Scînteia Tineretului, iulie 1964 (Anul 20, nr. 4702-4728)
1964-07-22 / nr. 4720
ctivitatea colectivului nostru în primele şase luni din acest an a fost rodnică. Angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a Eliberării patriei au fost îndeplinite aproape în întregime. Planul producţiei globale a f°st depăşit cu 3,9 la sută iar cel al producţiei marfă cu 6/9 la suta. La sfîrşitul semestrului I, la Întreprinderea forestieră Nehoiu au fost îndepliniţi şi depăşiţi, pe sortimente, toţi indicatorii de utilizare a masei lemnoase, iar valoarea diferitelor produse date peste plan depăşeşte suma de 4°000 lei. Odată cu aceasta, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost îndeplinită în proporţie de 100,4 la sută, cu 8,5 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie importantă a fost adusă şi de tinerii din întreprinderea noastră, care reprezintă majoritatea salariaţilor. Valorificarea cit mai completă a masei lemnoase începe chiar din sectoarele de exploatare. Numai brigăzile complexe, în acord global, au exploatat pînă acum peste 65 la sută din întreaga masă lemnoasă realizată de întreprindere. Aceste brigăzi au căpătat o bogată experienţă în obţinerea unei cit mai mari cantităţi de lemn de lucru. Rezultate deosebite au obţinut muncitorii de la gura de exploatare Paltinu. în acest sector — ca şi în celelalte şase cîte are întreprinderea — doborîrea copacilor se face „de la sol“. Nici un ciot nu mai rămîne în parchet să străjuiască locurile. Tapa (scobitura care se face în arbore ca să uşureze lucrul drujbiştilor) şi şpronţul (rotunjirea la capete a buştenilor pentru a înlesni tîrîrea) se fac acum cît mai mici, proporţionale cu diametrul arborelui. La propunerea tinerilor din acest sector, conducerea întreprinderii a hotărît ca la buştenii cu diametre mici şi lungime pînă la 7 m să se execute şpronţul numai la un capăt, fapt care contribuie la reducerea substanţială a consumului specific. O atenţie deosebită acordă colectivul de aici valorificării crengilor. Din cele cu diametrul mai mare de 10 cm se realizează acum o mare cantitate de lobde pentru celuloză şi P.F.L., iar cele mai subţiri sunt strînse în snopi şi folosite ca lemn de foc. Aşa se face că, la Paltinu, muncitorii au obţinut de la începutul anului şi pînă în prezent, un plus de masă lemnoasă care echivalează cu circa 250 tone de lemn de foc. Indicele de valorificare a lemnului este cu mult superior celui obţinut în alte sectoare : el reprezintă aproape 99 la sută la răşinoase şi 75 la sută la fag, faţă de 88 şi respectiv 58 la sută cît prevede planul. înainte vreme, tăierea copacilor se făcea „din ochi". Oamenii căutau să doboare arborii cei mai groşi şi de jos în sus, pe pantă, deoarece era mai uşor să se apropie lemnul de platformele de încărcare. Aceasta înseamnă o îngreunare a culturii raţionale a parchetelor, o exploatare dezavantajoasă. Astăzi aplicăm metoda de tăiere în rînd, de sus în jos şi la timpul optim. Silvicultorii vin în sprijinul muncitorilor de la exploatare, indică ce arbori pot fi tăiaţi. Aceasta este o metodă ştiinţifică şi organizaţia U.T.M. de aici, cu ajutorul inginerilor, maiştrilor şi silvicultorilor, a explicat tinerilor avantajul acestei metode noi de muncă, care s-a generalizat apoi în toate sectoarele de exploatare. In acest fel, tăierea se face mai raţional, parchetele rămîn curăţate, iar Ocolul silvic poate trece imediat la împădurire. La sectorul de industrializare, valorificării complexe a masei lemnoase i se acordă aceeaşi atenţie. La întocmirea modelelor de tăiere, se are în vedere ca prin debitare să se piardă