiei globale a f°st depăşit cu 3,9 la sută iar cel al producţiei marfă cu 6/9 la suta. La sfîrşitul semestrului I, la În­treprinderea forestieră­ Nehoiu au fost îndepliniţi şi depăşiţi, pe sor­­timente, toţi indicatorii de utili­­zare a masei lemnoase, iar valoa­rea diferitelor produse date peste plan depăşeşte suma de 4°000 lei. Odată cu aceasta, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost îndeplinită în proporţie de 100,4 la sută, cu 8,5 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea aces­tor rezultate o contribuţie impor­tantă a fost adusă şi de tinerii din întreprinderea noastră, care reprezintă majoritatea salariaţilor. Valorificarea cit mai completă a masei lemnoase începe chiar din sectoarele de exploatare. Numai brigăzile complexe, în acord glo­bal, au exploatat pînă acum peste 65 la sută din întreaga masă lem­noasă realizată de întreprindere. Aceste brigăzi au căpătat o bo­gată experienţă în obţinerea unei cit mai mari cantităţi de lemn de lucru. Rezultate deosebite au obţinut muncitorii de la gura de exploa­tare Paltinu. în acest sector — ca şi în celelalte şase cîte are întreprin­derea — doborîrea copacilor se face „de la sol“. Nici un ciot nu mai rămîne în parchet să străju­iască locurile. Tapa (scobitura care se face în arbore ca să uşu­reze lucrul drujbiştilor) şi şpron­­ţul (rotunjirea la capete a buşte­nilor pentru a înlesni tîrîrea) se fac acum cît mai mici, proporţio­nale cu diametrul arborelui. La propunerea tinerilor din acest sec­tor, conducerea întreprinderii a hotărît ca la buştenii cu diametre mici şi lungime pînă la 7 m să se execute şpronţul numai la un capăt, fapt care contribuie la redu­cerea substanţială a consumului specific. O atenţie deosebită acordă colectivul de aici valorificării cren­gilor. Din cele cu diametrul mai mare de 10 cm se realizează acum o mare cantitate de lobde pentru celuloză şi P.F.L., iar cele mai sub­ţiri sunt strînse în snopi şi folo­site ca lemn de foc. Aşa se face că, la Paltinu, muncitorii au obţi­nut de la începutul anului şi pînă în prezent, un plus de masă lem­noasă care echivalează cu circa 250 tone de lemn de foc. Indicele de valorificare a lemnului este cu mult superior celui obţinut în alte sectoare : el reprezintă aproape 99 la sută la răşinoase şi 75 la sută la fag, faţă de 88 şi respectiv 58 la sută cît prevede planul. înainte vreme, tăierea copacilor se făcea „din ochi". Oamenii cău­tau să doboare arborii cei mai groşi şi de jos în sus, pe pantă, deoarece era mai uşor să se apro­pie lemnul de platformele de în­cărcare. Aceasta înseamnă o în­­­greunare a culturii raţionale a­­ parchetelor, o exploatare dezavan­tajoasă. Astăzi aplicăm metoda de tăiere în rînd, de sus în jos şi la timpul optim. Silvicultorii vin în sprijinul muncitorilor de la ex­ploatare, indică ce arbori pot fi tăiaţi. Aceasta este o metodă şti­inţifică şi organizaţia U.T.M. de aici, cu ajutorul inginerilor, maiş­trilor şi silvicultorilor, a explicat tinerilor avantajul acestei metode noi de muncă, care s-a generali­zat apoi în toate sectoarele de exploatare. In acest fel, tăierea se face mai raţional, parchetele ră­­mîn curăţate, iar Ocolul silvic poate trece imediat la împădurire. La sectorul de industrializare, valorificării complexe a masei lem­noase i se acordă aceeaşi atenţie. La întocmirea modelelor de tăiere, se are în vedere ca prin debitare să se piardă cît mai puţină masă lemnoasă. Un rol deosebit revine gateriştilor şi desenatorilor de cherestea. Ca şi comunistul Nico­­lae Chirică de la sectorul Pal­tinu, şeful sectorului gatere, tehnologul