cît mai puţină masă lemnoasă. Un rol deosebit revine gateriştilor şi desenatorilor de cherestea. Ca şi comunistul Nicolae Chirică de la sectorul Paltinu, şeful sectorului gatere, tehnologul Francisc Noel este un bun sfătuitor al tinerilor. Cînd este necesară rezolvarea unor probleme privind buna gospodărire a lemnului aici se obişnuieşte ca şeful de sector să stea de vorbă cu cei mai buni muncitori, vîrstnici şi tineri, stabilind împreună măsurile cele mai potrivite. Aşa s-a ajuns, bunăoară, la folosirea pînzelor cu grosime 1,8 mm în locul celor de 2,2 mm. Reducerea cu 0,4 mm a grosimii pare la început cu totul neînsemnată. Un calcul sumar arată însă că la 1000 de buşteni cu diametrul de circa 40 cm şi cu lungimi de 5 m se pot economisi peste 5 mc, de lemn. Său, un alt exemplu. Pentru debitarea buştenilor groşi de calitate inferioară foloseam în trecut metoda tăierii „pe plin", adică tăierea la gater a întregului buştean, care avea şi porţiuni necorespunzătoare, iar cheresteaua era încadrată, în mod firesc, la categorii inferioare.. Acum s-a introdus metoda debitării pe segmenţi : o metodă de tăiere care constă din in-DUMITRU BULARCA secretar IOSIF COMAN membru în comitetul U.T.M. al I.F. Nehoiu (Continuare în pag. a 111-a) cummicat REVINE FAPTĂ In cinstea /j/n aniversari a celei de-a dia eliberării patriei Succese ale constructorilor de utilaje Desfășurînd larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, toate uzinele producătoare de utilaje chimice, energetice şi metalurgice, şi-au realizat sarcinile de plan prevăzute pe primul semestru al anului. Pe întreaga Direcţie generală s-a obţinut o producţie suplimentară a cărei valoare depăşeşte cu peste 44 milioane lei şi este cu 21,8 la sută mai mare faţă de realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut. Importante succese au obţinut în perioada amintită şi colectivele uzinelor producătoare de utilaj petrolier şi minier. Planul producţiei globale în această ramură de producţie a fost depăşit cu 2,7 la sută. Cea mai mare parte a sporurilor de producţie înregistrate s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii cu 1,8 la sută faţă de indicele planificat. Printre cei mai buni lucrători din secţia montaj final a Uzinei de autobuze din Capitală se numără şi tinerii lăcătuşi din fotografie — Dobre Iordache, Mihai Dima şi Ion Sorici — surprinşi în plină activitate. Foto: O. PLECAN Culesul fructelor este în toi In gospodăriile agricole de stat din regiunea Crişana culesul fructelor este în toi. Numai în ultimele trei săptămîni au fost strînse şi livrate unităţilor „Aprozar“ peste 200 tone fructe. Cea mai mare cantitate se obţine din livezile noi, plantate în ultimii ani pe terenurile improprii altor culturi agricole. Numai în acest an au intrat pe rod în regiune peste 100 de ha. plantate cu piersici, caişi şi meri, iar în anul viitor vor mai intra pe rod alte aproape 200 ha cu pomi de mare valoare economică. Ca urmare a dezvoltării sectorului pomicol gospodăriile de stat din regiunea Crişana, livrează statului în acest an, de 3 ori mai multe fructe decit în 1960. (Agerpres) Cu schitul pe Bega Foto: N. STELORIAN OAMENI DRAGI lţi oameni frumoşi (şi fizic, dar mai ales moral) interesanţi, pasionaţi, cu idealuri pre- ■ cise şi limpezi, am cunoscut? Grea întrebare pentru un reporter, aflat mereu la drum şi, deci, mereu în contact cu oamenii. Am cunoscut mnii, şi dacă timpul n-ar fi, omeneşte vorbind, limitat, — precis aş putea spune : zeci de mii, milioane. E greu să-i categoriseşti, să dai întîietate unuia sau altuia. Şi totuşi, dacă aş fi pus să citez, fie