Francisc Noel este un bun sfătuitor al tinerilor. Cînd este necesară rezolvarea unor pro­bleme privind buna gospodărire a lemnului aici se obişnuieşte ca şe­ful de sector să stea de vorbă cu cei mai buni muncitori, vîrstnici şi tineri, stabilind împreună mă­surile cele mai potrivite. Aşa s-a ajuns, bunăoară, la folosirea pîn­­zelor cu grosime 1,8 mm în locul celor de 2,2 mm. Reducerea cu 0,4 mm a grosimii pare la început cu totul neînsemnată. Un calcul su­mar arată însă că la 1000 de buşteni cu diametrul de circa 40 cm şi cu lungimi de 5 m se pot economisi peste 5 mc, de lemn. Său, un alt exemplu. Pentru debi­tarea buştenilor groşi de calitate inferioară foloseam în trecut me­toda tăierii „pe plin", adică tăie­rea la gater a întregului buştean, care avea şi porţiuni necorespun­zătoare, iar cheresteaua era înca­drată, în mod firesc, la categorii inferioare.. Acum s-a introdus me­toda debitării pe segmenţi : o me­todă de tăiere care constă din in-DUMITRU BULARCA secretar IOSIF COMAN membru în comitetul U.T.M. al I.F. Nehoiu (Continuare în pag. a 111-a) c­umm­icat REVINE FAPTĂ In cinstea /j/n aniversari a celei de-a d­ia eliberării patriei Succese ale constructorilor de utilaje Desfășurînd larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, toate uzinele producătoare de utilaje chimice, energetice şi metalurgice, şi-au realizat sarcinile de plan prevăzute pe primul semestru al anului. Pe întreaga Direc­­­­ţie generală s-a obţinut o producţie suplimen­tară a cărei valoare depăşeşte cu peste 44 mi­lioane lei şi este cu 21,8 la sută mai mare faţă de realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut. Importante succese au obţinut în perioada amintită şi colectivele uzinelor producătoare de utilaj petrolier şi minier. Planul producţiei globale în această ramură de producţie a fost depăşit cu 2,7 la sută. Cea mai mare parte a sporurilor de producţie înregistrate s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii cu 1,8 la sută faţă de indicele planificat. Printre cei mai buni lucră­tori din secţia montaj final a Uzinei de autobuze din Capitală se numără şi tinerii lăcătuşi din fotografie — Dobre Iordache, Mihai Di­ma şi Ion Sorici — sur­prinşi în plină activitate. Foto: O. PLECAN Culesul fructelor este în toi In gospodăriile agricole de stat din regiunea Crişana cu­lesul fructelor este în toi. Nu­mai în ultimele trei săptămîni au fost strînse şi livrate uni­tăţilor „Aprozar“ peste 200 to­ne fructe. Cea mai mare can­titate se obţine din livezile noi, plantate în ultimii ani pe terenurile improprii altor cul­turi agricole. Numai în acest an au intrat pe rod în regiune peste 100 de ha. plantate cu piersici, caişi şi meri, iar în anul viitor vor mai intra pe rod alte aproape 200 ha­ cu pomi de mare valoare econo­mică. Ca urmare a dezvoltării sec­torului pomicol gospodăriile de stat din regiunea Crişana, livrează statului în acest an, de 3 ori mai multe fructe de­cit în 1960. (Agerpres) Cu schitul pe Bega Foto: N. STELORIAN OAM­ENI DRAGI lţi oameni fru­moşi (şi fizic, dar mai ales moral) intere­sanţi, pasionaţi, cu idealuri pre- ■ cise şi limpezi, am cunoscut? Grea întreba­re pentru un reporter, a­­flat mereu la drum şi, deci, mereu în contact cu oame­nii. Am cunoscut mnii, şi dacă timpul n-ar fi, ome­neşte vorbind, limitat, — precis aş putea spune : zeci de mii, milioane. E greu să-i categoriseşti, să dai întîie­­tate unuia sau altuia. Şi to­tuşi, dacă aş fi pus să citez, fie şi la întimplare, ci­tiv­a dintre cei ce mi-au rămas cei mai dragi în urma dru­murilor prin şantiere şi uzi­ne, tăcute în