şi la întimplare, citiva dintre cei ce mi-au rămas cei mai dragi în urma drumurilor prin şantiere şi uzine, tăcute în ultimii ani, pe doi dintre ei i-aş cita in primul rînd. Ei între ei nu se cunosc, probabil nici lui, ştiu unul de altul (Să-şi fi întilnit, cumva, prin ziare numele şi fotografiile ? — fiindcă despre ei s-a mai scris. Sau să se fi întilnit unul cu altul în jurnalele de actualităţi ale filmelor?) Nici de semănat nu seamănă unul cu altul (unul e brunet, negricios, celălalt aproape blond), nici meseriile nu li-s la fei (unul e montor, construieşte uzine chimice, celălalt e inginer într-o uzină metalurgică, construieşte autocamioane). Şi totuşi aceşti doi tineri, apropiaţi in primul rînd prin vîrstă (au in jurul a 30 de ani) au o trăsătură foarte comună: le place să muncească, muncesc şi ştiu să muncească într-un stil admirabil. Constantin Enache lucrează la Brazi, pe şantierul viitorului Combinat petrochimic. Este un tip delicat deşi, ca om, pare — ceea ce se cheamă un om „moale". La prima vedere pare şi timid. Vorbeşte ca o fată sfioasă şi umblă cu un calm care pare neverosimil într-un şantier unde totul trepidează. L-am urmărit pe acest tineri de mai multe ori, odată chiar o zi întreagă, în munca lui şi, de dimineaţă pînă seara, nu l-am văzut stind o clipă. Mi-am dat seama că nu e omul care „aleargă“ , in sensul strict al cuvîntului. E insă omul care se ţine de treabă cu o remarcabilă tenacitate, cu un puls egal,ca al marilor maeştri, care merg în cursă lungă. Deşi, altfel, mult mai calm, Enache mi-a adus în minte imaginea hocheiştilor care conduc cu artă puc-ul pînă la plasa de ţintă. Şef de echipă, Enache conduce vreo 10 oameni care — cu o singură excepţie — sunt tineri ca şi ei, sau mai tineri. Oamenii sunt, sub comanda lui, împărţiţi in două grupe: 1. cei de la baracă, 2. cei din instalaţie, — rohrt fiecărui grup fiind foarte precis — primul, să pregătească materialul necesar, iar celălalt să monteze conform schemei, piesele pregătite. Intre aceşti doi poli principali intervine Enache ca un dirijor, dar mai mult decit atit, ca un om care — şi într-o parte şi in alta — pune mina pe unealtă şi „trage la şaibă", ca oricare. Dincolo de toţi, el are însă alte o mie de sarcini, principala fiind aceea de a dirija tehnic lucrarea (nu se pune nicăieri nici o piesă iată să ştie, fără să vadă el), la care se adaugă răspunderea ca echipa EUGEN FLORESCU (Continuare in pag. a 111-a) Peisaj: ploieştean: (fotografia reprezintă o parte din noile blocuri de locuinţe din zona Ploieşti-Sud, din vecinătatea podului ce trece peste calea ferată la Uzinele 1 Mai). ECONOMII LA PREŢUL DE COST BAIA MARE. — Colectivele din exploatările Trustului minier Baia Mare întîmpină cea de-a 20-a aniversare a Eliberării patriei cu rezultate deosebite din muncă. In primul semestru al anului, minerii exploatării Săsar — Baia Mare au realizat economii suplimentare în valoare de 5 776 000 lei, iar cei de la exploatarea din Baia Borșa economii a căror valoare se cifrează la 2 718 000 lei. Rezultate asemănătoare au obţinut şi minerii de la exploatările Herja şi Cavnic. Ó téáfes IN PAG. A II-A: • Pentru şeptelul gospodăriei — litrare din abundenţă • Unde mergem să învăţăm ? IN PAG. A III-A : • In pas cu cerinţele producţiei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI Seria II, nr. 4720 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 22 iulie 1964 Aşa se naşte un mare artist plastic Polo: O. ARCADIE Moto - încărcătoare de trei tone La uzina mecanică din Timişoara a început să se fabrice moto-încărcătoare destinate mecanizării operaţiilor de încărcare, descărcare şi manipularea materialelor in uzine, depozite, magazii etc. Capacitatea de încărcare a acestor utilaje este de 3 tone, iar înălţimea maximă de ridicare a sarcinii de 3,4 metri. Moto-încărcătoarele sunt dotate cu instalaţii hidraulice echipate cu motoare Diesel de 65 CP, au două viteze de deplasare — înainte şi înapoi — viteza cu sarcină fiind de 20 km pe oră. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a do-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv, şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul romín împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică, statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R.P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi ,continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine CRONICA ACTUALITĂŢII RITM INTENS LA RECOLTARE „Parada modei — UN NOU STUDI0U CINEMATOGRAFIC De curînd a luat fiinţă Studioul cinematografic „Anima- film-Bucureşti“ cu sediul în Capitală. Studioul este destinat producerii de filme artisti-'ce de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Filmele realizate aici vor fi puse şi la dispoziţia Studioului de televiziune. Noul studiou va oferi cineaştilor din acest domeniu posibilitatea de a ridica în continuare calitatea producţiei noastre cinematografice de animaţie, care se bucură în prezent de o bună apreciere atît în ţară, cît şi peste hotare. (Agerpres) In aceste zile în gospodăriile de stat din ţară recoltatul griului se desfăşoară într-un ritm tot mai intens. După datele existente la Trustul central Gostat, rezultă că pînă la 20 iulie griul de toamnă a fost recoltat de pe o suprafaţă de peste 440 000 hectare. Au terminat complet recoltatul griului gospodăriile de stat din zece trusturi printre care cele din Constanţa, Tulcea, Brăila, Bucureşti, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare, Craiova şi altele. De asemenea, în alte numeroase gospodării de stat cum sînt cele din trusturile Argeş, Timişoara şi Tr. Severin, această lucrare se apropie de sfîrşit. Concomitent cu recoltarea cerealelor păioase, mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat acordă o atenţie tot mai mare executării arăturilor de vară şi însămînţării culturilor furajere. (Agerpres) litoral 1964“ în Sala sporturilor din Constanţa a avut loc marţi seara „Parada model - litoral 1964", organizată de întreprinderea comerţului cu ridicata pentru textile, încălţăminte — Constanţa. Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ a prezentat peste 200 din cele mai noi şi practice modele de vară pentru femei şi bărbaţi, în zilele următoare parada modei va fi prezentată şi oamenilor muncii aflaţi la odihnă în staţiunile : Eforie Nord şi Mamaia . (Agerpres) ZILE DE VACANŢĂ Cei peste 1 000 de elevi ai grupurilor şcolare de petrolchimie din Ploieşti, Tîrgovişte şi Cimpina, rămaşi pe timpul verii în aceste localităţi, îşi petrec vacanţa în mod plăcut şi folositor. Un grup de 120 de elevi s-au înapoiat recent dintr-o excursie făcută pe văile Prahovei, Trotuşului şi Oltului. Alte grupuri vizitează în prezent diferite localităţi din ţară, îndeosebi şantierele petroliere din Moldova şi Oltenia. Numeroşi elevi care fac practică în schele, răfinării şi uzinele chimice din regiune vizitează în timpul liber diferite monumente istorice, aşezăminte de artă. De asemenea, ei urmăresc cu interes conferinţe pe diferite teme, participă la şezători literare, seri muzicale şi alte manifestări consacrate zilei de 23 August. La bazele sportive au loc întreceri în cadrul Spartachiadei republicane. ............... (Agerpres)