ultimii ani, pe doi dintre ei i-aş cita in pri­mul rînd. Ei între ei nu se cunosc, probabil nici lui, ştiu unul de altul (Să-şi fi întilnit, cumva, prin ziare numele şi fotografiile ? — fiindcă despre ei s-a mai scris. Sau să se fi întilnit unul cu al­tul în jurnalele de actuali­tăţi ale filmelor?) Nici de semănat nu seamănă unul cu altul (unul e brunet, ne­gricios, celălalt aproape blond), nici meseriile nu li-s la fei (unul e montor, con­struieşte uzine chimice, ce­lălalt e inginer într-o uzină metalurgică, construieşte autocamioane). Şi totuşi a­­ceşti doi tineri, apropiaţi in primul rînd prin vîrstă (au in jurul a 30 de ani) au o trăsătură foarte comună: le place să muncească, mun­cesc şi ştiu să muncească într-un stil admirabil. Constantin Enache lucrea­ză la Brazi, pe şantierul viitorului Combinat petro­chimic. Este un tip delicat deşi, ca om, pare — ceea ce se cheamă un om „moale". La prima vedere pare şi ti­mid. Vorbeşte ca o fată sfi­oasă şi umblă cu un calm care pare neverosimil în­­tr-un şantier unde totul tre­pidează. L-am urmărit pe a­­cest tin­eri de mai multe ori, odată chiar o zi întreagă, în munca lui şi, de dimineaţă pînă seara, nu l-am văzut stind o clipă. Mi-am dat seama că nu e omul care „aleargă“ , in sensul strict al cuvîntului. E insă omul care se ţine de treabă cu o remarcabilă tenacitate, cu un puls egal,­­ca al marilor maeştri, care merg în cursă lungă. Deşi, altfel, mult mai calm, Enache mi-a adus în minte imaginea hocheiş­­tilor care conduc cu artă puc-ul pînă la plasa de ţintă. Şef de echipă, Enache conduce vreo 10 oameni care — cu o singură excep­ţie — sunt tineri ca şi ei, sau mai tineri. Oamenii sunt, sub comanda lui, împărţiţi in două grupe: 1. cei de la baracă, 2. cei din instalaţie, —­ rohrt fiecărui grup fiind foarte precis — primul, să pregătească materialul ne­cesar, iar celălalt să mon­teze conform schemei, pie­sele pregătite. Intre aceşti doi poli principali intervine Enache ca un dirijor, dar mai mult decit atit, ca un om care — şi într-o parte şi in alta — pune mina pe unealtă şi „trage la şaibă", ca oricare. Dincolo de toţi, el are însă alte o mie de sarcini, principala fiind a­­ceea de a dirija tehnic lu­crarea (nu se pune nicăieri nici o piesă iată să ştie, fără să vadă el), la care se adau­gă răspunderea ca echipa EUGEN FLORESCU (Continuare in pag. a 111-a) Peisaj: ploieştean: (fotografia repre­zintă o parte din noile blocuri de locuinţe din zona Ploieşti-Sud, din vecinătatea po­dului ce trece peste calea ferată la Uzinele 1 Mai). ECONOMII LA PREŢUL DE COST BAIA MARE. — Colectivele din exploatările Trustului minier Baia Mare întîmpină cea de-a 20-a aniversare a Eliberării patriei cu rezultate deosebite din muncă. In primul semestru al anu­lui, minerii exploatării Săsar — Baia Mare au realizat economii suplimentare în valoare de 5 776 000 lei, iar cei de la exploatarea din Baia Borșa economii a căror valoare se cifrează la 2 718 000 lei. Rezultate asemănătoare au obţinut şi minerii de la exploatările Herja şi Cavnic. Ó téáfes IN PAG. A II-A: • Pentru şeptelul gos­podăriei — litrare din abundenţă • Unde mergem să în­văţăm ? IN PAG. A III-A : • In pas cu cerinţele producţiei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI Seria II, nr. 4720 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 22 iulie 1964 Aşa se naşte un mare artist plastic Polo: O. ARCADIE Moto - încărcătoare de trei tone La uzina mecanică din Ti­mişoara a început să se fa­brice moto-încărcătoare des­tinate mecanizării operaţiilor de încărcare, descărcare şi manipularea materialelor in uzine, depozite, magazii etc. Capacitatea de încărcare a acestor utilaje este de 3 tone, iar înălţimea maximă de ridi­care a sarcinii de 3,4 metri. Moto-încărcătoarele sunt dotate cu instalaţii hidraulice echipa­te cu motoare Diesel de 65 CP, au două viteze de deplasare — înainte şi înapoi — viteza cu sarcină fiind de 20 km pe oră. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a do-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv, şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul romín împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică, statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R.P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi ,­continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine CRONICA ACTUALITĂŢII RITM INTENS LA RECOLTARE „Parada modei — UN NOU STUDI0U CINEMATOGRAFIC De curînd a luat fiinţă Stu­dioul cinematografic „Anima-­­ film-Bucureşti“ cu sediul în Capitală. Studioul este desti­nat producerii de filme artisti-'­ce de animaţie, filme de pu­blicitate şi diafilme. Filmele realizate aici vor fi puse şi la­­ dispoziţia Studioului de tele­viziune. Noul studiou va oferi cine­aştilor din acest domeniu po­sibilitatea de a ridica în con­tinuare calitatea producţiei noastre cinematografice de a­­nimaţie, care se bucură în prezent de o bună apreciere atît în ţară, cît şi peste ho­tare. (Agerpres) In aceste zile în gospodăriile de stat din ţară recoltatul griului se desfăşoară într-un ritm tot mai intens. După datele existente la Trustul central Gostat, re­zultă că pînă la 20 iulie griul de toamnă a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 440 000 hectare. Au terminat complet re­coltatul griului gos­podăriile de stat din zece trusturi printre care cele din Cons­tanţa, Tulcea, Bră­ila, Bucureşti, Fe­teşti, Călăraşi, Sîn­­nicolau Mare, Cra­iova şi altele. De a­­semenea, în alte nu­meroase gospodării de stat cum sînt cele din trusturile Argeş, Timişoara şi Tr. Se­verin, această lucrare se apropie de sfîrşit. Concomitent cu re­coltarea cerealelor păioase, mecanizato­rii din gospodăriile agricole de stat acor­dă o atenţie tot mai mare executării ară­turilor de vară şi în­­sămînţării culturilor furajere. (Agerpres) litoral 1964“ în Sala sporturilor din Con­stanţa a avut loc marţi seara „Parada model - litoral 1964", organizată de întreprinderea comerţului cu ridicata pentru textile, încălţăminte — Con­stanţa. Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ a prezen­tat peste 200 din cele mai noi şi practice modele de vară pentru femei şi bărbaţi, în zilele următoare parada mo­dei va fi prezentată şi oame­nilor muncii aflaţi la odihnă în staţiunile : Eforie Nord şi Mamaia­ . (Agerpres) ZILE DE VACANŢĂ Cei peste 1 000 de elevi ai grupurilor şcolare de petrol­­chimie din Ploieşti, Tîrgovişte şi Cimpina, rămaşi pe timpul verii în aceste localităţi, îşi petrec vacanţa în mod plăcut şi folositor. Un grup de 120 de elevi s-au înapoiat recent dintr-o excursie făcută pe văile Prahovei, Tro­­tuşului şi Oltului. Alte grupuri vizitează în prezent diferite lo­calităţi din ţară, îndeosebi şan­tierele petroliere din Moldova şi Oltenia. Numeroşi elevi care fac practică în schele, răfi­nării şi uzinele chimice din regiune vizitează în timpul liber dife­rite monumente istorice, aşeză­minte de artă. De asemenea, ei urmăresc cu interes conferinţe pe diferite teme, participă la şezători literare, seri muzicale şi alte manifestări consacrate zilei de 23 August. La bazele sportive au loc întreceri în ca­drul Spartachiadei republicane. ............... (Agerpres)

Next